Teste Propuse

Teste grilă de Rezistenţa materialelor 5
TESTUL NR.1 (BRAŞOV)
Ioan Curtu, Marius Baba, Camelia Cerbu

Universitatea "Transilvania" din Braşov
1.1 Care este valoarea reacţiunii X 1? Se cunosc: p = 100 kN/m,  = 1 m şi F = 50 kN.
a) +35,2 kN; b) +47,2 kN;

c) +54,2 kN; d) – 64,2 kN;
e) +30,5 kN; f) – 28,5 kN.
1.2 Ce legătură trebuie să existe între h şi a pentru ca secţiunile 1 şi 2 să aibă acelaşi

modul de rezistenţă faţă de axa , W1 = W2?
h h
a)  2  3; b)  1  2;
a a
h h 2
c)  2  2 ; d) a  ;
a 1 2
h 2 1 h
e)  ; f)  1,5.
a 2 a
1.3 Pentru bara de secţiune circulară constantă (d = const.) supusă la torsiune

m2

unghiul de răsucire totală în secţiunea 1 este 1  k . Se cunosc: m, , G şi Ip.
GI p
Să se precizeze valoarea lui k:
a) 2; b) 4; c) 3; d) 5; e) 3,5; f) 4,5.
1.4 Pentru grinda de fontă din figură se cere să se calculeze forţa capabilă F cap. Se
cunosc:  = 1 m; coeficientul de siguranţă c = 3; rezistenţele de curgere la tracţiune ct
= 120 MPa şi la compresiune cc = 360 MPa.
Forţa capabilă este:

2000 3000 2500 4500 4000 3500
a) N; b) N; c) N; d) N; e) N; f) N.
3 3 3 3 3 3
1.5 Pentru piesa de lemn din figură se cere valoarea cotei b. Se cunosc: F = 96 kN şi
a = 10 MPa.
6 Teste grilă de Rezistenţa materialelor
a) b = 200 mm; b) b = 300 mm; c) b = 150 mm; d) b = 250 mm; e) b = 350 mm;
f) b = 280 mm.
1.6 Pentru grinda din figură se cere să se precizeze valoarea lui c din expresia săgeţii
Fa3
din punctul A, v A  c :
EI
4 1
a) c = 1; b) c  ; c) c  ;
3 3
2
d) c  ; e) c = 0; f) c = 2.
3
1.7 Pentru cadrul din figură valoarea

momentului încovoietor din punctul A
(EI = const.) este:
a) 0,75FR; b) 0,93FR; c) 0,50FR;

d) FR; e) 0,83FR; f) 0,63FR.
1.8 Noţiunea de “efort” se referă la:
a) reacţiuni; b) solicitare; c) forţă exterioară; d) forţă interioară; e) forţă de frecare;

f) lungime.
1.9 Legătura dintre intensitatea forţei uniform distribuite p şi săgeata unei grinzi v se
face prin relaţia:
d3 v d4 v dv d2 v
a) p  EI ; b) p  EI ; c) p = EIv; d) p  EI ; e) p  EI ;
dx 3 dx 4 dx dx 2
d5 v
f) p  EI .
dx 5

Vasile Ciofoaia
2.1 Pentru grinda simplu rezemată din figură, se cere valoarea minimă a cotei x
astfel încâ M2  M3 . Valoarea lui x este:
a) 0,151ℓ; b) 0,251ℓ;
c) 0,351ℓ; d) 0,451ℓ;
e) 0,541ℓ; f) 0,641ℓ.
2.2 Momentul de inerţie centrifugal Iz’y’, al secţiunii arătate în figură este:
a) b4; b) 2 b4;
c) 3 b4; d) 4 b4;
e) 5 b4; f) 6 b4.
2.3 Un cilindru de oţel (EOL, AOL) este introdus într-un tub de cupru (ECu, ACu). Cilindrul
şi tubul sunt comprimate de către forţa F prin intermediul a două plăci foarte
rigide. Raportul tensiunilor din cilindrul de oţel şi tubul de cupru, σ OL/ σCu, este:
A OL E OL A Cu
a) ; b) ; c) ;
A Cu E Cu A OL
E Cu E OL A OL E OL A Cu
d) ; e) ; f) .
E OL E Cu A Cu E Cu A OL
2.4 O grindă simplu rezemată este încărcată cu o sarcină distribuită q(x) = q 0(x/ℓ)2.
Momentul maxim de încovoiere are valoarea kq0ℓ2, unde k este egal cu:
a) 0,0394; b) 0,0494;
b) 0,0594; d) 0,0694;
e) 0,0794; f) 0,0894.
2.5 Pentru a transmite un moment de torsiune de M t = 3 kNm se poate alege un

arbore de secţiune circulară (ds) sau de secţiune tubulară cu raportul dintre
diametrul interior (d) şi cel exterior (D) egal cu d/D = 0,7. Dacă materialul
utilizat pentru arbori are rezistenţa admisibilă, a = 60 MPa, reducerea în
greutate a arborelui tubular faţă de cel cu secţiune circulară este:
a) 0,600; b) 0,612; c) 0,624; d) 0,636; e) 0,648; f) 0,660.
2.6 Se dă sistemul din figură format din bara de secţiune circulară. Dacă se dau
σa = 120 MPa, ℓ = 0,5 m şi F = 2 kN, atunci diametrul barei, după teoria a III-a
de rezistenţă, este:
a) 82,12 mm; b) 83,12 mm;
c) 84,12 mm; d) 85,12 mm;
e) 86,12 mm; f) 87,12 mm.
2.7 Înainte de aplicarea forţei uniform distribuite, p = 30 kN/m, există un joc

δ = 1,2 mm între cele două capete ale grinzilor din oţel (E = 2 .105 MPa) AB şi CD
având aceleaşi secţiuni transversale. Reacţiunea din B este de:
a) 7356 N; b) 7556 N;
c) 7756 N; d) 7956 N;
e) 8156 N; f) 8356 N.
F3
2.8 Deplasarea articulaţiei B pe verticală de la cadrul din figură este k , unde k
EI
are valoarea:
a) - 0,5; b) – 1;
c) 0; d) 1;
e) 2; f) 3.
2.9 Momentul de încovoiere în dreptul secţiunii A de la inelul circular de rigiditate

constantă EI, încărcat simetric este:
a) 0,082FR; b) 0,182FR;
c) 0,282FR; d) 0,382FR;
e) 0,482FR; f) 0,582FR.

3.1 Un fir (fără rigiditate la încovoiere) este trecut fără frecare pe doi scripeţi şi este
fixat la capetele B şi C pe o grindă foarte rigidă OBC. Sistemul este solicitat de forţa F.
Care secţiune x-x a firului nu se deplasează (rămâne pe loc). Se cunosc: a, EA şi F.
Secţiunea care rămâne
pe loc (nu se deplasează) este:
a) din punctul B;
b) din punctul C;
c) la mijlocul distanţei 1-3;
d) la mijlocul distanţei 2-C;
e) în dreptul scripetelui 1;
f) în dreptul scripetelui 2.
3.2 Pentru triunghiul dreptunghic isoscel din figură punctul O’ este mijlocul ipotenuzei.
Cât sunt momentele de inerţie Iz şi Iy?
a4 a4 a4 a4
a) I z  ; Iy  ; b) I z  ; Iy  ;
36 48 12 6
a4 a4 a4 a4
c) I z  ; Iy  ; d) I z  ; Iy  ; e)
2 36 24 24
a4 a4 a4 a4
Iz  ; Iy  ; f) I z  ; Iy  .
6 48 24 18
3.3 Pentru bara de secţiune circulară constantă (d = const.) supusă la torsiune

m2
unghiul de răsucire totală în secţiunea 1 este   k . Se cunosc: m, , G şi d.
Gd 4
Să se precizeze valoarea lui k:
38 28 18
a) ; b) ; c) ;
  
8 48 58
d) ; e) ; f) .
  
3.4 Pentru grinda, având forma, dimensiunile, secţiunea şi încărcarea din figură se
cere să se calculeze cota b. Se cunosc: a = 2 m; p = 2,2 kN/m; at = 40 MPa;
ac = 120 MPa. Valoarea cotei b este:
a) 15 mm; b) 10 mm;
c) 20 mm; d) 6 mm;
e) 25 mm; f) 8 mm.
3.5 Pe o bară 1 de secţiune pătrată este fixată bara 2 având grosimea 2 mm. Întreg sistemul este solicitat de forţa
F ca în figură.
Cu cât creşte tensiunea maximă din bară în acest caz, faţă de situaţia când lipsea bara
2?
a) cu  5 %; b) cu  10 %; c) cu  25 %; d) cu  20 %; e) cu  30 %; f) cu  35 %.
3.6 Pentru cadrul din figură se cere să se

precizeze cu cât se apropie punctele A şi B,
respectiv cât va fi AB.
Se cunoaşte EI= 300109 Nmm2.
a) AB = 0,255 mm; b) AB = 1,555 mm;

c) AB = 0,155 mm; d) AB = 0,555 mm;
e) AB = 0,305 mm; f) AB = 0,355 mm;
3.7 Pentru cadrul din figură se cere valoarea

forţei axiale din bara AB (EI = const.). Forţa N AB
este:
20 16 25
a) F; b) F; c) F;
40 40 40
23 30
d) F; e) F; f) F.
40 40
3.8 Pentru o secţiune inelară (tubulară), de diametru exterior D şi interior d, modulul

de rezistenţă axial Wz este:
a)
Dd3 D  3
 d
; b) 32  1   D 
4
; c)

 D 4  d4 D 4
; d) 64
 d 
4
 1    ; e)

 D 4  d4; f)
12     16D   D   64
d2D 2
.
32
3.9 Gradul de nedeterminare pentru

sistemul din figură este:
a) 6; b) 4; c) 3; d) 9; e) 2; f) 5;
Ioan Curtu, Camelia Cerbu, Marius Baba

4.1 Pentru sistemul de bare articulate din

figură se cere să se calculeze tensiunea 2max
din bara 1 produsă de forţa F şi încălzirea barei
centrale 1 cu t = 40C. Barele sunt din oţel cu
A = 200 mm2; E = 2105 MPa şi coeficientul de
dilatare liniară  = 12,510-6 grad-1.
Tensiunea 1max este:
a) 4 MPa; b) 5 MPa; c) 6 MPa;

d) 0 MPa; e) 3 MPa; f) 2 MPa.
4.2 Cât sunt valorile momentelor de inerţie faţă de axele centrale I1 şi I2
a) I1 = 1005 104 mm4; I2 = 805104 mm4;
b) I1 = 1205 104 mm4; I2 = 908104 mm4;

c) I1 = 1382 104 mm4; I2 = 855104 mm4;
d) I1 = 1250 104 mm4; I2 = 992104 mm4;
e) I1 = 1182,5104 mm4; I2 = 861,5104 mm4;
f) I1 = 1152,0104 mm4; I2 = 872104 mm4.
4.3 Care este unghiul total de răsucire pentru o bară sub formă de trunchi de con? Se
cunosc: , d, M0 şi G. Unghiul total de răsucire este:
38 M0  28 M0 
a)  4
; b)  ; c)
3 Gd 3 Gd 4
18 M0 
 ;
5 Gd 4
31 M0  43 M0  29 M0
d)  ; e)  ; f)  .
3 Gd 4 3 Gd4 3 Gd4
4.4 Pentru grinda din figură se cunosc diagramele T şi M i. Care este încărcarea grinzii?
a); b); c); d); e); f).
4.5 Un traductor electrorezistiv 1 cu lungimea de 20 mm este lipit pe o piesă 2. Piesa

este solicitată de forţa F ca în figură. Traductorul se lungeşte cu cantitatea 0,01 mm.
Cât este valoarea forţei F? Se cunoaşte E = 2 105 MPa.
a) F = 298 kN; b) F = 288 kN; c) F = 308 kN;

d) F = 218 kN; e) F = 358 kN; f) F = 278 kN.
4.6 Pentru grinda din figură se cere

valoarea raportului I1/I2 astfel încât
deplasarea punctului B să fie nulă, vB = 0.
I1 b2 I1 2b2 I a2 I b2 I1 3a2 I1 b2
a)  ; b)  2 ; c) 1  2 ; d) 1  ; e)  ; f)  .
I 2 a2 I2 a I2 b I 2 2a 2 I2 b2 I2 3a2
4.7 Care este valoarea momentului maxim

pentru structura din figură (EI = const.)?
36 40 20
a) Fa; b) Fa; c) Fa;
13 13 13
30 45 46
d) Fa; e) Fa; f) Fa .
13 13 13
4.8 Două bare 1 şi 2, de secţiune circulară au diametrul d şi respectiv 2d şi sunt

supuse la torsiune de momentele Mt0 şi respectiv 6Mt0. Cât este raportul tensiunilor
tangenţiale maxime max2/max1?
a) 1.0; b) 2,0; c) 1,5; d) 0,5; e) 0,75; f) 1,25;
4.9 În cazul unei stări plane de tensiuni se cunosc tensiunile x, y şi xy. Tensiunile
principale se calculează cu relaţia:
a) 1,2 
1
2
   2
 1
 x   y   x   y  2xy ; b) 1,2   x   y 
2
    x   y 2  2xy ;
c)
1
 
