Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SEISMICE
1. AZS ……DECE ESTE NECESARA?
Kiyoshi MUTO
ARHITECTURA
ZONELOR SEISMICE
1. AZS……DECE ESTE
NECESARA?
Dece este necesara AZS?
1. PENTRU REDUCEREA
CONSECINTELOR CUTREMURELOR
• Pe glob
Pierderi de vieti intre 1900-1992 : peste 1.500.000
Pierderi economice intre 1950-2003 : 625 miliarde $
(Sursa ReMunich)
• In Romania:
1/2 din populatia urbana se afla in zone seismice VIII-IX
Contextul pierderilor
provocate de cutremur
Amploarea consecintelor a fost favorizata de:
• cresterea numarului populatiei
• urbanizarea excesiva;
• migratia stilurilor arhitecturale din tari neseismice
catre zone seismice
• ignorarea experientei acumulate dupa cutremurele
din trecut;
• ignorarea cunostintelor teoretice, tehnice si
tehnologice disponibile in momentul proiectarii
Dece este necesara o arhitectura
specifica zonelor seismice ?
Consecinte:
• Aplicarea pe scară largă, a principiilor lui Le Corbusier este considerată
una dintre cauzele fundamentale ale distrugerilor masive suferite în 1954
de oraşul El Asnam - Algeria . După cutremurul din 1954, autorităţile
franceze au elaborat norme tehnice pentru construcţii în zone seismice
dar acestea nu au identificat riscurile care provin din conformarea
arhitecturală nefavorabilă, lăsând astfel "exigenţele stilistice să prevaleze
asupra siguranţei cladirilor“ [Stylistic Dogma vs.Seismic Resistance,
M.L.Wang, AIA Journal, 1981], situaţie care a condus la repetarea
tragediei la cutremurul din 1980.
• Aceleaşi explicaţii pot fi date şi în cazul distrugerii multor clădiri la
cutremurul de la Agadir - Maroc (1957) dar şi în multe alte tari (pana in
USA).
Principiile lui Le Corbusier ca
surse de vulnerabilitate seismica
1. Stalpi la parter etaj slab
2. Planul liber genereaza torsiuni
de pereti de ansamblu puternice
3. Fatada libera idem, interactiuni
(independenta) greu necontrolabile
4. Terasa-gradina greutate mare la varful
constructiei
5. Banda de ferestre distruge continuitatea
peretilor, creaza stalpi
scurti
Efectele principiilor lui LE CORBUSIER
Parter flexibil (pe stalpi) - Imperial County Services Building ,
(cutremurul Imperial Valley -El Centro – 1979 M = 6.6)
Efectele principiilor lui LE CORBUSIER
Parter flexibil (pe stalpi) - Imperial County Services Building ,
(cutremurul Imperial Valley -El Centro – 1979 M = 6.6)
Efectele principiilor lui LE CORBUSIER
Parter flexibil (pe stalpi) - Imperial County Services Building ,
(cutremurul Imperial Valley -El Centro – 1979 M = 6.6)
Efectele principiilor lui LE CORBUSIER
Parter flexibil (pe stalpi) - Imperial County Services Building ,
(cutremurul Imperial Valley -El Centro – 1979 M = 6.6)
Neregularitati accentuate
de rezistenta si rigiditate in elevatie
Kobe 1995:
stanga : neregularitate geometrica
dreapta : neregularitate structurala
(BAR BA)
Interactiuni necontrolate intre
constructii adiacente (Northridge 1994)
Interactiuni necontrolate :
structura /elemente nestructurale
Clinica medicala – El Asnam – Algeria 1980 M= 7.3
Interactiuni necontrolate :
structura /elemente nestructurale
AVARII ALE
COMPONENTELOR
NESTRUCTURALE
• Suprafata : 17.600 mp
• Inaltimea totala : 60 m
• Acceleratia seismica de calcul :0.23g
(similar Bucuresti)
• Conditii seismice de teren dificile
• A suferit cutremurul “Chi-Chi”
M = 7.6 (1999) – fara nici o avarie
Fatade structurale
CEC Building – Taipei Taiwan Artech Inc (1999)
Fatade structurale
CEC Building – Taipei Taiwan Artech Inc (1999)
4.Fatade structurale+ izolarea bazei +
disipatori de energie
(Arrowhead Regional Medical Center 1999)
• Localizat langa faliile majore
din California
• Considerata cladirea cu cea mai
mare rezistenta la cutremur din
lume (MR = 8.5)
• Asigura functionare autonoma
trei zile dupa cutremur
• 873 paturi;cost 276.000.000 $
• Cost protectie seismica 10%
din total, din care costul
sistemului de izolare + fatade:
17.000.000 $
4.Fatade structurale+ izolarea bazei +
disipatori de energie
(Arrowhead Regional Medical Center
1999)
Fatade structurale + izolarea bazei + disipatori
de energie
(Arrowhead Regional Medical Center 1999)
5. Volumetrie “libera”
Nunotani Headquarters Building – Tokyo (1991)
Arh.P.Eisenman
5. Volumetrie “libera”
Umeda Sky Building – Osaka (1988) Arh. Hiroshi Hara
5. Volumetrie “libera”
The National TE PAPA TONGAREWA Museum
Wellington N.Z – JASMAX Arch. (1998)
• Suprafata totala : 36.700 mp
• Durata de exploatare : 150 de ani
• Numar de cutremure asteptate : 5
• Nivel exceptional de protectie seismica:
IMR = 250 ani …MM IX (maxim probabil)…
fara avarii semnificative
IMR = 500 ani …MM X
avarii severe dar reparabile
IMR = 2000 ani .. MM XII (maxim imaginabil)
cladirea nu se prabuseste
5. Volumetrie “libera”
The National TE PAPA TONGAREWA Museum
Wellington N.Z – JASMAX Arch. (1998)
5. Volumetrie “libera”
The National TE PAPA TONGAREWA Museum
Wellington N.Z – JASMAX Arch. (1998)
5. Volumetrie “libera”
The National TE PAPA TONGAREWA Museum
Wellington N.Z – JASMAX Arch. (1998)
Detalii constructive speciale
- noduri de cadru pentru ancorarea armaturilor -
Protectia seismica a componentelor
nestructurale – efecte economice
Arhitectura zonelor seismice
Formarea specialistilor : cursuri universitare
School of Architecture , Victoria University New Zeeland
Arhitectura zonelor seismice
Formarea specialistilor : cursuri postuniversitare
CONCLUZII
1. In zone cu seismicitate ridicata se pot realiza
cladiri remarcabile din punct de vedere functional
si estetic dar numai folosind concepte, tehnici si
tehnologii speciale diferite de cele traditionale.
2. Studiul si dezvoltarea acestor concepte, tehnici si
tehnologii reprezinta obiectul preocuparilor
ARHITECTURII ZONELOR SEISMICE
care se constituie ca ramura moderna a
STIINTEI SI TEHNICII CONSTRUCTIILOR
Etapa urmatoare:
urbanismul zonelor seismice
DECE?
• In anul 2000 , > 50% din populatia globului traieste in
mediul urban;
• Mari metropole ale lumii se afla in zone seismice si au
suferit distrugeri masive
• Densitatea populatiei in marile metropole est mult
superioara densitatii medii
• Marile orase adapostesc valori culturale dar, mai ales,
activitati economice a caror distrugere afecteaza echilibrul
economic (mai ales al tarilor in curs de dezvoltare)