CONSTRUCTII CIVILE III

CURSUL 12

DAN STOICA
 Expertizarea şi calculul
structurilor EXISTENTE din
beton armat pentru
construcţii civile,
industriale şi agricole

1
EXPERTIZA TEHNICĂ
a structurii de rezistenţă

Cercetare cu caracter tehnic făcută de un

specialist de calificare superioară, atestat
oficial ca expert în acest domeniu, la cererea
beneficiarului, a unui organ de jurisdicție sau
de urmărire penală, asupra unei situații de fapt
sau viitoare sau a unor probleme apărute la
structura de rezistenţă a unei construcţii.

2
Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

 intenţia beneficiarului de a schimba destinaţia întregii

construcţii sau a unora din încăperi, cu implicaţii asupra
încărcărilor utile (montarea de utilaje grele sau care produc
trepidaţii, amplasarea de spaţii de depozitare cu încărcări
mari, modernizări ale finisajelor care duc la creşterea
încărcărilor, cum ar fi placări de marmură etc.) sau care
generează acţiuni de altă natură ce ar putea afecta structura
de rezistenţa (radiaţii, degajări chimice corozive);
 necesitatea funcţională de a se desfiinţa unii pereţi
interiori, pentru care trebuie să se clarifice în ce măsură au
şi un rol structural (de portanţă sau de rigidizare);
 intenţia de a supraetaja construcţia existentă; 3
Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

 detectarea unor vicii la structura de rezistenţa, fie

iniţiale, datorate unor defecte de execuţie, fie apărute în
timp, datorită unor factori cum ar fi: tasări inegale ale
terenului, acţiuni corozive sau dinamice (trepidaţii în
construcţie sau în vecinătatea ei) sau din alte cauze;
 suspiciuni că structura sau unele elemente ale ei ar fi
subdimensionatei (suspiciuni fie ale beneficiarului, fie ale
organelor de control tehnic);
 clădiri care au avut de suferit în urma unor accidente
grave sau unor calamităţi naturale (incendii, inundaţii,
alunecări de teren) şi necesită o verificare a siguranţei în
noua situaţie creată de acestea. 4
 Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

 construcţiile situate în zone seismice. Legislaţia în vigoare

în România începând din 1990 obligă pe toţii beneficiarii să
asigure o expertizare tehnică a c-ţiilor, destinată a stabili
dacă gradul lor nominal de asigurare seismică este
corespunzător cerinţelor prescripţiilor tehnice şi a propune,
acolo unde rezultă necesar, măsuri de intervenţie structurala
pentru ridicarea nivelului de asigurare.

5
DEFECTE DE ALCĂTUIRE
STRUCTURALĂ PUSE ÎN
EVIDENŢĂ DE
CUTREMURELE MAJORE
DIN ULTIMILE DECENII

6
NEREGULARITĂŢI PE VERTICALĂ

7
(Imperial County Services Building
– Imperial Valley, 1979).
Ruperea la compresiune (din
efectul axial produs de momentul
de răsturnare) a stâlpilor sub un
perete marginal întrerupt la parter.
Deasupra pardoselii stâlpii nu sunt
prevăzuţi cu armături de confinare.
8
(Olive View Hospital, San Fernando, 1971).
Avarierea gravă a stâlpilor unui parter flexibil
şi slab. Stâlpii supuşi la forţe axiale mari nu
posedă capacitatea de deformare necesară

9
Stâlpii rupţi la parterul liber al unor
clădiri cu puţine niveluri
Stânga – Rokko Building, Kobe 1995
Dreapta – Region, Grecia 1995
10
(Atena, 1999).
Stâlpii rupţi la parterul liber al unor
clădiri cu puţine niveluri
Sus – Clădire prăbuşită
Jos – Clădire identică, însă orientată
perpendicular pe clădirea vecină (cea
prăbuşită)

11
(Kobe, 1995)
Ruperea unui etaj
intermediar la nivelul unde
se întrerupe armătura
rigidă. 12
Ruperea nivelurilor superioare la
clădiri cu ultimul etaj retras, ca
urmare a excitaţiei modului 2 de
vibraţie.
Stânga – Kocaeli, Turcia 1999
Dreapta – Kalamata, Grecia 1986
13
NEREGULARITĂŢI ÎN PLAN

14
 (Taiwan, 1999)
Ruperea colţului datorită torsiunii
la o clădire cu 2 faţade vecine
pline şi 2 faţade deschise.