1,2   x   y 
2
1
2
 2 2
 x   y  4  xy ; 
d)
1

1,2   x   y 
2

1
2
 2
 x   y  4 2xy ; 
e)
1

1,2   x   y 
2

1
4
2

 x   y  4 2xy ; 
e)
1

1,2   x   y 
2
1
4
 2

 x   y  4 2xy ; 

Ioan Curtu, Camelia Cerbu, Marius Baba

5.1 Care este valoarea efortului N1 din

bara 1?
a) N1 = + 0,105 F; b) N1 = - 0,250 F;
c) N1 = - 0,302 F; d) N1 = +0,250 F;
e) N1 = - 0,182 F; f) N1 = +0,196 F;
5.2 Pentru un romb de latură a se cere

raportul h/b = k astfel încât momentul de
inerţie faţă de axa z să fie maxim.
Valorile lui k sunt:

a) 1,0; b) 2,0; c) 6 ; d) 5; e) 2; f)
3;
5.3 Pentru grinda din figură se cunoaşte diagrama de momente M i. Care este încărcarea
grinzii? a); b); c); d); e); f).
5.4 O bară încastrată la un capăt este solicitată la celălalt capăt de o forţă concentrată
F. Ştiind că ac = 4at se cere să se calculeze valorile raportului
c = Fcap1/Fcap2 pentru cele două poziţii ale secţiunii barei.
a) c = 2; b) c = 1,25; c) c = 2,5; d) c = 1; e) c = 3; f) c = 1,5.
5.5 Pentru bara cotită de secţiune circulară

se cere să se precizeze, cu ipoteza a III-a
(tensiunilor tangenţiale maxime) de rupere,
valoarea minimă a diametrului d. Se
cunoaşte a = 100 MPa. În calcule se
neglijează forţa tăietoare T.
a) d = 50 mm; b) d = 55 mm; c) d = 65 mm;
d) d = 35 mm; e) d = 60 mm; f) d = 70 mm.
5.6 Care este mărimea lui p astfel încât

deplasarea verticală a punctului B să fie
nulă, vB = 0?
F 2F 3F
a) p  ; b) p  ; c) p  ;
  
4F 5F 6F
d) p  ; e) p  ; f) p  .
  
5.7 Pentru cadrul închis din figură se cere să se traseze d iagrama de momente (EI = const.).
Diagrama de momente are forma: a); b); c); d); e); f).
5.8 Cât este valoarea momentului de

inerţie I a secţiunii dreptunghiulare faţă de
diagonala ?
268 4 208 4 288 4

a) a ; b) a ; c) a ;
25 25 25
298 4 308 4 328 4
d) a ; e) a ; f) a ;
25 25 25
5.9 Între eforturile T şi Mi şi intensitatea forţei distribuite p, la o bară dreaptă există

relaţiile diferenţiale:
dT d2Mi dT d2Mi dT
a)  Mi ; b) 2
 T; c)  Mi ; d) 2
  p; e)
dx dx dx dx dx
d2 T
 p;
dx 2
d3Mi
f)  p;
dx 3

6.1 Pentru sistemul de bare articulate din figură, având imperfecţiunea de execuţie
 = 1 mm, se cere să se calculeze tensiunile din barele 1 şi 3 după efectuarea
montajului.
Tensiunile sunt:
a) 1 = 42,5 MPa; 3 = 55,5 MPa;
b) 1 = - 46,6 MPa; 3 = -46,6 MPa;
c) 1 = 56,5 MPa; 3 = 56,5 MPa;
d) 1 = +38 MPa; 3 = - 38 MPa;
e) 1 = - 46,6 MPa; 3 = +46,6 MPa;
f) 1 = +60 MPa; 3 = +60 MPa;
6.2 Pentru cele două secţiuni 1 şi 2 valoarea raportului Iz1/Iz2 este:
2 8 3 4 5 1

a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ;
2 8 3 4 5 1
6.3 Pentru grinda din figură se cunoaşte diagrama de forţe tăietoare T. Care este încărcarea grinzii? a); b); c); d);
e); f).
6.4 Pentru grinda din figură se cere să se calculeze valoarea admisibilă a lui p. Se
cunosc: b = 100 mm şi a = 160 MPa. Valoarea lui p este:
kN kN
a) 3,75 ; b) 4,75 ;
m m
kN kN
c) 2,75 ; d) 1,75 ;
m m
kN kN
e)1 ; f)2 .
m m
6.5 Pentru stâlpul de înălţime mică şi

secţiune variabilă se cere să se
precizeze raportul B/C dintre punctele
B şi C:
a) 4; b) 8; c) 1; d) 2; e) 3; f) 6.
6.6 Pentru grinda din figură se cere să

se precizeze raportul săgeţilor vA/vB:
a) 1,5; b) 3,0; c) 2,0; d) 2,5; e) 3,5;

f) 4,5.
6.7 Care este valoarea lui x0 pentru ca

momentul încovoietor în B să fie
maxim?
a) x0 = 0,366; b) x0 = 0,75;
b) x0 = 0,4; d) x0 = 0,5;
e) x0 = 0,855; f) x0 = 0,2.
6.8 Lucrul mecanic exterior produs de o forţă F k în dreptul şi pe direcţia căreia

deplasarea este k este egal cu:
Fk  2k F 2  k F  F2
a) ; b) k ; c) k k ; d) 2Fkk; e) Fkk; f) k .
2 3 2 2 k
6.9 În secţiunea unui arc elicoidal cilindric cu unghi mare de înclinare a spirei apar
următoarele eforturi secţionale:
a) forţa axială N şi momentul încovoietor M i; b) forţa axială N şi momentul de torsiune

Mt; c) forţa axială N cu forţa tăietoare T cu momentul încovoietor M i şi cu momentul de
torsiune Mt; d) forţa tăietoare T şi momentul încovoietor M i; e) numai momentul de
torsiune Mt; f) numai forţa axială N şi forţa tăietoare T.
Ioan Curtu, M. Baba, Camelia Cerbu

7.1 Pentru bara de secţiune variabilă din figură, solicitată de forţele F şi 0,5F, ce
acţionează pe axa barei, se cunosc: a, F, E şi A. Tensiunea maximă are expresia:
7.1
F
max  k . Care este valoarea lui k:
A
a) 0,483; b) 0,683; c) 0,583;
d) 0,383; e) 0,283; f) 0,543.
7.2 Pentru secţiunea din figură se cere să se

precizeze raportul IZ/IY=k.
Valoarea lui k este:

h2 h2 h2
a) 2 ; b) ; c) 1,5 ;
b2 b2 b2
b2 b2 b2
d) ; e) 0,5 f) 3 .
h2 h2 h2
7.3 Pentru grinda din figură se cunosc diagramele T şi M i. Care este încărcarea grinzii?
a); b); c); d); e); f).
7.4 Pentru grinda de lemn din figură se cere

să se calculeze tensiunea maximă max.
a) 8,72 MPa; b) 7,62 MPa; c) 6,72 MPa;
d) 9,72 MPa; e) 10,72 MPa; f) 5,72 MPa.
7.5 Pentru stâlpul de înălţime mică din figură,

se cere să se calculeze cu ipoteza a III-a de
rupere, tensiunea echivalentă maximă max echiv .
În calcule se neglijează numai efectul forţei
tăietoare.
Tensiunea echivalentă maximă, max

echiv este:
a) 150,67 MPa; b) 125,67 MPa; c) 140,67 MPa;
d) 110,67 MPa; e) 120,67 MPa; f) 130,67 MPa.

7.6 Pentru grinda din figură se cere să se

precizeze raportul rotirilor A/B:
a) 1,5; b) 1,0; c) 3,5; d) 3,0; e) 2,5; f) 4,0.
7.7 Pentru cadrul din figură se cere să se

precizeze valoarea momentului de încovoiere
maxim.
5p4 3p4 4p2

a) ; b) ; c) ;
4 4 4
p2 p2 5p2
d) ; e) ; f) .
8 16 8
7.8 Pentru calculul tensiunilor tangenţiale la încovoierea simplă plană se foloseşte

relaţia lui Jurawski care are expresia:
T T TI z TS z Tb TA
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
GA 2I z AS z bI z I S
z z bI z
7.9 Pe porţiunile 1-2 şi 3-4 ale grinzii din figură există următoarele solicitări:
a) forfecare; b) încovoiere simplă;

c) încovoiere pură; d) tracţiune cu încovoiere;
e) compresiune cu forfecare; f) forfecare cu
tracţiune.

Vasile Ciofoaia
8.1 Bara de secţiune variabilă de lungime ℓ din figură este solicitată la întindere de o
forţă F. Ariile secţiunilor marginale sunt A1 şi A2, iar modulul de elasticitate longitudinal
E. Expresia lungirii totale este:
F A F A F A
a) ln 2 ; b) ln 1 ; c) ln 1 ;
E(A1  A 2 ) A1 E(A1  A 2 ) A 2 E(A 2  A1 ) A 2
F A
d) ln 2 ;
E(A 2  A1 ) A1
2F A
e) ln 2 ;
E(A 2  A1 ) A1
2F A
f) ln 2 .
E(A1  A 2 ) A1
8.2 Momentul de inerţie al secţiunii arătate în figură, faţă de dreapta AB, este egal cu
a) 0,366 bh3; b) 0,566 bh3;
c) 0,766 bh3; d) 0,966 bh3;
e) 1,066 bh3; f) 1,166 bh3.
8.3 O bară de secţiune circulară, arătată în figură, este fixată la capete şi solicitată la
m2
torsiune de către momentul uniform distribuit m. Rotirea maximă este k , unde k are
GIp
valoarea:
1 1 1
a) ; b) ; c) ;
2 4 6
1 1 1
d) ; e) ; f) .
8 10 12
8.4 Un tub dreptunghiular cu grosimea peretelui de 8 mm trebuie să suporte încărcarea

arătată în figură. Cunoscând că rezistenţa admisibilă este σ a = 150 MPa, lăţimea b a
secţiunii are mărimea:
a) 70 mm; b) 85 mm;
b) 100 mm; d) 115 mm;
e) 130 mm; f) 145 mm.
8.5 Dacă mărimea momentului maxim este egal cu valoarea absolută a momentului
minim la grinda arătată în figură aflată sub acţiunea greutăţii proprii, atunci lungimea
consolei, a, este:
a) 0,193ℓ; b) 0,293ℓ;
c) 0,393ℓ; d) 0,493ℓ;
e) 0,593ℓ; f) 0,693ℓ.
8.6 Tensiunea tangenţială maximă la o grindă de secţiune dreptunghiulară (b = 30 mm, h = 90 mm)

supusă încovoierii simple este de 15 MPa. La h/4 faţă de axa neutră, tensiunea tangenţială este:
a) 11 MPa; b) 11,25 MPa;
b) 11,50 MPa; d) 11,75 MPa;
e) 12 MPa; f) 12,25 MPa.
M
8.7 Rotirea secţiunii A la grinda arătată în figură este k unde k are valoarea:
EI
a) 0,125; b) 0,25;
c) 0,5; d) 1;
e) 2; f) 4.
8.8 Componenta deplasării verticale a capătului liber al barei cotite de secţiune circulară
M2
arătată în figură, este k , unde k are valoarea:
EI
a) 0; b) 1;
c) 2; d) 3;
d) 4; e) 5;
8.9 Cadrul din figură are barele de aceeaşi rigiditate la încovoiere. Reacţiunea verticală
M
în încastrarea A, YA  k , unde k are valoarea:

9 6
a)  ; b)  ;
7 7
3 1
c)  ; d)  ;
7 7
3 5
e) ; f) .
7 7
TESTUL NR. 9 (BRAŞOV)

