MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.

2013 301

ANEXA F. ASPECTE SPECIFICE ALE ALCTUIRII ELEMENTELOR

DIN OEL

F.1. Valori ale suprarezistenei sistemului structural pentru calculul simplificat

(1) Pentru calculul simplificat al structurilor din oel (vezi 6.5.6, 6.6.3, 6.7.4, 6.8.3
i 6.11.5), se pot folosi valorile :T date în tabelul F.1. (0)
Tabelul F.1 Valori ale suprarezistenei sistemului structural :T
Tipul structurii :T
a) Cadre necontravântuite 3,0
b) Cadre contravântuite centric 2,0
c) Cadre contravântuite excentric 2,5
d) Pendul inversat 2,0
f) Cadre duale
- cadre necontravântuite + cadre contravântuite centric 2,0
- cadre necontravântuite + cadre contravântuite excentric 2,5
g) Cadre cu contravântuiri împiedicate la flambaj 3,0

F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate

(1) Se vor aplica prezentele prevederi dac în normele de proiectare ale structurilor
metalice nu sunt alte specificaii.
(2) Lungimea de flambaj lf a unui stâlp dintr-un cadru cu noduri fixe poate fi
obinut din diagrama prezentat în figura F.1.
(3) Lungimea de flambaj lf a unui stâlp dintr-un cadru cu noduri deplasabile poate
fi obinut din diagrama prezentat în figura F.2.
(4) Factorii de distribuie a rigiditii K1 i K2 (Figura F.3) sunt obinui cu relaiile:

KC  K1
K1 (F.1)
K C  K 1  K 11  K 12

KC  K2
K2 (F.2)
K C  K 2  K 21  K 22
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013 307

(11) Distanele dintre rigidizri sunt: (0)

M pl ,link
- în cazul barei disipative scurte: e d 1,6
V pl ,link
§ h ·
a d ¨ 30t w  w ¸ pentru p = 0,08 rad
© 5 ¹

§ h ·
a d ¨ 52t w  w ¸ pentru p = 0,02 rad
© 5 ¹
M pl , link
- în cazul barei disipative lungi: e t 3
V pl , link
c = 1,5b
c = min (1,5b, 0,5d)
M pl ,link M pl ,link
- în cazul barei disipative intermediare: 1,6 e3
V pl ,link V pl ,link
a’ se determin prin interpolare liniar între valorile:
M pl ,link
a’= a dac e 1,6 i T p 0 ,08...0 ,02 rad
V pl ,link

§ M pl , link · M pl , link
a' 1,5¨  b ¸ dac e 3 i T p 0 ,02 rad
¨ V pl ,link ¸ V pl , link
© ¹

c’ = min (1,5b, a’)

c = min (1,5b, 0,5d)

În relaiile de mai sus s-au folosit notaiile:

tw - grosimea inimii barei disipative
b - limea tlpii barei disipative
e - lungimea barei disipative
a, a’, c , c, c’, d - distane între rigidizri (conform figurilor F.4, F.5, F.6)
308 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 558 bis/3.IX.2013

F.4. Îmbinri grind-stâlp cu seciune redus

(1) Îmbinarea grind-stâlp cu seciune redus se obine prin decuparea tlpilor în

zona adiacent stâlpului, pentru a dirija formarea articulaiei plastice în zona cu
seciune redus a grinzii. Figura F.7 prezint o modalitate de prelucrare a tlpilor, unde
valorile a, b, c si R se determin astfel:

0.5bbf  a  0.75bbf
0.65d  b  0.85d
0.1bbf  c 0.25bbf
4c 2  b 2
R
8c
unde:
a este distana de la faa stâlpului la zona redus
b este lungimea zonei reduse
c reducerea maxim a tlpii grinzii
R raza de tiere
R
c
c

a b

Figura F.7. Îmbinarea unei grinzi cu seciune redus

(2) Decuparea tlpilor trebuie efectuat printr-o procedur care s asigure o curb
neted, astfel încât s nu apar crestturi sau alte defecte care s constituie amorse de
fisur. Rugozitatea maxim a suprafeei decupate va fi de 13 μm, iar racordurile dintre
decupare i talpa nemodificat se vor rotunji. Muchiile tlpilor în zonele decupate se
vor poliza.
(3) Rezistena i ductilitatea îmbinrilor grind-stâlp cu seciune redus vor fi
validate prin încercri experimentale ciclice, pentru a satisface cerinele specifice
definite la 6.6, corespunztoare fiecrei clase de ductilitate structural.
(4) Trebuie efectuate cel puin doua încercri ciclice pe îmbinri specifice
proiectului. Alternativ, se pot folosi rezultate experimentale din literatura de
specialitate, obinute pe elemente similare. (0)