(Miyagi – Ken Oki, Japonia 1978)

Avarierea părţii flexibile a unei clădiri la care
peretele de fronton se înrerupe la parter
15
(Northridge, 1994).
Voalarea
suprabetonării la
un planşeu din
elemente
prefabricate

(Atena, 1999).
Prăbuşirea unei structuri cu nucleu
rigid de pereţi pentru circulaţie
verticală situat la un capăt.
16
(Northridge, 1994).
Ruperea stâlpilor
“secundari”
inadecvat detaliaţi.

17
 (Daiwa Building – Fukui,
Japonia, 1948).
Prăbuşirea unor
construcţii degradate şi
neconsolidate.

(Popayan, Columbia, 1983).

Interacţiunea necontrolată cu componentele
nestructurale. Prăbuşirea unor clădiri cu
cadre cu zidărie de umplutură. Ruperea
zidăriei la parter a transformat construcţia
într-o clădire cu parter flexibil.

18
(Mexico City, 1985).
Efectul coliziunii
între 2 corpuri
vecine.

(Mexico City, 1985).

Prăbuşirea tip “pancake” a
unei şcoli. Structura stâlpi cu
planşee dală.
19
(Kobe, 1995).
Lipsa de protecţie a
componentelor nestructurale.
Căderea unei faţade grele de
beton prefabricat (sus).
Blocarea uşii de ieşire (jos).
20
DEGRADĂRI DATORATE CEDĂRII
TERENULUI DE FUNDARE

21
(Mexico City, 1985).
Clădire scufundată
parţial în teren cu
sol lichefiat.

(Niigata, 1964).
Clădire de apartamente
răsturnată, datorită lichefierii
terenului nisipos.
22
 (Taiwan, 1999).
Scufundarea
parţială
datorită depăşirii a
capacităţii de
clădirii
deformare a terenului.

(Taiwan, 1999).
Deformarea clădirii ca
urmare a ruperii de falie.
23
 (Kocaeli, 1999).
Scufundarea
parţială
datorită depăşirii a clădirii
capacităţii de
deformare a terenului.

(Kocaeli, 1999).
Răsturnarea clădirii ca urmare a cedării
terenului de fundare combinată cu o
încastrare insuficientă în teren a construcţiei. 24
 (Kocaeli, 1999).
Răsturnarea clădirilor
datorită depăşirii capacităţii
de deformare a terenului.

(Kocaeli, 1999).
Înclinarea semnificativă a
construcţiei datorită
depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.
25
RUPERI DE ELEMENTE
STRUCTURALE
ALCĂTUITE INCORECT

26
 (Kobe, 1995).
Zdrobirea betonului comprimat
al unui stâlp solicitat la
compresiune excentrică.

(Iran, 1997).
Prăbuşire datorată deplasărilor
laterale excesive. Smulgerea
armăturilor stâlpului din nod. 27
Ruperi de stâlpi la forţa tăietoare. Armături
transversale subţiri şi rare.
Sus – Kalamata, Grecia 1986.
Jos – Boguis, Philippines 1990.

28
(Kalamata, Grecia, 1986).
Rupere stâlp; etrierii din
armătură neprofilată fără
cârlige s-au deschis

(Lazaro, Mexic, 1985).

Stâlp rupt: etrieri de diametru
mare la distanţe mari.
29
 (Kobe, 1995).
Ruperea etrierilor la îndoirea de la colţ
(deformaţia plastică permanentă a
oţelului reduce ductilitatea).

(Kobe, 1995).
Rupere de stâlpi la forţă
tăietoare. Etrierii cu cârlige
la 90º s-au deschis.
30
 (Aomori, Japonia, 1983).
Pierderea aderenţei
armăturilor prin
despicarea stratului de
beton.

(Miyagi – Ken Oki, Japonia 1978).

Ruperea la forţă tăietoare a unui stâlp captiv.

31
(Baguio, Filipine 1990).
Ruperea unei înnădiri
prin petrecere prea
scurtă.

(Kobe, 1995).
Ruperea înnădirii sudate cap
la cap prin presiune de gaz.
32
 (Kalamata, Grecia 1986).
Ruperi de noduri.
Lipsa armăturilor transversale
(stânga). Separarea grinzii de
stâlp datorită
ancorării insuficiente a
armăturilor în nod (dreapta sus).
33
(Northridge, 1994).
Ruperi de noduri la
clădiri vechi.

(Kobe, 1995).
Degradarea unui nod de cadru
de tip grinzi slabe stâlpi puternici.
34
(Spitak, Armenia, 1988).
Prăbuşiri de clădiri din
elemente prefabricate.