Vasile Ciofoaia
9.1 Momentul de inerţie axial, faţă de axa z, al secţiunii arătate în figură este
a) 100.106 mm4; b) 125.106 mm4;
c) 150.106 mm4; d) 175.106 mm4;
e) 200.106 mm4; f) 225.106 mm4;
9.2 O coloană înaltă de 6 m, confecţionată din cărămidă este solicitată la compresiune

de forţa F = 250 kN. În calcule nu se ia posibilitatea pierderii stabilităţii. Dacă tensiunea
admisibilă a cărămizii σa = 1,2 MPa iar greutatea specifică  = 22.000 N/m3 atunci
secţiunea transversală a stâlpului are aria:
a) 297.750 mm2; b) 298.375 mm2; c) 299.000 mm2;

d) 299.625 mm2; e) 300.250 mm2; f) 300.875 mm2.
9.3 Montarea celor trei bare din oţel arătate în figură se face forţat. Barele au aceeaşi
lungime ℓ şi secţiuni diferite. Modificarea distanţei între punctele B şi C este:
a) 0,2  ; b) 0,3  ;
c) 0,4  ; d) 0,5  ;
e) 0,6  ; f) 0,7 
9.4 Două arcuri cilindrice aflate unul în interiorul celuilalt sunt solicitate la compresiune
aşa cum este arătat în figură. Arcurile sunt confecţionate din aceeaşi sârmă de oţel de
diametru d cu razele de înfăşurare R 1 şi R2 < R1 şi au acelaşi număr de spire n .
Raportul tensiunilor tangenţiale (se neglijează efectul forţelor tăietoare), 1 /  2 este:
R1 R2 R12
a) ; b) ; c) 2 ;
R2 R1 R2
R 22 R13 R 32
d) 2 ; e) 3 ; f) 3
R1 R2 R1
9.5 Tensiunea maximă care apare în grinda simplu rezemată cu distanţa între reazeme
ℓ = 2m şi încărcată cu sarcina uniform distribuită p = 40 kN/m este
a) 63,52 MPa; b) 68,52 MPa;
b) 73,52 MPa; d) 78,52 MPa;
e) 83,52 MPa; f) 88,52 MPa.
9.6 Se consideră un arbore în trepte acţionat de cuplurile M 1 şi M2. Dacă tensiunile

tangenţiale maxime pe cele două tronsoane sunt egale, atunci relaţia dintre momentului
M2 şi momentul M1 este:
a) M2 = M1; b) M2 = 3M1;
c) M2 = 5 M1; d) M2 = 7 M1;
e) M2 = 9 M1; f) M2 = 11 M1;
9.7 Bara cotită de secţiune circulară din figură are diametrul d = 30 mm. Ea este
solicitată de către două forţe F. Dacă rezistenţa admisibilă este 120 MPa şi a
= 300 mm, mărimea forţei F capabile este:
a) 200 N; b) 212 N;
b) 224 N; d) 236 N;
e) 248 N; f) 260 N.
9.8 Grinda din figură de rigiditate constantă este încărcată simetric. Dacă săgeata în
dreptul forţei P este nulă, atunci mărimea forţei P este:
a) 0,5F; b) F;
c) 2F; d) 2F;
e) 2,5F; f) 3F.
9.9 La cadrul de rigiditate constantă din figură momentul maxim de încovoiere este:
a) 0,5Fℓ; b) Fℓ;
c) 1,5Fℓ; d) Fℓ;
e) 2,5Fℓ; f) 3Fℓ.
TESTUL NR. 10 (BRAŞOV)
Vasile Ciofoaia
Universitatea “Transilvania” din Braşov
10.1 Două profile U 20 sunt aşezate ca în figură. Pentru U20 sunt cunoscute : A (U)=
(U) 4 4
3220 mm2: Iz  1910  10 mm ; Iy  148  10 mm ; e = 20,1 mm. Momentele de
(U) 4 4
inerţie în raport cu axele centrale z şi y ale secţiunii compuse sunt egale, I z = Iy, dacă
distanţa b are valoarea:
a) 168,14 mm; b) 178,14 mm;
c) 188,14 mm; d) 198,14 mm;
e) 208,14 mm; f) 218,14 mm.

10.2 Două bare de oţel (E = 2·10 5 MPa;  = 12,5·10-6/oC) de lungime ℓ = 600 mm

montate la 20oC sunt articulate în A, B şi C ca în figura alăturată. Dacă are loc o
variaţie de temperatură Δt = 50oC, deplasarea punctului A în poziţia A1 este egală cu:
a) 0,33 mm; b) 0,43 mm;
c) 0,53 mm; d) 0,63 mm;
e) 0,73 mm; f) 0,83 mm.
10.3 Un arbore cu diametrul de 40 mm este fixat la capete şi solicitat de două

momente M = 1,884.106 Nmm, arătate în figură. Tensiunea maximă în arbore are
valoarea de:
a) 25 MPa; b) 50 MPa;
c) 75 MPa; d) 100 MPa;
e) 125 MPa; f) 150 MPa.
10.4 La grinda din figură se cunosc ℓ = 1 m, p = 40 N/mm. Valoarea diametrului,

astfel, ca tensiunea maximă să nu depăşească tensiunea admisibilă, σ a = 60 MPa este:
a) 21 mm; b) 31 mm; c) 41 mm; d) 51 mm; e) 61 mm; f) 71 mm.
10.5 Se consideră o grindă de rigiditate constantă arătată în figură. Săgeata la capătul liber B al consolei este nulă
când valoarea forţei Q este
p
a) pℓ; b) ;
2
p p
c) ; d) ;
3 6
p p
e) ; f) .
8 8
10.6 Un arbore AB lung de ℓ = 300 mm şi diametru d este încărcat de către două forţe
F ca în figură. Fie tensiunea σ 1 dată de cele două forţe şi σ2 tensiunea când una din
forţe este îndepărtată. Se cunoaşte: a = 400 mm şi ℓ = 300 mm, d = 20 mm,
F = 100 N. Raportul tensiunilor σ1/σ2 este egal cu:
a) 1; b) 1,2;
c) 1,4; d) 1,6;
e) 1,8; f) 2.
10.7 O bară circulară de diametru d = 10  mm este solicitată cum este arătat în

figură. Dacă tensiunea maximă nu trebuie să depăşească 176 MPa, atunci valoarea lui F
este:
a) 250 N; b) 500 N;
b) 750 N; d) 1000 N;
e) 1250 N; f) 1500 N.
10.8 Rigiditatea de încovoiere a ambelor grinzi este EI = ct. Atunci deplasarea la

capătul B cauzată de forţa F este kFℓ3/EI unde k este:
5 7
a) ; b) ;
8 8
9 11
c) ; d) ;
8 8
13 15
e) ; f) .
8 8
10.9 Momentul de încovoiere maxim la cadrul cu barele de rigiditate constantă arătat în

figură este:
1 1
a) Fℓ; b) Fℓ;
6 2
5 7
c) Fℓ; d) Fℓ;
6 6
11 13
e) Fℓ; f) Fℓ.
6 6
TESTUL NR.11 (BUCUREŞTI)

Gabriel Jiga, Ştefan Dan Pastramă, Anton Hadăr
Universitatea "Politehnica" Bucureşti
11.1 Pentru grinda din figură să se determine valoarea forţei F ce trebuie aplicată în
punctul C, în aşa fel încât diagrama de momente să prezinte un maxim local la o
distanţă de 2,75 m faţă de extremitatea stângă a barei. Care este valoarea acestui
moment?
F 8 kN/m
14 kNm
A B
C
1m 1m 2m
a) F = 4 kN şi Mmax = 5,25 kNm ; b) F = 8 kN şi Mmax = 7,25 kNm ;

c) F = 2 kN şi Mmax = = 4,75 kNm ; d) F = 6 kN şi Mmax = 6,25 kNm ;
e) F = 1 kN şi Mmax = 2,25 kNm ; f) F = 3 kN şi Mmax = = 5,75 kNm .
11.2 Un arc elicoidal cu spire apropiate este solicitat la compresiune printr-o forţă
F = 842 N. Cunsoscând rezistenţa admisibilă a = 500 MPa, G = 8,3·104 MPa şi raza de
înfăşurare a spirei R = 40 mm, să se calculeze numărul n de spire în aşa fel încât
deformaţia maximă a arcului să nu depăşească 121,2 mm.
a) n = 5; b) n= 6; c) n = 7; d) n = 8; e) n = 9; f) n = 10.
d
11.3 O bară de secţiune inelară (k=  0,8 ) este solicitată la răsucire printr-un
D
moment Mt = 4,637 kNm. Cunoscându-se a = 40 MPa şi G = 8·104 MPa, să se
determine deformaţia specifică maximă max în aşa fel încât condiţiile de rezistenţă şi de
rigiditate să fie îndeplinite simultan pentru aceeaşi valoare a raportului k.
a) max = 10-5 rad/mm; b) max = 410-5 rad/mm; c) max = 210-5 rad/mm;

d) max = 610-5 rad/mm; e) max = 0,510-5 rad/mm; f) max = 1,510-5 rad/mm.
11.4 Bara încastrată din figură, de lungime ℓ = 1 m este solicitată la încovoiere prin
forţa F. Să se determine încărcarea capabilă dacă secţiunea barei este cea din figura
alăturată iar înălţimea secţiunii nu poate depăşi 140 mm. Se cunoaşte a = 120 MPa.
80
x
ZG = 52,5
F E1, A1G, ℓ1, 1
E2, A2, ℓ2, 2
120
ℓ=1m
0
10 20 10
a) Fcap = 10243,8 N; b) Fcap = 12073,2 N; c) Fcap = 8235,8 N; d) Fcap = 6352,7 N; e)

Fcap = 9523,2 N; f) Fcap = 4267,2 N
11.5 Grinda din oţel având secţiunea pătrată de latură a este solicitată ca în figură.
Cunoscându-se rezistenţa admisibilă a materialului a = 108 MPa, să se dimensioneze
TA
grinda, în aşa fel încât  1,5 . (S-au notat cu TA respectiv TB valorile forţelor
TB
tăietoare în secţiunile A şi B ale grinzii).
p
12 kN
a) a = 80 mm; b) a = 100 mm; c) a = 90 mm;
A B
d) a = 120 mm; e) a = 60 mm; f) a = 75 mm.
1,5 3m
11.6 Trei bare de lungimi şi module de rigiditate egale sunt

solicitate axial prin forţa F. Să se determine valoarea unghiului
 pe care-l face bara 2 cu orizontala, în aşa fel încât efortul din
bara 1 să fie minim. 1
2
a)  = 15o; b)  = 30o; c)  = 45o; d)  = 60o; F  3

e)  = 75o; f) nici una din variante nu este corectă.
11.7 Două bare de lungimi, secţiuni şi materiale diferite sunt montate ca în figură. Să
se calculeze tensiunile ce iau naştere în acestea, dacă temperatura la care cele două
bare intră în contact se dublează. Se cunosc: 3E 1 = E2 = 21104 MPa, 0,8 ℓ1 = ℓ2 = 800
mm, 0,75 A1 = A2 = 600 mm2, 0,5 1 = 2 = 1210-6 [oC]-1 şi 0 = 0,672 mm.
a) 1 = 24,8 MPa; 2 = 35,6 MPa; b) 1 = 30,6 MPa; 2 = 40,8 MPa;

c) 1 = 46,8 MPa; 2 = 50,2 MPa; d) 1 = 17,4 MPa; 2 = 28,6 MPa;
e) 1 = 58,1 MPa; 2 = 67,3 MPa; f) 1 = 34,7 MPa; 2 = 46,7 MPa.
OL(miez
11.8 O bară de secţiune neomogenă este solicitată la M )
răsucire printr-un moment M. Să se determine valoarea
acestui moment dacă se cunosc OL = 80 MPa, Al = 60
MPa, GOL = 3GAl = 8,1104 MPa. 90
Al
a) M = 7,98 kNm; b) M = 11,98 kNm; c) M = 10,35 kNm;
(înveliş) 60
d) M = 14,23 kNm; e) M = 5,82 kNm; f) M = 12,72 kNm.
11.9 Secţiunea unei grinzi este realizată în două moduri, notate cu A şi B. Să se

precizeze care dintre variantele refe-ritoare la momentele de inerţie cores-punzătoare
este cea corectă.
I Ay IzA I Ay 1 I zA I Ay I zA
a) B  1; B  1,149 ; b) B  ; B  1 ; c) B  1; B  0,875 ;
Iy Iz Iy 2 Iz Iy Iz
A 4 A 4 B 4 B 4
d) I y  133,5 cm ; I z  96,5 cm ; e) I y  133,5 cm ; I z  84 cm ; f) nici una din
variantele anterioare nu este corectă.

Universitatea "Politehnica" din Bucureşti
12.1 Pentru grinda din figura alăturată, se cere să se determine secţiunea x unde
rotirea este nulă. Care este valoarea săgeţii în acest punct? Se cunosc EI y = 32109
Nmm2.
1 1
a) x = m, w = 3 mm; b) x = m, w = 2,5 mm; 4 kN
2 2
3 1 A B
c) x = m, w = 3,5 mm; d) x = m, w = 4 mm;
8 3
1 1m 0,5 m
e) x = m, w = 2,75 m; f) x = m, w = 0.
5
12.2 Care este valoarea necunoscutei X P

a 100 100
sistemului static nedeterminat din figură? ℓ ℓ
10 10
ℓ
a) X = P; b) X = 0; c) X = 0,5 P; X
d) X = 0,25P; e) X = 0,75P; f) X = 2P. 80 2ℓ 80
5 20 5
10
 max
12.3 Pentru grinda din figură să se determine raportul k = .
 min
Se cunosc: Iy = 2140104 mm4; Iz = 117104 mm4; A = 33,5 cm2; b = 90 mm.
b
Profil laminat I20
a) k = -1,3; b) k = -2; c) k = -2,3;

d) k = -2,5; e) k = -0,8; f) k = - 3,3
P P
12.4 Asupra sistemului de bare din figură se

aplică o forţă exterioară F. Care este
coordonata x a punctului de aplicaţie a acestei
1
forţe, în raport cu punctul B, în aşa fel încât
tensiunile din barele elastice 1 şi 2 să fie egale? F 2
Pentru x astfel determinat, să se calculeze F = B C

FL
k (deplasarea punctului de aplicaţie a x rigidă
EA
L
forţei F).
Se cunosc E, A1 = 0,5 A2 = A şi L1 = 2 L2 = L.
L 1 2L 2 2L 1 L 4
a) x  şi k  ; b) x  şi k  ; c) x  şi k  ; d) x  şi k  ;
3 9 3 9 3 3 2 9
2L 2 3L 2
e) x  şi k  ; f) x  şi k  .
3 9 8 3
12.5 Pentru grinda cu încărcarea din figură să se F M

M
arate care dintre următoarele variante referitoare la A C
forma diagramei unghiului de rotire  şi a săgeţii w B
este corectă. ℓ ℓ ℓ ℓ
a) b) c)
 

w
w
w
d) e) f)
 

w w
w
12.6 Grinda încastrată având forma şi dimensiunile din figură este solicitată prin forţa

F = 11,84 kN. Să se calculeze max precum şi valoarea raportului k  
max
.
K min
50
a) max = 5,5 MPa şi k = 2,5;
20 b) max = 6,6 MPa şi k = 2,3;
F K
c) max = 5,5 MPa şi k = 3,2;
80 20
d) max = 6,6 MPa şi k = 2,8;
ℓ e) max = 5,5 MPa şi k = 2,7;
20 f) max = 6,6 MPa şi k = 3,3.
12.7 Bara cotită de secţiune circulară este solicitată ca

în figură. Dacă F = 5442 N, a = 96 MPa şi ℓ = 1m să
se dimensioneze această bară, utilizând teoria 3 ℓ
tensiunilor tangenţiale maxime.
a) D = 92 mm; b) D = 100 mm; c) D = 110 mm; D

50F 2 ℓ
d) D = 117 mm; e) D = 128 mm; f) D = 70 mm.
ℓ
F
F
12.8 În secţiunea K a sistemului static nedeterminat din figură apar

următoarele eforturi:
2ℓ 2F
a) N = 0; T = 0,5 P; M = 0; b) N = 0,25 F; T = 0; M = 0,66 FL; ℓ
c) N = 0,16 F; T = 0,5 F; M = 0; d) N = 0,5 F; T = 0; M = 0; K ℓ
e) N = 0,66 F; T = 0,83 F; M = 0,5 FL; f) N = 0; T =0; M = 0,83 FL. 2ℓ
12.9 Să se calculeze forţa necesară ce F

trebuie aplicată la jumătatea deschiderii 40
grinzii din figură pentru acoperirea jocului ℓ/2 
 = 2 mm. Se cunosc E = 2105 MPa, ℓ 30
L = 1 m.
a) F = 384,6 N; b) F = 962,2 N; c) F = 614,4 N; d) F = 725,8 N;

e) F = 1203,2 N; f) F = 428,4 N.

13.1 Pentru bara cotită din figură având modulul de F

rigiditate la încovoiere EI = constant, să se determine 
valoarea unghiului  < 90 astfel încât deplasarea punctului K
ℓ
K să se realizeze pe direcţia forţei.
a)  = 30o; b)  = 37,5o; c)  = 45o; ℓ
d)  = 0o; e)  = 75o; f)  = 22,5o.
13.2 Să se determine tensiunile din barele 400

C B
sistemului din figură, dacă acesta se încălzeşte
uniform cu t = 50 C. Bara BC este rigidă. Se 1 45o
cunosc E = 2·105 MPa, F = 50 2 kN, A = 1000 400 2 200 500
F
mm2 şi  = 12106 C1.
a) 1 = 120 MPa şi 2 = 130 MPa ; b) 1 =

130 MPa şi 2 = 120 MPa ;
c) 1 = 120 MPa şi 2 = 125 MPa ; d) 1 = 125 MPa şi 2 = 120 MPa ;
e) 1 = 100 MPa şi 2 = 110 MPa ; f) 1 = 110 MPa şi 2 = 100 MPa .
z
13.3 Elementul din figură este detaşat dintr-o piesă

solicitată de un sistem de forţe şi realizată dintr-un
material având E = 2105 MPa şi  = 0,3. Deformaţia
specifică principală 1 este: x
120 MPa
30o 60 MPa
a) 12,21105 ; b) 7,49105 ; c) 12,12104 ;

d) 7,49104 ; e) 12,21106 ; f) 7,49106 ;
1
F
13.4 Gradul de nedeterminare al sistemului din ℓ
figură este: 3
a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 0; f) 6 ℓ ℓ
2
13.5 Pentru grinda din figură având rigiditatea EI = constantă să se determine distanţa
x la care trebuie aplicată forţa F, în aşa fel încât săgeata în punctul C să fie maximă.
   3 F B C
a) x= ; b) x= ; c) x=
3 4 3 A
 2 3 
d) x= ; e) x= ; f) x=
2 4 2 x a
ℓ
13.6 Bara curbă având forma, dimensiunile şi 40
secţiunea din figură este solicitată prin forţele F. Să F
se determine raportul k = min/max, dacă raza barei
este ℓ = 200 mm. ℓ
a) k =  0,235 ; b) k =  0,967 ; c) k =  1,235 ;

d) k =  1,123 ; e) k =  0,739 ; f) k =  1,739 .
60
F
13.7 Să se calculeze forţa capabilă pentru
bara din figură, dacă b = 35 mm iar
rezistenţele admisibile sunt ac = 100 MPa
şi at = 80 MPa.
a) 39,2 kN ; b) 25,4 kN ; c) 35 kN ;
b
d) 29,2 kN ; e) 25 kN ; f) 29 kN .
2b
F
16b
13.8 Calculaţi raportul k între lăţimea şi înălţimea celei mai rezistente grinzi de secţiune
dreptunghiulară ce poate fi obţinută dintr-o bară de secţiune circulară de diametru
d = 100 3 mm.
a) k = 0,707; b) k = 0,533; c) k = 2 ; d) k = 0,923; e) k = 3 ; f) k = 1.
13.9 Legea de variaţie a tensiunii normale  la solicitarea axială este:
a) b) c) d) e) f)
Ştefan Dan Pastramă, Gabriel Jiga, Anton Hadăr

14.1 Pentru sistemul de arcuri din figură, se

notează cu FAB forţa necesară aducerii nodului A A B
în B şi cu FBA forţa necesară aducerii nodului B în
A. Dacă R1 = 0,75 R2 ; 1,2 d1 = d2 ; 1,2 n1 = n2, δ
atunci raportul k = FAB/FBA este egal cu:
a) 4,25; b) 5,94; c) 1,37; d) 6,41; e) 1,52; f) 2,45
1 F 2
14.2 Sistemul de bare din figură este solicitat prin 60o 60o
E, A E, A ℓ
forţa F. Se cunosc ℓ = 1 m, E = 2· 105 MPa şi A = 120
mm2. Dacă deplasarea nodului C este egală cu 0,5 C
mm, atunci forţa F are valoarea:
3 E, 2A 1,5 ℓ
a) 5 kN, b) 13 kN, c) 15 kN;
d) 18 kN; e) 25 kN; f) 19 kN.
14.3 Momentul în secţiunea periculoasă a barei din

2p
figură este ‫ ׀‬Mmax‫׀‬: p
A B
a) 0,188pℓ2; b) 0,352 pℓ2; c) pℓ2;
d) 0,494 pℓ2; e) 1,256 pℓ2; f) 0,332 pℓ2. ℓ
F
50rigidă
14.4 Bara rigidă din figură este sprijinită pe două x F
reazeme elastice. Să se determine poziţia x a ℓ ℓ ℓ
forţei F (calculată în raport cu reazemul din
stânga) în aşa fel încât bara rigidă să rămnă δ ℓ
orizontală. Se cunosc: R 1 = R2; d1 = 1,5 d2 şi 1 2
n1 = 2 n2.
a) x = 0,25ℓ; b) x = 0,283ℓ; x = 0,375ℓ;

d) x = 0,5ℓ; e) x = 0,625ℓ; f) x = 0,707ℓ.
2ℓ
14.5 Pentru bara cotită din figură, având 60 36
secţiunea inelară, să se determine forţa F
capabilă F ştiind că deplasarea verticală ℓ
maximă a capătului liber este δ = 4 mm. Se
cunosc: E = 21·104 MPa,  = 0,3 şi ℓ = 0,5m.
a) F=2450 N; b) F=1981 N; c) F=1025 N; d) F=1655 N; e) F=664 N; f) F=1329 N.
14.6 Să se determine tensiunea maximă ce apare în bara cotită din figură, dacă forţa F
reprezintă dublul valorii pentru care se anulează jocul de montaj δ = 1 mm. Secţiunea
barei este pătrată cu latura a = 30 mm. Se cunosc: E = 21·10 4 MPa şi ℓ = 0,5 m.
a) 30 MPa; b) 58 MPa; c) 70 MPa; d) 66 MPa;

e) 45 MPa; f) 85 MPa.
14.7 Pentru grinda din figură se cere să se q

4
determine cota x pentru care M
k 1
k = 0. 1
2 3 4
ℓ x ℓ
a) x = ℓ; b) x = 1,5 ℓ; c) x = 2,5 ℓ;
d) x = 0,25 ℓ; e) x = 2 ℓ; f) x = 0,75ℓ.
14.8 Să se dimensioneze sistemul de arbori din

figură solicitat la răsucire prin momentul M 0 = 1, 473
kNm, dacă a = 60 MPa. 1,5d 1,2d d M
a) d = 40 mm; b) d = 70 mm; c) d = 80 mm;

d) d = 50 mm; e) d = 90 mm; f) d = 25 mm. 2ℓ ℓ ℓ
14.9 Ce mărime se notează cu  în Rezistenţa materialelor?
a) lungire; b) lungire specifică; c) alungire; d) coeficient de concentrare a tensiunilor;

e) coeficient de contracţie transversală; f) coeficient de formă.
TESTUL 15 (BUCUREŞTI)

15.1 Dintr-un corp solicitat de un sistem de forţe se detaşează un element pe ale cărui
feţe acţionează tensiunile principale 1 = 60 MPa şi 2 = 40 MPa. Pe un plan înclinat la
45 faţa de direcţiile principale, tensiunea tangenţială  are valoarea:
a) 60 MPa; b) 25 MPa; c) 35 MPa; d) 20 MPa; e) 10 MPa; f) 0 MPa.
15.2 Pentru care din următoarele secţiuni momentele de inerţie principale I 1 şi I2 nu

coincid cu momentele de inerţie axiale Iy şi Iz?
y y y y
y y
z z z
z z z
a) b) c) d) e) f)
15.3 Sistemul din figură este solicitat prin

momentul de torsiune M = 0,5 kNm. Să se ℓ,A 1,5 ℓ ℓ
calculeze tensiunea maximă din arbore, M
dacă se cunosc ℓ = 0,2 m şi A = 600 mm 2.
ℓ  50
Arborele şi barele sunt realizate din acelaşi
material având  = 0,3.
placă
rigidă circulară ℓ,A
a) 25,9 MPa ; b) 34,6 MPa ; c) 5,9 MPa;
d) 42,4 MPa; e) 12,2 MPa; f) 60 MPa.
15.4 Grinda având secţiunea din figură este solicitată prin 80

forţa F aplicată excentric.
max 20 F
Dacă n = , atunci n este egal cu: 60
min
a) 2,33 ; b) 1,7 ; c)  4,94 ; 40

d)  0,71 ; e)  2 ; f) 3,79.
15.5 Se consideră sistemul de bare din figură. Bara 2, înclinată

ℓ
la 45o în raport cu barele 1 şi 3, a fost realizată din execuţie mai
scurtă cu  = ℓ/1000. Cunoscându-se că E1A1 = E2A2/ 2 = E3A3
= EA = 2107 N, să se determine forţa minimă F necesară 45o 2
1
realizării montajului.
B2
3
a) F = 5 kN; b) F = 10 kN; c) F = 20 kN; B1
d) F = 1 kN; e) F = 8 kN; f) F = 16 kN. 
15.6 Să se dimensioneze bara cotită având forma şi

dimensiunile din figură, utilizând teoria tensiunilor 3F
tangenţiale maxime. Se cunosc a = 150 MPa,
F = 978 N şi ℓ = 10 d. ℓ
2ℓ
a) 50 mm; b) 60 mm; c) 70 mm d
d) 80 mm; e) 90 mm; f) 100 mm. ℓ
2F
15.7 Pentru grinda dreaptă din figură se cere să kF

se determine valoarea constantei k în aşa fel B
încât MA = MB. A 2F 4F
1,5ℓ 2ℓ ℓ 1,5ℓ
a) k=1; b) k=2; c) k=3; d) k= 6;
e) k=0,5; f) k=1,5
15.8 Care din elementele următoare pune în evidenţă principiul dualităţii tensiunilor
tangenţiale?
a) b) c) d) e) f)
15.9 Un arbore de secţiune circulară de diametru d 1 = 200 mm este înlocuit printr-un

altul de secţiune inelară de diametru D = 280 mm. Dacă la o aceeaşi putere tensiunea
în cei doi arbori este egală, să se calculeze cât trebuie să fie grosimea arborelui de
secţiune inelară dacă între turaţiile celor doi arbori există relaţia n 1 =2 n2.
16.1 Grinda din figură având lungimea ℓ = 1m, este p

realizată dintr-un material care are a = 114 MPa.
Ecuaţia curbei MN în sistemul de axe din figură este h(x)
x h(x) x
= 49  e 200 . Să se determine sarcina capabilă. M
x
a) p = 5 N/mm ; b) p = 8 N/mm ; z
c) p = 15 N/mm ; d) p = 20 N/mm ; N
e) p = 10 N/mm ; f) p = 25 N/mm . 30
16.2 Pentru bara de oţel din figură se cunosc A = 900 mm 2, E = 2105 MPa, ℓ = 1m, 
= 0,5 mm. Să se determine intensitatea q a sarcinii uniform distribuite la care bara
atinge peretele din dreaptă.
1,5A
A
a) q = 10 N/mm; b) q = 20 N/mm; q q
c) q = 30 N/mm; d) q = 40 N/mm; A B
e) q = 50 N/mm; f) q = 60 N/mm. C
ℓ ℓ
δ
16.3 Eforturile în secţiunea periculoasă a barei din figură au valorile:

a) T  p ; M  p2 ; p
2
b) T  1,5 p ; M  p ;
A D
c) T  2 p ; M  1,5 p2 ; B C
d) T  0,5 p ; M  2 p2 ;
e) T  0,5 p ; M  3 p2 ; ℓ ℓ 2ℓ ℓ ℓ
f) T  0,5 p ; M  p2 .
pℓ p
16.4 Pentru bara cotită din figură, să se
determine raportul între săgeţile din 0,5ℓ K 0,5ℓ 0,5ℓ K 0,5ℓ
secţiunea K în cele două variante.
ℓ ℓ ℓ ℓ
a) 3,2 ; b) 0,5 ; c) 2 ;
d) 1,6 ; e) 4 ; f) 2,5 .
16.5 Care trebuie să fie raportul d1/d3 astfel incât bara rigidă să rămână orizontală?
Se cunosc:
arc Ri di ni
1 R d1 n
1 2 3
2 1,2 R d1 n
F
rigidă
3 1,5 R d3 n
ℓ ℓ 2ℓ
a) 1,55; b) 1,02; c) 1,21; d) 2,51; e) 0,94; f) 0,45
16.6 Să se determine distanţa r faţă de centrul O al secţiunii la care trebuie aplicată

forţa P ca în figură, astfel încât tensiunea maximă la întindere să fie dublă ca valoare
faţă de tensiunea maximă de compresiune?
a) 0,25 D; b) 0,3 D; c) 0,2 D;