35
(Kobe, 1995).
Ruperi de
piloţi.

36
EFECTE ALE CUTREMURILUI
DIN 4 MARTIE 1977

37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
 Istoric al documentelor normative ce
reglementează activitatea de expertizare
(evaluare) structurală

 P100-92, capitolele 11 şi 12 - primul

document normativ din ţara noastră care stabileşte
principiile şi metodele de evaluare seismică a
construcţiilor existente
 P100-3/2008 apoi 2019 - noul cod de evaluare

seismică a construcţiilor existente. Acesta este

armonizat cu norma europeană omoloagă: eurocodul
EN1998-3/2005
1
CERINŢE DE PERFORMAŢĂ
 Cerinţa de siguranţa vieţii
 impune ca structura să fie proiectată pentru a prelua
acţiunile seismice de proiectare cu o marjă suficientă de
siguranţă faţă de nivelul de deformare la care intervine
prăbuşirea locală sau generală, astfel încât vieţile
oamenilor să fie protejate;
 nivelul forţelor seismice de proiectare din corespunde
unui cutremur cu interval mediu de recurenţă de
referinţă IMR=225 ani;
 impune verificarea elementelor structurale la solicitările
asociate stării limită ultime (ULS).
2
CERINŢE DE PERFORMAŢĂ
 Cerinţa de limitare a degradărilor
 impune ca structura să fie proiectată pentru a prelua
acţiuni seismice cu o probabilitate mai mare de apariţie,
fără degradări sau scoateri din uz, ale căror costuri să
fie exagerat de mari în comparaţie cu costul structurii;
 acţiunea seismică considerată pentru cerinţa de

limitare a degradărilor corespunde unui interval mediu

recurenţă de referinţă de IMR=100 de
de
ani;
 impune astfel verificarea deplasărilor relative de nivel

asociate stării limită de serviciu (SLS).

3
OPERAŢIILE PROCESULUI DE
EVALUARE SEISMICĂ
 culegerea informaţiilor necesare despre construcţia
analizată
 stabilirea nivelului de cunoaştere

 evaluarea calitativă

 evaluarea cantitativă / analitică (prin calcul)

 încadrarea construcţiei într-o clasă de risc seismic

 stabilirea necesităţii intervenţiei de consolidare

 stabilirea nivelul minim de siguranţă pe care

trebuie să îl asigure măsurile de consolidare
4
OPERAŢIILE PROCESULUI DE
EVALUARE SEISMICĂ
1. Stabilirea obiectivelor de performanţă. Stări limită obligatorii: SLU şi
SLD

2. Stări limită suplimentare.

Prevenirea prăbuşirii şi funcţionare continuă.

3. Precizarea condiţiilor seismice pe amplasament

(accelerograme specifice, valori PGA, spectre de proiectare). Selectarea
nivelului hazardului seismic pentru diferitele stări limită.

4. COLECTAREA INFORMAŢIILOR - Cercetarea caracteristicilor

construcţiei existente prin analiza documentelor construcţiei şi
cercetări pe teren

5a. Cunoaştere limitată 5b.Cunoaştere normală 5c. Cunoaştere completă

6. Stabilirea factorilor de încredere CFşi a

valorilor de calcul ale rezistenţelor

5
OPERAŢIILE PROCESULUI DE
EVALUARE SEISMICĂ
7. Evaluarea calitativă: verificarea traseului încărcărilor; redundanţa; condiţii
de regularitate; alcătuirea planşeelor; alcătuirea fundaţiilor; elemente
nestructurale.

8. Evaluare stării de degradare a construcţiei

9. Evaluarea de nivel 1. Calculul gradului de asigurare seismică.

10. Evaluarea de nivel 2. Stabilirea factorilor de reducere individuali pentru

elementele structurale. Calculul gradului de asigurare seismică pentru
elementele structurale şi pentru întreaga structură.

11. Evaluare de nivel 3. Curba capacităţii structurii. Cerinţe de deplasare.

Calculul gradului global de asigurare seismică în termeni de deplasare.