D O y
d) 0,375 D; e) 0,083 D; f) 0,4 D.
r P
z
P
16.7 Care este valoarea reacţiunii VK? Se cunoaşte E = 2,6 G.
ℓ ℓ
a) 0,25 P; b) 0,15 P; c) 0,75 P; d) 0,81 P; ℓ
e) 0,1 P; f) P
VK
16.8 Dacă K este coeficientul de concentrare a tensiunii în zona cu gaură transversală,

valoarea maximă a tensiunii în bara din figură este:
4P 2P P 3P
a) K 2 ; b)
 K 2 ; c)  K 2 ; d) K 2 ;
h h h h 0,5 h h
6P 8P
e)  K 2 ; f)
K 2
h h
0,5 h
64
16.9 O grindă are secţiunea din figură. Înălţimea x pentru care
valorile maxime ale tensiunilor de întindere şi compresiune în 10
cazul unei solicitări de încovoiere cu moment pozitiv să fie în
relaţia t = 2comp este: x
a) 60 mm; b) 30 mm sau 12 mm ; c) 45 mm sau 5 mm; d) 60
mm; e) 90 mm sau 9 mm; f) 80 mm sau 8 mm.
10

17.1 Pentru sistemul din figură, să se determine F

valoarea jocului δ astfel încât în ambele bare să se
atingă simultan rezistenţa admisibilă. Se cunosc: δ
EOL = 21·104 MPa, EAl = 7·104 MPa, a OL = 105 MPa,
a Al = 70 MPa, ℓ = 0,4 m. oţel
a) 0,5 mm; b) 0,4 mm; c) 0,3 mm; aluminiu

d) 0,2 mm; e) 0,1 mm; f) 0,6 mm.
d
D
17.2 Să se calculeze lungimea ℓ a barelor astfel încât

condiţiile de rezistenţă şi rigiditate să fie îndeplinite
simultan. Barele sunt realizate din acelaşi material. A1 A2
ℓ
Se cunosc: E = 2·105 MPa, a = 100 MPa şi Δℓ = 0,2
F
mm.
a) 0,4 m; b) 0,5 m; c) 0,6 m; d) 0,7 m; e) 0,8 m; rigidă

ℓ
f) 0,9 m.
1 2
δ
rigidă
ℓ ℓ
17.3 Arcurile din figură sunt identice. Care este săgeata arcului 2 după realizarea
montajului?
a) f2 = δ; b) f2 = 0,5 δ; c) f2 = 0,33 δ; d) f2 = 0,25 δ; e) f2 = 0,2 δ; f) f2 = 0,16 δ.
17.4 La grinda din figură să se determine valoarea F

jocului δ astfel încât la consumarea acestuia în bară să a
se atingă rezistenţa admisibilă. Se cunosc a = 50 mm,
δ
ℓ = 500 mm, a = 120 MPa şi E = 2·105 MPa.
ℓ ℓ
a) δ = 1 mm; b) δ = 1,5 mm; c) δ = 2 mm;
d) δ = 2,5 mm; e) δ = 3 mm; f) δ = 3,5 mm.
F1
17.5 Pentru barele cotite din figură, să se determine raportul k = astfel încât
F2
tensiunea echivalentă maximă în cele două cazuri, calculată după teoria a III-a, să fie
aceeaşi.
2 2
a) k = ; b) k = 1; c) k = 2 ; 2ℓ
5 5 2ℓ
3 3 9
d) k = ; e) k = 2 ; f) k = . 2ℓ
5 5 4 2ℓ
d
ℓ ℓ
F
F
17.6 Pentru cadrul din figură, diagrama de

momente încovoietoare M corespunzătoare este:
- Mo/2 Mo
ℓ ℓ
- Mo/2 Mo/2 - Mo/2 Mo - Mo/2 ℓ ℓ
ℓ ℓ
Mo/2 Mo/2 Mo/2
a) b)
- Mo/2 - Mo/2 - Mo/2
- Mo/2 Mo/2 - Mo/2 Mo/2 Mo/2
Mo/2 Mo/2
c) d) e)
- Mo/2
Mo/2 - Mo/2
f) δ
17.7 Să se calculeze tensiunea din arborele din

figură dacă momentul de răsucire M este de două
ori mai mare decât cel pentru care se anulează
jocul δ = 1 mm. Se cunosc: ℓ = 10 d, a = 0,2 m şi
G = 8∙104 MPa. a
a) 60 MPa; b) 80 MPa; c) 10 MPa;

d) 40 MPa; e) 20 MPa; f) 30 MPa. M ℓ
17.8 Care este gradul de nedeterminare pentru

F
bara cotită din figură?
a) 3; b) 7; c) 10; d) 5; e) 8; f) 9
17.9 Un arc elicoidal este confecţionat din sârmă cu diametrul d = 10 mm şi are un

număr n = 10 spire. Sub acţiunea unei forţe F = 125 N, tensiunea din arc va fi
 = 100/ MPa. Să se determine lungimea ℓ a sârmei din care este confecţionat arcul.
a) ℓ = 500 mm; b) ℓ = 1000 mm; c) ℓ = 1200 mm; d) ℓ = 1600 mm;

e) ℓ = 800 mm; f) ℓ = 2000 mm.

18.1 Calculaţi modulul de rezistenţă axial Wy al celei mai

rezistente grinzi de secţiune dreptunghiulară ce poate fi
obţinută dintr-o bară de secţiune circulară de diametru d = d
h
100 3 mm.
a) Wy = 333,33 cm3; b) Wy = 300 cm3

c) Wy = 235,7 cm3; d) Wy = 368 cm3; b
e) Wy = 187,5 cm3; f) Wy = 337,5 cm3.
4 kN 4 kN
18.2 La grinda pe trei reazeme din figură să se
determine raportul k = Mmin/Mmax.
a) k = 1; b) k = 1,2; c) k = 1,5;
d) k = 1,8; e) k = 2; f) k = 2,5.
0,5 m 0,5 m 0,5 m 0,5 m
18.3 O grindă având modulul de rigiditate EIy =

constant este supusă acţiunii a două tipuri de 10 kN/m
încărcare: o sarcină uniform distribuită de
A
intensitate q = 10 kN/m şi o forţă concentrată F,
echivalentă din punct de vedere static cu prima,
1m
F
B
0,5 m 0,5 m
A
w max
aplicată la jumătatea deschiderii barei. Raportul k = al săgeţilor maxime în cele
w Bmax
două cazuri este:
a) k = 1; b) k = 0,5; c) k = 0,625;
d) k = 1,6; e) k = 2; f) k = 2,5
G
18.4 Raportul între modulul de elasticitate transversal şi cel longitudinal este:
E
a) > 0,5; b) < 0,5; c) = 0,5; d) = 1; e) >1; f) nici un răspuns anterior nu este corect.
18.5 Un arbore de secţiune circulară primeşte puterea P = 14,35 kW la o turaţie

n = 320 rot/min. Dacă lungimea arborelui este ℓ = 1m, G = 8·10 4 MPa şi rotirea
maximă admisibilă φa = 0,5o, atunci diametrul d al arborelui este:
18.6 Grinda din figură este solicitată la întindere excentrică prin forţa F. Să se
determine valoarea cotei ℓ în aşa fel încât între tensiunile minimă şi maximă să existe
relaţia: 1,8 min= max.
90
a) ℓ = 12,25 mm; b) ℓ = 51 mm; c) ℓ = 17 mm;
30
d) ℓ = 8,5 mm; e) ℓ = 45 mm; f) ℓ = 34 mm.
90 ℓ
F
30
18.7 In cazul stării plane de tensiune suma tensiunilor normale pe două secţiuni
perpendiculare:
a) este un invariant; b) este egală cu max ; c) depinde de orientarea planelor; d) este
nulă; e) este egală cu 0,5 max; f) nici una din variantele anterioare nu este corectă.
18.8 Sistemul din figură este alcătuit din două arcuri concentrice. În stare
necomprimată arcul 2 este mai scurt cu δ = 40 mm. Cunoscându-se F = 1800 N,
G = 8,3·104 MPa, R1 = 50 mm, d1 = 10 mm, n1 = 8 spire şi R 2 = 30 mm, d2 = 8 mm, n 2
= 12 spire, să se calculeze arc1 şi arc2. F
a) arc1 = 276,20 MPa şi arc2 = 213,47 MPa; δ

b) arc1 = 316,20 MPa şi arc2 = 186,56 MPa;
c) arc1 = 124,75 MPa şi arc2 = 200,14 MPa;
1
d) arc1 = 328,86 MPa şi arc2 = 188,26 MPa; 2
F
e) arc1 = 402,24 MPa şi arc2 = 253,76 MPa;

f) arc1 = 148,28 MPa şi arc2 = 283,16 MPa;
18.9 Bara din figură este solicitată la tracţiune prin forţa F. În tabelul alăturat sunt
schematizate curbele de variaţie ale coeficientului de concentrare a tensiunilor K în
r
funcţie de raportul . Dacă a = 160 MPa K
d
2,6 r
să se determine Fcap. 2,4
D/d=1,25 D
2,2
6 d
2,0
1,8 D/d=2
60 D/d=1,5
40 F 1,6
1,4
D/d=1,1 r
1,2
1,0 d
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7
a) Fcap= 65,66 kN; b) Fcap= 147,68 kN; c) Fcap = 82,45 kN;

d) Fcap = 54,24 kN; e) Fcap = 111,70 kN; f) Fcap = 125,66 kN.
TESTUL NR.19 (TIMIŞOARA)
Eugen Ghita
Universitatea “POLITEHNICA” din Timişoara
19.1 Expresia generatoarei barei de egală rezistenţă la întindere este de forma:
 
x x
a) A x  A 0  x ; b) A x  A 0 ln x ; c) A  A e  ; d) A x  A 0  e ;
 x 0

x
e) A x  A 0   x ; f) A   A e 
0 0
19.2 Pentru o bară supusă la întindere cu greutate proprie,

lungimea de rupere ℓr sub efectul greutăţii proprii depinde A
de următoarele mărimi: ℓ G=Al
a) r ,  ; b) r , A ,  ; c) r , A ; d) r , A ,  ; e)  , A ;
f) r ,  , 
19.3 Momentul static maxim Szmax pentru o secţiune circulară de diametru d are
expresia:
d3 d3 d3 d4
a) S z max  ; b) S z max  ; c) S z max  ; d) S z max  ;
24 12 2 12
d3 d3
e) S z max  ; f) z max
S  .
36 18
19.4 Fie grinda cotită plană din figură. Valoarea maximă a momentului încovoietor
este: pa2 a
a) M  1,2 p a 2 ; b) M  1,046 p a 2 ; 30º
c) M   1,155 p a 2 ; d) M  1,250 p a 2 ; 2a
e) M  10,125 p a 2 ; a
f) M  9,325 p a 2 . p
19.5 Pentru grinda din figură (EIz = ct), punctul de aplicaţie al forţei concentrate
verticale F este deplasabil pe grindă. Raportul săgeţilor pe verticală, în punctul de
a a
aplicaţie al forţei pentru x  respectiv x  , este:
2 3 F
3 256 243 16 348 256 x

a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
2 243 192 9 243 192 a
19.6 Pentru grinda din figură (EIz = ct), condiţia ca săgeata în punctul 3 să fie nulă
F
impune următorul raport pa :
p F
1 2 3
1 1 1 3 1
a) ; b) ; c) 24 ; d) ; e) ; f)
20 15 2 4 16
a a
19.7 Pentru grinda din figură supusă la torsiune se cunosc: M t = 6,5 kNm;
a = 1 m; b = 1,5 m; d 1 = 80 mm; d2 = 60 mm. Tensiunea tangenţială maximă max are
valoarea: d1 d2
a) 50,4 MPa ; b) 35,8 MPa ; c) 1014 MPa ;
d) 80,2 MPa ; e) 53,4 MPa ; f) 106,8 MPa.
a b
Mt
19.8 Pentru grinda din figură (EIz = ct, E = 2,3 G), momentul încovoietor maxim are
expresia: d
a) 0,345pa2; b) 0,175 pa2; c) 0,195 pa2; a p
a
d) 0,295 pa2; e) 1,455pa2 ; f) 10,125 pa2.
1 2
2a
19.9 Pentru inelul circular din figură (EIz = ct), F

scurtarea diametrului orizontal este:
FR 3 FR 3 FR 3
a)  ; b)  0,14 ; c)  0,22 ; R
EI z EI z EI z
FR 3 FR 3 FR 3
d) 0,25 ; e)  0,3 ; f)  0,35 .
EI z EI z EI z
F

Eugen Ghita
Universitatea “POLITEHNICA” din Timişoara
20.1 Se consideră grinda de secţiune triunghiulară din figură: y

Expresia momentului de inerţie axial Iz este:
bh 3 hb 3 bh 3 z
a) I z  ; b) I z  ; c) I z  G h
32 16 36
hb 3 bh 3
d) I z  ; e) I z  ; f) b1 b2
36 128
bh 3 b
Iz 
36
.
20.2 Pentru o grindă de secţiune circulară supusă la încovoiere cu forţă tăietoare,

T
valoarea lui k în expresia tensiunii tangenţiale maxime  max  k va fi:
A
a) 1,5; b) 1,33; c) 0,33; d) 0,25; e) 1,25; f) 1,75.
E
20.3 În relaţia de dependenţă a constantelor de material G, E şi  : G  ,
k 1   
valoarea lui k este:
a) 2; b) 3; c) 2,5; d) 3 ; e) 2 ; f) 1 2 .
20.4 Pentru o secţiune dreptunghiulară de laturi b şi h, supusă la compresiune

excentrică, coordonatele extreme ale sâmburelui central vor fi:
 b h  b h b h  b h  b h
a)  12 ; 12  ; b)  6 ; 6  ; c)  2 ; 2  ; d)  18 ; 18  ; e)  9 ; 9  ;f)
         
 2b ; 2h
2A
20.5 Fie grinda din figură, solicitată mecanic şi
termic. A
Se cunosc: OL = 12  10-6 oC-1 ; Cu = 17  10-6 oC-1; F
EOL = 2,1  105 MPa ; A = 400 mm2 ; t = 12,3 0C Cu
OL
Pentru ca bara de cupru să nu fie solicitată, valoarea
forţei F va fi:
a a
a) F = 120 kN ; b) F = 16 kN ; c) F = 18 N ;
d) F = 60 kN ; e) F = 180 kN ; f) F = 180 N
F
p
=
20.6 Fie grinda cu articulaţie din figură. Se 2
cunosc: F = 2 pa în care p = 2,5 kN/m şi =
a = 1m. Valoarea absolută maximă a
momentului încovoietor este:
a a a
a) M = 2,5kNm ; b) M = 12,5 kNm ;

c) M = 0,3125 kNm ; d) M = 18,75 kNm;
e) M = 15 kNm ; f) M = 0,3125 kNm
d
20.7 Fie grinda din figură. Se cunosc:
a = 300 mm; b = 400mm; d = 60mm şi F = 1,82 kN. b
Tensiunea echivalentă (teoria a III-a de rezistenţă) F 3F 90
0
ech T 3 va avea valoarea: F a

a) 150 MPa; b) 300 MPa; c) 220 MPa;
d) 120 MPa; e) 1000 MPa; f) 100 3 MPa.
20.8 Pentru inelul circular din figură (EIz = ct), lungirea diametrului vertical este :
F
3 3 3 3
FR FR FR FR
a) 0,12 ; b) 0,25 ; c) 1,2 ; d) 0,18 ; R
EI z EI z EI z EI z R
FR 3 FR 3
e) 0,15 ; f) 0,3 .
EI z EI z
F
20.9 Pentru cadrul închis din figură, momentul încovoietor maxim are valoarea:
R
a) 2,153 pR2; b) 1,857 pR2; c) 2,019 pR2
d) 1,507 pR2; e) 3,102 pR2; f) 2,186 pR2
p 4R
p
R
TESTUL NR. 21 (TIMIŞOARA)

Liviu Marşavina
Universitatea "POLITEHNICA" Timişoara
21.1 Lungirea totală a unei bare de lungime ℓ, arie A şi modul de elasticitate E solicitată
la tracţiune de forţa F şi luând în considerare greutatea proprie G este:
F   G
a)   ; b)   F   ;
EA  2
c)  

F  G ;
EA EA
2
d) l 

 F  2G  ; e)  

F  G ; f )   F  G .
EA 2EA EA
21.2 Direcţia principală 1 a momentului de inerţie principal I1 se obţine cu relaţia:

2I zy 2I zy Iz  I y I zy
a) tg2   ; b) tg   ; c) tg2   ; d) tg2  ;
Iz  I y Iz  Iy 2I zy Iz  Iy
Iz  Iy Iz  Iy
e) tg2  ; f) tg  
2I zy 2I zy
21.3 Tensiunea tangenţală maximă într-o grindă de secţiune dreptunghiulară este

egală cu:
4 T T T 1 T 3T 2 T
a)  max  ; b)  max  ; c)  max  2 ; d)  max  ; e)  max  ; f)  max 
3 A A A 2A 2A 3A
21.4 Teoria tensiunilor tangenţiale maxime pentru starea plană de forfecare pură are
expresia:
a) ech(3) = 2 b) ech(3) =  ; c) ech(3) = 3 ; d) ech(3) = 2 ; e) ech(3) = 2  ;
f) ech(3) = 
21.5 Tensiunea tangenţială maximă produsă într-un arbore de secţiune inelară

(D = 25 mm şi d = 20 mm) care transmite o putere de 4 kW la o tura ţie de 500 rot/min
este:
a) 23,56 MPa; b) 57,93 MPa; c) 42,18 MPa; d) 36,05 MPa; e) 61,33 MPa;
f) 18,97 MPa.
21.6 Pentru grinda din figură valoarea maximă a modulului momentului de încovoiere
este:
a) 2 pℓ2/3; b) pℓ2/8; c) 9 pℓ2/8; d) 9 pℓ2/8; e) pℓ2/9; f) 3 pℓ2/8
p
EI = ct.
ℓ ℓ
21.7 Deplasarea punctului de aplicare al forţei are valoarea:

F
1m
2 2m
3m
a) 0,850 mm;
b) 0,425 mm;
c) 1,375 mm;
d) 1,125 mm;
e) 0,375 mm;
f) 1,750 mm.
Se cunosc:
F = 20 kN; ℓ1 = 3 m; A1 = 20 mm2;
ℓ2 = 2 m; A2 = 100 mm2; E1 = E2 = 2 105 MPa.
300
40
250
40 60 40
21.8 Încărcarea capabilă pe care o suportă grinda confecţionată dintr-un material

având  at  30 MPa iar  ac  90 MPa este de:
a) 12,8 N/mm; b) 18,7 N/mm; c) 22,3 N/mm;

d) 28,5 N/mm; e) 31,8 N/mm; f) 35,5 N/mm
p
M=2pℓ2
ℓ=1m
21.9 Încărcarea capabilă pentru bara cotită din figură, cunoscând a=120 MPa, este
de:
a) 8 N/mm; b) 12 N/mm; c) 25 N/mm; d) 70 N/mm; e) 50 N/mm; f) 35 N/mm
p
F=pℓ
2ℓ ℓ 120
ℓ=1m
240

Liviu Marşavina
Universitatea "POLITEHNICA" Timişoara
22.1 Tensiunea maximă pentru placa cu orificiul circular din figură este egală cu:
F F F
a)  max  ; b)  max  (b  d) h ; c)  max   k (b  d)h ;
bh
F F F
d)  max   k ; e)  max   k ; f)  max   k .
bh dh bd
d h
F F
b
22.2 Pentru aşezarea economică a unei grinzi solicitate la încovoiere confecţionată din
material cu comportare diferită la întindere-compresiune (  ac   at ) fibrele cele mai
îndepărtate trebuie să fie solicitate la:
a) întindere; b) forfecare; c) compresiune; d) torsiune; e) încovoiere; f) strivire.
22.3 Ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate pentru o grindă încărcată cu o sarcină
distribuită p este:
dv p d2 v p d4 v T d 4 v Mi d3 v p d4 v p
a)  ; b)  ; c)  ; d)  ; e)   ; f)  .
dx EI dx 2
EI dx 4
EI dx 4
EI dx 3
EI dx 4
EI
22.4 Mărimea Rp0,2 determinată la încercarea la tracţiune a oţelului aliat reprezintă:

a) limita de proporţionalitate convenţională; d) limita de elasticitate convenţională;
b) limita de curgere convenţională; e) rezistenţa la rupere;
c) rezistenţa admisibilă; f) limita de curgere aparentă.
22.5 Pentru o secţiune cunoscând valorile momentelor de inerţie centrale I z=655 cm4,
Iy=235 cm4 şi Izy=230 cm4 valorile momentelor de inerţie principale vor fi:
a) I1=825,15 cm4 şi I2=64,85 cm4; b) I1=563 cm4 şi I2=327 cm4; c) I1=705,1 cm4
şi I2=184,9 cm4; d) I1=756,45 cm4 şi I2=133,55 cm4; e) I1=687 cm4 şi I2=263 cm4; f)
I1=473 cm4 şi I2=417 cm4;
22.6 Diametrul barei de secţiune circulară din figură din condiţia de rezistenţă la
torsiune (at=50 MPa) este:
Mt = 3 kNm d=?
ℓ 2ℓ
a) 25 mm; b) 85 mm; c) 50 mm;

b) d) 35 mm; e) 60 mm; f) 75 mm.
22.7 Tensiunea normală maximă pentru grinda din figură este:
a) 78,3 MPa; b) 135,9 MPa; c) 147,2 MPa; d) 85,4 MPa; e) 124,5 MPa; f) 105,7 MPa.
90
F =10 kN
P = 8 kN/m 20
M = 20 kN
20
90
4m 1m 1m 20
45
22.8 Ecuaţia axei neutre pentru cazul când forţa excentrică este aplicată în punctul de
coordonate (zF= b/4, yF = h/4) este: y
a) bh + by + hz = 0 F
b) 3bh + 3by + 3hz = 0 yF z
c) bh + 2by + 2hz = 0 h zF
d) 2bh + by + hz = 0
e) bh + 4by + 4hz = 0
f) bh + 3by + 3hz = 0 b
22.9 Valoarea forţei tăietoare în secţiunea A

a barei cotite plane din figură va fi:
10 p 10 p
a) TA  ; b) TA  ; A
3 13
10 p 10 p 2ℓ
c) TA  ; d) TA  ;
23 33 EI = ct.
2ℓ 2ℓ
2ℓ
2ℓ
10 p 10 p
e) TA  ; f) TA  .
9 11
p
Marcela Sava
Universitatea ’’Politehnica’’ Timişoara
23.1 Gradul de nedeterminare al sistemului din figură este:

2ℓ
a) 1; b) 3; c) 0;
d) 2; e) 6; f) 4.
ℓ
2ℓ
ℓ
F
23.2 Diagrama de variaţie a momentului încovoietor pentru grinda cu secţiunea

transversală din figura B este prezentată în figura A şi a t= 60 MPa, a c= 90 MPa.
- 10
4a
-
Mi a
[KNm] +
2a
7,5
A B a
Pentru modul raţional de aşezare a secţiunii transversale A) sau B) dimensiunea a este:
A) B)
 2
 
3
1
a) 40 300 300 mm; b) 15 mm; c) 28 mm; d) 100 mm;

e) 35 mm; f) 44 mm.