12. Evaluare finală şi formularea concluziilor. Încadrarea în clase de risc seismic.

Stabilirea necesităţii intervenţiei structurale. 6

CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 1 - Obiectul expertizei
 datele contractuale pe care se bazează elaborarea expertizei
 scopul în care se efectuează
 tema pentru eventuale transformări, modernizări sau
refuncţionalizări ale clădirii

7
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 2 - Datele pe care se bazează expertiza
 proiectul original al construcţiei sau în lipsa acestuia releveul
de arhitectură şi cel al structurii de rezistenţă
 date asupra terenului de fundaţie sau în lipsa acestora
rezultatele studiului geotehnic efectuat pentru expertiză
 informaţii furnizate de examinarea vizuală a clădirii şi
eventuale sondaje şi decopertări executate pentru detectarea
elementelor structurale
 istoricul construcţiei: perioada când a fost realizată,
eventualele transformări survenite pe parcurs, comportarea la
cutremurele anterioare, lucrări de reparaţii şi consolidări
efectuate după cutremure 8
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 2 - Datele pe care se bazează
 expertiza
rezultatele încercărilor distructive şi/sau nedistructive, dacă
au fost făcute
 specificarea faptului că în cadrul expertizei au fost
efectuate verificări prin calcul ale structurii, atât pentru
construcţia în starea ei actuală, cât şi în situaţia de după
introducerea transformărilor cerute de beneficiar
*În funcţie de măsura în care sunt cunoscute geometria
structurii, detaliile de alcătuire şi proprietăţile materialelor
puse în operă, se stabileşte nivelul de cunoaştere, pe baza
căruia se determină metoda de calcul permisă şi valorile
factorilor de încredere. 9
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 3 - Descrierea construcţiei
 amplasamentul clădirii
 numărul şi înălţimea nivelurilor
 forma în plan
 eventuala împărţire în corpuri
 deschiderile şi traveele caracteristice
 alte particularităţi funcţionale
 modificări introduse pe parcursul funcţionării
 alcătuirea structurii de rezistenţă (elemente portante verticale,
planşee, scări) şi a pereţilor nestructurali exteriori şi interiori
10
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 3 - Descrierea construcţiei
 sinteza şi concluziile avizului geotehnic, cu privire la
stratificaţia şi natura terenului de fundaţie, nivelul apei
subterane, eventualul caracter agresiv al acesteia, presiuni
maxime admise pe teren pentru încărcări verticale
 cota de fundare şi alcătuirea constructivă a fundaţiilor

 date descriptive succinte asupra altor elemente ale

construcţiei, ca: şarpanta acoperişului, învelitoarea, finisajele

etc.
* Proiectul sau releveele de arhitectură şi de structură pentru
clădirea existentă, care ilustrează acest capitol se anexează
la raportul de expertiză, fiind citate în text după necesitate. 11
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 4 - Modificări funcţionale cerute
beneficiar (dacă este cazul)
de
 se prezintă modificările propuse pe baza temei menţionate în
primul capitol
 planurile cu modificările introduse, având acordul scris al

beneficiarului, se ataşează ca anexă la raportul de expertiză

12
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
Capitolul 5 - Procedee de evaluare
 utilizate
Evaluarea calitativă
 vizează respectarea condiţiilor de conformare structurală de
ansamblu corectă şi al condiţiilor de detaliere adecvată a
elementelor structurale şi a legăturilor dintre acestea
 conţine constatările rezultate din examinarea planurilor

proiectului sau releveului, din examinarea vizuală a construcţiei

la faţa locului şi din informaţiile referitoare la comportarea ei la
cutremurele anterioare
 Evaluare cantitativă (prin calcul structural)
 Metodologia de nivel 1 (metodologie simplificată)
 Metodologia de nivel 2 (metodologie de tip curent)

 Metodologia de nivel 3 (metode de calcul neliniar)

13
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 5 - Procedee de evaluare utilizate
* Criteriile care stau la baza alegerii metodologiilor de evaluare:
 cunoştinţele tehnice în perioada realizării proiectului şi execuţiei
 complexitatea clădirii, în special din punct de vedere structural, definită
de proporţii (deschideri, înălţime), regularitate;
 datele disponibile pentru întocmirea evaluării (nivelul de cunoaştere)
 funcţiunea, importanţa şi valoarea clădirii
 condiţiile privind hazardul seismic pe amplasament; valorile PGA
 condiţiile locale de teren, efectele induse potenţiale ale cutremurelor, cum
pot fi la alunecările de teren
 tipul sistemului structural
 nivelul de performanţă ales pentru clădire
14
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 6 - Evaluarea calitativă
 concluzii în ceea ce priveşte modul cum alcătuirea de ansamblu a clădirii
se situează în raport cu cerinţele unei comportări favorabile la acţiuni
seismice
 constatări cu privire la starea actuală a structurii de rezistenţă şi a
elementelor nestructurale
 constatări cu privire la comportarea structurii la cutremurele anterioare,
avarii apărute, eventualele reparaţii şi consolidări executate după ultimele
cutremure
 acolo unde avariile sunt vizibile sau pot fi puse în evidenţă prin
decopertări locale, este de dorit să se întocmească relevee ale acestor
avarii, care să fie figurate în planşe ataşate raportului de expertiză
 semnalarea elementelor nestructurale defectuos ancorate în structura de
rezistenţă 15
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 6 - Evaluarea calitativă
 se finalizează cu determinarea a doi indicatori esenţiali:
 R1 – „gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire

seismică”, reprezintă o măsură a modului de îndeplinire a

condiţiilor de conformare structurală şi alcătuire a
elementelor structurale şi a regulilor
constructive pentru structuri care preiau efectul acţiunii
seismice
 R2 - „gradul de afectare structurală”, reprezintă o

măsură a degradărilor structurale produse de acţiunea

seismică, dar şi de alte cauze
16
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 7 - Evaluarea cantitativă (analitică).
Date şi ipoteze de bază
 zona seismică în care este amplasată construcţia, conform
hărţii de macrozonare din normativul P100-1/2013
 încadrarea construcţiei în categoriile de importanţă;
 prescripţiile de proiectare specifice, pe tipuri de structuri,
folosite în afara prescripţiilor generale;
 calităţile materialelor structurale utilizate pentru calculul
structural (clasa de beton şi tipul de armătură la structurile
din beton armat)

17
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 7 - Evaluarea cantitativă (analitică).
Date şi ipoteze de bază
 ipoteza adoptată pentru încastrarea la bază a structurii, în
funcţie de alcătuirea şi rigiditatea infrastructurii (încastrare la
nivelul fundaţiilor sau peste subsol)
 secţiunile în care s-au făcut verificările de rezistenţă
 rezultatele verificărilor de rezistenţă, de rigiditate şi de
ductilitate
 rezultatele verificării presiunilor pe teren
 determinarea „gradului de asigurare structurală seismică”
– R3
18
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 8 - Concluzii
 încadrarea construcţiei într-una din următoarele clase de risc
seismic:
 Clasa RsI - construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul
de proiectare corespunzător stării limită ultime
 Clasa RsII - construcţiile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care
pierderea stabilităţii este puţin probabilă
 Clasa RsIII - construcţiile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează
semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările
nestructurale pot fi importante
 Clasa RsIV - construcţiile la care răspunsul seismic aşteptat este
similar celui obţinut la construcţiile proiectate cf. P100-1/2013 19
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 8 – Concluzii
 formularea concluziilor cu caracter general, încadrarea
măsurilor de intervenţie propuse ca necesare în una din cele
două categorii de bază:
 menţinerea construcţiei existente la nivelul de asigurare actual, cu
eventuale reparaţii sau intervenţii structurale minimale, cu
caracter local
 necesitatea unor consolidări structurale cu caracter radical,

pentru ridicarea gradului nominal de asigurare structurală

nivelul
seismicăcerut
la de prescripţii pentru clădirile existente sau solicitat
de beneficiar - sau pentru eliminarea unor defecţiuni de alcătuire
sau suprasolicitări chiar sub acţiunea încărcărilor gravitaţionale

20
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 9 – Propuneri de intervenţie
 detalierea măsurilor de intervenţie propuse, defalcate în
măsuri de consolidare structurală şi măsuri de reparaţii
 ilustrarea măsurilor de intervenţie prin planşe care să
formeze o anexă a expertizei
 se poate lua în considerare şi propunerea de demolare a
construcţiei, în cazul clădirilor vechi, degradate fizic şi uzate
moral, a căror consolidare se apreciază a fi oneroasă şi
nejustificată în raport cu valoarea şi utilitatea lor
 estimarea preliminară a volumului de lucrări de consolidare
şi de reparaţii la nivel de antemăsurătoare pe categorii de
lucrări 21
 CONŢINUTUL RAPORTULUI
DE EXPERTIZĂ TEHNICĂ
 Capitolul 10 – Verificări prin calcul
pentru construcţie după consolidare
 verificările din acest ultim capitol sunt destinate să
demonstreze că soluţiile de intervenţie propuse duc la o
majorare a gradului de asigurare structurală seismică la
nivelul recomandat de prescripţii sau solicitat de beneficiar şi
stabilit în final de către inginerul expert

22