23.3 Se consideră sistemul
F de bare articulate din figură.
Se cunosc: ℓ1= ℓ3= ℓ4=1 m; A1= A3= A4=
0,5A2 ; A2= 103 mm2;
E = 4 2105 MPa. Valoarea forţei verticale F,
calculată astfel ca tensiunea normală în
bara  cea mai solicitată să nu depăşească a= 100
MPa, este:
a) 225,43 kN; b) 436,68 kN; c) 37415 N; d) 19215,3 N; e) 556,78 kN; f) 25·10 3 N.
23.4 Bara cotită plană de secţiune circulară din figură, situată în plan orizontal, este
încărcată cu forţa F normală pe planul barei (a= 175 MPa). Dacă se utilizează teoria
a treia de rezistenţă, diametrul barei este:
F=10 kN
a) 100 mm;
b) 57 mm;
c) 77 mm; 2a
d) 93 mm; a=0,5m a
e) 70 mm;
f) 36 mm. 2a
23.5 Pentru bara cotita din figura, cu EIz = const., rotirea punctului A este:
a) 1,23 Fℓ2 / EIz; 4 F/ ℓ

b) 0,273 Fℓ2/ EIz;
c) 15,477 Fℓ2/ EIz; A
d) 0,4248 Fℓ2/ EIz; ℓ F
e) –0,9286 Fℓ2/ EIz;
f) –0,7398 Fℓ2/ EIz.
ℓ 3ℓ ℓ
Iz
23.6 Raportul I la secţiunea inelară este:
y
a) 2; b) 1,25; c) 2,2; d) 3; e) 1,75; f) 1.
23.7 Conform principiului dualităţii tensiunilor tangenţiale, tensiunile tangenţiale care

acţionează pe doua suprafeţe ortogonale sunt:
a) paralele; b) egale şi de semn contrar; c) egale şi la fel orientate faţă de muchia

comună; d) orientate după aceeaşi direcţie; e) aplicate în puncte diagonal opuse;
f) diferite.
23.8 In cazul solicitării de încovoiere simplă, tensiunea normală variază pe secţiunea

transversală :
a) parabolic; b) liniar; c) dupa o lege de variaţie necunoscută; d) după un arc de cerc;
e) în trepte; f) după legea de variaţie a momentului încovoietor.
23.9 Relaţia între constantele elastice E,G şi  este:

E E
a) E = G + 0,5 ; b) G = E (1 + ); c) G = ; d) G =
2 1    1    ; e) E = G (1 +
); f) E = G.

Marcela Sava
Universitatea ’’Politehnica’’ Timişoara
24.1 Bara rigidă AB din figură este susţinută de tiranţii 1 şi 2, de lungimile

ℓ1= 0,8 m şi ℓ2 = 0,6 m; A1 = 5 cm2, A2 = 2A1 = 10 cm2, E = 2ּ105 MPa, 
= 2,1ּ10-6 grd-1. Tensiunile normale în cei doi tiranţi, dacă temperatura tirantului 1 creşte
cu 500, sunt:
a) 97,2 MPa şi 17,35 MPa;

b) 121,5 MPa şi 23,47 MPa; 1
2
c) 210,45 MPa şi 173,66 MPa;
d) 115,2 MPa şi 19,2 MPa;
A B
e) 33,57 MPa şi 11,22 MPa;
f) 99,83 MPa şi 23,47 MPa.
0,4m 0,8 m
24.2 Forţa capabilă p pentru grinda de oţel din figură (a = 0,6 m; a = 150MPa) este:
a) 150 kN/m; 20
b) 17 kN/m; p 2pa
c) 88,91 kN/m;
220
d) 11,58 kN/m;
e) 221,3 N/mm;
4a 2a 2a 120
f)105,13 N/mm
140
200

24.3 Raportul dintre momentele de inerţie
3
axiale (Iz/Iy) ale secţiunii plane din figură este:
a) 5,237; b) 10,215; c) 2,973; 4

d) 3,976; e) 2,225; f) 3,018.
3

 2  2 
M0 2M0
24.4 Se consideră arborele din figură, de
secţiune circulară, confecţionat dintr-un oţel cu d
a = 100 MPa şi a= 0,5 0/m; încărcarea capabilă
este:
ℓ 2ℓ ℓ
a) 37,7105 Nmm; b) 5,85106 Nmm;
c) 2,97 kNm; d) 5,08105 Nmm;
e) 11,49 kNm; f) 3,02 kNmm.
24.5 Pentru bara cotită de secţiune circulară din figură, E = 2,6 G. Rotirea punctului C
este:
a) 11,4710-4 pℓ3/ EIz ; b) 13,2910-3 pℓ3/ EIz ;
c) 0,416 pℓ3/ EIz ; d) –0,086 pℓ3/ EIz; p
e) –6,510-3 pℓ3/ EIz; f) –2,3910-4 pℓ3/ EIz. ℓ/2
C
ℓ
24.6 La solicitarea de încovoiere a unei grinzi drepte, fibra întinsă se află:

a) pe partea secţiunii unde este desenat momentul pozitiv în diagrama de momente;
b) pe partea secţiunii unde este desenat momentul negativ în diagrama de momente;
c) deasupra liniei de referinţă;
d) pe partea secţiunii unde este desenat momentul în diagrama de momente;
e) sub linia de referinţă;
f) între reazeme.
24.7 Secţiunea optimă la încovoierea pură este:

a) secţiunea cu momentul maxim;
b) secţiunea cu aria maximă
c) secţiunea cu forţa tăietoare maximă;
d) secţiunea cu momentul de inerţie axial, Iz, maxim;
e) secţiunea cu forţa axială maximă;
f) secţiunea cu momentul de torsiune maxim.
24.8 Aspectul static al problemelor de torsiune este:

M
t N
a)  = r·; b) E = 2,6 G; c)  = I r ; d) M = F·r; e)  = ; f)  = G·.
p A
24.9 Formula de calcul pentru Iz la secţiunea inelară cu diametrele d şi D este:

D D 2 4
 D  
d 4 
a) I z  I ; b) I z    d ; c) I z    (D  d ) ; d) I z   
2 2
; e) I z  1 4 ;
32 64  D 
p 
  D4  4 
f) I z  1  d .
32  D4 
 
TESTUL NR.25 (CRAIOVA)
Dan Ilincioiu
Universitatea din Craiova
25.1 Un sistem mecanic ce respectă ipoteza de bară, este plan (geometrie şi încărcare)
şi conţine un contur închis. Gradul teoretic de nedeterminare este:
a) 3; b) 1; c) 6; d) 4; e) 7; f) 0.
25.2 O bară dreaptă solicitată la răsucire are secţiune tubulară cu perete relativ subţire.
Variaţia tensiunii pe grosimea peretelui este:
a) liniară; b) parabolică; c) cubică; d) depinde de geometria secţiunii; e) proporţională
cu momentul; f) 0.
25.3 O bară dreaptă este solicitată la încovoiere plană; poziţia secţiunii corespunde
maximei rezistenţe. Se analizează două variante de secţiuni: 1- pătrat, 2- triunghi
isoscel (aceeaşi latură a). Rezistenţa variantei 1 este mai mare decât a variantei 2 cu:
a) de 2 ori; b) cu 30%; c) de 1,6 ori; d) cu 120%; e) de 16/3 ori; f) de 4,2 ori.
25.4 Blocarea deformaţiilor termice într-o structură mecanică are drept consecinţe:
a) tensiuni şi deformaţii; b) deformaţii nepermise; c) concentrarea eforturilor;
d) schimbarea modului de cuplare; e) tensiuni mecanice; f) modificarea rigidităţii.
25.5 Schema de calcul a unei piese ce respectă ipoteza de bară dreaptă este dată în
figură. Încărcarea fiind plană, efortul încovoietor maxim de pe intervalul 1-2 este, faţă
de cel de pe intervalul 2-3, mai mare: 20 kN/m
30 kNm 10 kNm
40 kN
a) de 2 ori; b) de 40/12,5 ori;
3
c) de 20/17,2
25.6 O bară ori; la un capăt este 1
d) cu 30%;
încastrată 2
e) cu 213%;
încărcată la f) de 1,5 cu
celălalt ori.forţa F (conform 1m 2m
figurii). Secţiunea are două variante:
1- cerc, 2 - dreptunghi (h=2a), ariile fiind
egale. Raportul săgeţilor capătului liber
produse de încovoiere (w1/w2) este:
a) /3; b) 2/3; c) ; d) 1,57; e) 2; f) 1,5.
F M M
2a
ℓ
z z
d a
25.7 Schema de încărcare a unei bare drepte încastrată la capete este dată în figură.
Secţiunea barei este circulară de diametru 10 -1ℓ. Cele două momente sunt: M 1 = 2Fℓ, M2
= Fℓ. Tensiunea echivalentă maximă, folosind teoria a III-a de rezistenţă, este:
M2 M1 M1 M2
ℓ F F 2ℓ
F F ℓ
a) 16310 F/ℓ2; b) 2200 F/ℓ2; c) 153,5 F/ℓ2; d) 31453 F/ℓ2; e) 1103 F/ℓ2; f) 271,5 F/ℓ3.
25.8 Un cablu atârnă liber pe verticală. Se defineşte lungimea maximă posibilă,

depăşirea acesteaia producând ruperea la capătul de suspendare. Se leagă două cabluri
şi se suspendă pe verticală, partea de sus având secţiune dublă faţă de cea inferioară;
rezistenţa de rupere este aceeaşi iar lungimile celor două părţi sunt maxim posibile.
Dacă materialul are aceeaşi rezistenţă de rupere, lungimea totală a variantei din două
bucăţi faţă de cea dintr-o bucată este mai mare cu:
a) de 2 ori; b) cu 50%; c) cu 25%; d) de 3 ori; e) cu 15%; f) de 2,5 ori.
25.9 O greutate G este agăţată cu ajutorul unui cârlig conform figurii. Materialul
cârligului este oţel rotund de diametru d şi R= 6 d. Se face abstracţie de faptul că
porţiunea 2-3-4-5 este curbă, adică va fi valabilă ecuaţia lui Navier. Portanţa porţiunii
drepte 1-2 este, faţă de porţiunea curbă 2-3-4-5, mai mare:
a) de 37 ori; b) cu 935%; c) cu 173%; d) de 49 ori; e) cu 75%; f) de 24,6 ori.
1 d
2
R
3
5
4
G
Pavel Tripa
Universitatea „POLITEHNICA” Timişoara
26.1 Între direcţiile principale ale tensiunii normale σ şi direcţiile principale ale tensiunii
tangenţiale , la încovoierea simplă (cu forţă tăietoare) există un unghi de:
a) 900 ; b) 00 ; c) 450 ; d) 300 ; e) 600 ; f) oarecare.

a
26.2 La un element de egală rezistenţă tensiunea maximă din oricare secţiune
transversală a sa, este egală:
a) cu limita de curgere; b) cu tensiunea admisibilă; c) cu rezistenţa de rupere; d) cu

alungirea la rupere; e) sau mai mare decât limita de proporţionalitate; f) cu tensiunea
echivalentă după teoria a III-a de rezistenţă.
26.3 La un sistem plan static nedeterminat exterior, gradul de nedeterminare n este

egal cu:
a) NR · Nec ; b) NR / Nec ; c) (NR – Nec)/2 ; d) NR + Nec ; e) Nec – NR ; f) NR – Nec.
unde: NR este numărul reacţiunilor sistemului, iar N ec este numărul ecuaţiilor de

echilibru independente ce pot fi scrise pentru sistem
26.4 Ţinând seama şi de greutatea proprie, la bara din figură, deplasarea secţiunii 1 (a
capătului liber), este:
3
 G   G2  a2 EA=const.
F  1   a2   F   a2
a)  2  ; b)  2  ;
EA EA a 2
a1 F
1
 G1  G 2  F 
  F  a   G1  G 2   a
c)  2  ; d)  2  ;
EA 2E A
G1  G 
 G1  G 2  F   a  a1   F  G 1  2   a 2
e) ; f) 2  2  .
EA
EA
unde: G1 este greutatea tronsonului 1-2, iar G2 greutatea tronsonului 2-3.
26.5 Bara de lemn CE de secţiune patrată cu latura b = 150 mm susţinută de tirantul

de oţel BE de secţiune circulară cu diametrul d = 30 mm, are suspendată în articulaţia E
o greutate P = 50 KN ca în figură. Admiţând, pentru oţel E OL = 2·105 MPa, pentru lemn
EL = 104 MPa,  = 3,14, deplasarea totală a articulaţiei E este de:
B
1
a) 2,35 mm; b) 6,20 mm; c) 4,66 mm; d

d) 3,50 mm; e) 1,18 mm; f) 7,90 mm.
2
C 300
E
b
b 2m P
26.6 Fie un arbore de secţiune circulară plină de diametru d 1 = 100 mm. Ce diametru
interior d trebuie să aibă atunci un arbore de secţiune inelară cu diametrul exterior
D = 125 mm, pentru a avea aceeaşi rezistenţă la torsiune ca şi cel de secţiune circulară
plină ?
a) 108 mm; b) 106 mm; c) 112 mm; d) 107 mm; e) 104 mm; f) 110 mm;
3t
60 KN 10 KN
26.7 Fie grinda din fontă cu t
încărcarea şi forma secţiunii din
figură. Să se precizeze aşezarea 1m 1m 1m 3t
profilului grinzii astfel încât
parametrul t al secţiunii t
transversale să aibă valoarea cea mai mică. Care este această valoare ? Se cunosc:
ac= 3 at = 90 MPa.
a) 25 mm ; d) 35 mm şi nu are importanţă modul

de aşezare; 10pa 2pa
b) 44 mm ; e) 20 mm ;
c) 18 mm ; f) 29 mm . a p
26.8 Pentru bara circulară cu diametrul d din figură, tensiunea echivalentă după teoria
a III-a de rezistenţă are valoarea cuprinsă între:
a) 95 şi 99 MPa; b) 90 şi 95 MPa;
c) mai mare decât 120 MPa; d) 100 şi 106 MPa;
e) mai mică decât 80 MPa; f) 80 şi 89 MPa.
Se cunosc: d =100 mm, p =10 KN/m, a = 6 d.
F
26.9 Se consideră bara cotită de secţiune circulară şi a
rigiditate constantă din figură. Dacă G = 2 E / 5, atunci a
deplasarea punctului de aplicaţie al forţei are valoarea:
a
a) 41 Fa3/12 EIz; b) 3 Fa2/EIz; c) 11 Fa3/18 EA;
d) 5 Fa3/6 EIy e) 0; f) 21 Fa3/12 EIz;
Pavel Tripa
Universitatea „POLITEHNICA” Timişoara
27.1 La grinda din figură, pe reazemul din dreapta:

p
a) φ = 0, v ≠ 0; b) φ ≠ 0, v = 0; F
c) φ = 0, v = 0; d) φ ≠ 0, v ≠ 0;
e) φ = Fa2 /12EIz, v = 0;
f) φ = 0, v = Fa3 /24 EA. 2a a
27.2 Între direcţiile momentelor de inerţie principale (I1 şi I2) există un unghi de:
a) 00; b) 300; c) 600; d) 900; e) 1200; f) orice unghi este posibil.
27.3 Raza de giraţie (de inerţie) a unei suprafeţe plane are expresia:
Iz Iz Wy Iz Iz Wz
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
A A A y max y min A
27.4 Un stâlp este un element de rezistenţă solicitat la:

a) întindere şi compresiune; b) încovoiere; c) forfecare;
d) torsiune; e) încovoiere şi torsiune; f) compresiune.
e
27.5 Bara de secţiune constantă din figură (A = const.) este încastrată la ambele
capete. Ştiind că bara este realizată din două materiale (oţel şi cupru) şi fiind solicitată
de forţa F şi încălzită uniform pe toată lungimea cu t [0C], tensiunile normale din cele
două materiale sunt:
OL Cu
a) OL = -40 MPa, Cu = 60 MPa
b) OL = 25 MPa, Cu = -40 MPa
F
a/2 a/2
c) OL = 30 MPa, Cu = 50 MPa

d) OL = -38 MPa, Cu = -68 MPa
e) OL = -35 MPa, Cu = 54 MPa
f) OL = 36 MPa, Cu = -59 MPa
Se cunosc: F = 60 KN, a = 1 m, A = 2000 mm2, t = 30oC, EOL = 2  105 MPa,

ECu = 105 MPa, OL = 12,5  10-6 [1/oC], Cu = 16,5  10-6 [1/oC]
8pa 100
27.6 Tensiunea normală p 30 0
maximă (max) pentru

grinda din figură are 200
valoarea:
a/2 a/2
a) 95,3 MPa; b)–27,18 MPa; 3a
c) 83,56 MPa; d) 42 MPa;
e) 66,92 MPa; f) 54,38 MPa. Se cunosc: a = 1 m şi p = 20 KN/m.
27.7 Diametrul d al unui arbore din oţel de secţiune circulară plină, care transmite o
putere P = 150 KW sub o turaţie n = 300 rot/min, are valoarea:
Se cunosc: a = 80 MPa, a = 0,2 0/m,
G = 8  104 MPa. 2F
27.8 Diametrul barei BC solicitată de 2a

două forţe ca în figură, calculat după
teoria a V-a de rezistenţă, are 2a 3a
valoarea: B C 6F
a
a) 125 mm; b) 130 mm;
c) 134 mm; d) 140 mm;
e) 143 mm; f) 148 mm. F
Se cunosc: a = 200 mm, F = 10 KN, a = 80 MPa
27.9 Pentru cadrul plan de rigiditate constantă din figură, deplasarea pe orizontală a
secţiunii 1 este:
F
1
Fa 3 3 Fa 3 5 Fa 3 a
a) ; b) ; c) ;
2 EA EI 3 EI
9 Fa 3 6 Fa 3 2a 2a
d) ; e) ; f) nulă.
4 EI 11 EI
Gabriel Jiga, Daniel Vlăsceanu, Florin Baciu

28.1 Şinele unei linii de tramvai au fost montate la o temperatură de 20 oC. Cât va fi
tensiunea în şină dacă temperatura exterioară este de 35oC?
Se cunosc: E = 21·104 MPa şi  = 12·10-6 oC-1.
28.2 În secţiunea unui arbore de diametru d = 30 mm se produce o tensiune

tangenţială  = 80 MPa. Care este lungimea arborelui dacă deformaţia unghiulară
maximă este 5o? Se cunoaşte G = 8,1·104 MPa.
a) 1,79 m; b) 935,6 mm; c) 1,325 m; d) 1,2 m; e) 789,3 mm; f) 1,575m.
28.3 Un arc elicoidal are R = 60 mm. Arcul este montat sub o sarcină P o = 20 kN. La o
variaţie ΔP = 30 kN a sarcinii, arcul suferă o scurtare de 21,9 mm. Să se determine
diametrul sârmei şi numărul de spire, dacă Garc = 8,5·104 MPa.
a) d ≈ 34 mm; n = 6 spire; b) d ≈ 12 mm; n = 8 spire; c) d ≈ 20 mm; n = 7 spire;
d) d ≈ 25 mm; n = 5 spire; e) d ≈ 18 mm; n = 9 spire; f) d ≈ 30 mm; n = 10 spire.
28.4 Pentru grinda având forma şi dimensiunile secţiunii din figură raportul dintre
 at 1
tensiunile de încovoiere în fibrele extreme este  . 10
 ac 4
Care este dimensiunea b a grinzii?
h2
a) 164,28 mm; b) 180,36 mm; c) 80,14 mm;

50
d) 120,52 mm; e) 64,42 mm; f) 100,16 mm.

h1
10
b
28.5 Pentru bara din figură având secţiunea circulară (d = 10 mm), se cere să se
determine excentricitatea maximă pe care o poate avea o forţă F = 20 kN astfel încât în
bară să nu se depăşească rezistenţa admisibilă a = 120 MPa.
a) 7,12 mm; b) 4,64 mm; c) 5,57 mm;
d) 8,65 mm; e) 9,42 mm; f) 3,28 mm. e
F
28.6 Care este tensiunea ce ia naştere intr-o sârmă din oţel du diametrul d = 1,5 mm,
înfăşurată pe un tambur de diametru D = 2m?
Se cunoaşte E = 2·105 MPa. d
a) 100 MPa; b) 200 MPa; c) 150 MPa;
D
d) 75 MPa; e) 125 MPa; f) 180 MPa.
28.7 Pentru bara cotită din figură, de secţiune circulară, să se calculeze încărcarea

capabilă, dacă ℓ = m, a = 160 MPa şi d = 60 mm. Φd
2
a) F = 825 N; b) F = 540 N; c) F = 216 N;
3ℓ
d) F = 1342 N; e) F = 432 N; f) F = 745 N.
3ℓ
ℓ
F
28.8 În Rezistenţa materialelor termenul "eforturi" mai poartă denumirea de:

a) forţe de contact; b) forţe de legătură; c) solicitări; d) forţe exterioare; e) forţe
interioare; f) sarcini.
28.9 Se consideră următoarele propoziţii referitoare la fenomenul de lunecare

longitudinală:
- P1: tensiunile tangenţiale pot provoca lunecări longitudinale;
- P2: lunecarea longitudinală poate fi împiedicată prin sudare, nituire, asamblare cu
şuruburi, lipire;
- P3: lunecarea longitudinală apare pe suprafaţa de contact dintre două grinzi;
Tz  S *y
- P4: forţa de lunecare longitudinală se determină cu relaţia: N  

Iy
dx ;
- P5: împiedicarea lunecării longitudinale micşorează capacitatea de rezistenţă la

încovoiere a grinzii;
- P6: problema lunecării longitudinale se pune atunci când secţiunea grinzii este
alcătuită din cel puţin două materiale.
Propoziţia falsă este:
a) P1; b) P2; c) P3; d) P4; e) P5; f) P6.
Gabriel Jiga, Florin Baciu, Daniel Vlăsceanu

29.1 Pentru cadrul închis din figură, de rigiditate constantă, să se precizeze valorile
eforturilor N, T şi M în secţiunea K. Se cunosc a = 1,5 m şi F = 6 kN.
F
a) N = - 3kN, T = 1,5 kN, M = 1,5 kNm; K
b) N = 0 kN, T = 1,5 kN, M = 0 kNm;
c) N = - 3 kN, T = -1,5 kN, M = 0 kNm; a
d) N = 3 kN, T = -1,5 kN, M = 0 kNm;
e) N = 0 kN, T = 0 kN, M = -1,5 kNm;
f) N = 0 kN, T = -3 kN, M = 1,5 kNm.
2a
29.2 Bara rigidă din figură, articulată în O, este fixată prin intermediul a două bare de
oţel 1 şi 2, ca în figură. Dacă A = 500 mm 2, F = 75 kN, ℓ = 0,5 m şi E = 21·10 4 MPa,
atunci tensiunile în cele două bare vor fi:
a) 1 = 15 MPa,  I2 = 20 MPa,  II 1, EA
2 = -40 MPa;
b) 1 = 31 MPa,  2 = 15,5 MPa,  II

I
2 = -59,5 MPa;
I II
O
c) 1 = 24 MPa,  2 = 12,5 MPa,  2 = -60 MPa;
ℓ
d) 1 = 42 MPa,  I2 = -21 MPa,  II

2 = 35,5 MPa; 60o
I II
e) 1 = 12 MPa,  2 = 25 MPa,  2 = -30 MPa; F
f) 1 = 18 MPa,  I2 = -25 MPa,  II
2 = -48,5 MPa; ℓ ℓ
2, 2EA
29.3 Elementul din figură este supus unei stări plane de tensiune. Să40seMPa
determine
tensiunile principale, centrul C şi raza R a cercului lui Mohr.
40 MPa
20 MPa
a) 1 = 40 MPa; 2 = -20 MPa; C = 5; R = 40;

b) 1 = 35 MPa; 2 = -25 MPa; C = 5; R = 45;
c) 1 = 25 MPa; 2 = -25 MPa; C = 15; R = 30;
d) 1 = 30 MPa; 2 = -10 MPa; C = 5; R = 25;
e) 1 = 20 MPa; 2 = -30 MPa; C = 15; R = 20;
f) 1 = 60 MPa; 2 = -40 MPa; C = 10; R = 50;
29.4 Lunecarea specifică se defineşte ca fiind:

a) distorsiunea fibrelor unui material;
b) variaţia unghiului drept dintre muchiile unui element de volum, exprimată în [rad];
c) variaţia dimensiunilor geometrice ale corpului din vecinătatea unui punct;
d) variaţia lungimii ℓ a unui element liniar al unui corp deformat;
e) rotirea unui segment de dreaptă determinat de două puncte ale unui corp, după
deformarea acestuia;
f) fenomenul de glisare a două suprafeţe, una în raport cu cealaltă.
29.5 Pentru grinda din figură, realizată din două profile sudate, să se determine
grosimea t a cordonului de sudură. Se cunoaşte: as = 90 MPa.
80
350 kN 60 kN/m
20
100
0,5 m 2,5 m
20
a) t = 5 mm; b) t = 10 mm; c) t = 17,5 mm; 40

d) t = 13,5 mm; e) t = 8 mm; f) t = 9,5 mm.
29.6 Enunţul: "Pe direcţiile pe care momentele de inerţie axiale au valori extreme "
poate fi continuat prin:
a) momentele statice au de asemenea valori extreme;
b) momentele statice sunt nule;
c) momentele de inerţie centrifugale au valori negative;
d) momentul de inerţie polar este nul;
e) momentul de inerţie centrifugal este nul;
f) modulul de rezistenţă axial este nul.
29.7 Grinda din figură este realizată în variantele de mai jos:
I. 10 kN/m
80
60
2a a
20
40
F F
II.
80
60
a a 0,4 a
20
40
Să se calculeze valoarea forţei F în aşa fel încât tensiunile maxime (în modul) ce iau
naştere în cele două grinzi să fie egale. Se cunoaşte a = 1m.
a) 15 kN; b) 12,5 kN; c) 17,5 kN; d) 20 kN; e) 22,5 kN; f) 25 kN.
29.8 O epruvetă confecţionată dintr-un material oarecare, având secţiunea circulară de

diametru d = 25 mm şi lungime ℓ = 200 mm, este solicitată la tracţiune de o forţă
F = 50 kN. Un traductor montat pe această epruvetă indică o alungire de 0,05%. Dacă
aceleiaşi epruvete i se aplică un moment de torsiune M t = 400 Nm, aceasta se
răsuceşte cu un unghi de 0,025 radiani. Valoarea coeficientului lui Poisson este:
a) 0,28; b) 0,35; c) 0,30; d) 0,42; e) 0,5; f) 0,22.
29.9 Bara cotită din figură este solicitată prin forţa F. Să se calculeze F cap dacă
a = 160 MPa, d = 60 mm şi ℓ =  2 m.
a) 540 N; b) 620 N; c) 820 N;
d) 320 N; e) 760 N; f) 140 N. 2ℓ
ℓ
F

Iuliu Sisak
Universitatea "Politehnica" Timişoara
30.1 Oţelul se comportă strict elastic pe porţiunea curbei caracteristice σ – ε, conform

figurii de mai jos.
σ
σr (Rm) a) deasupra σe;
σc (Re) b) sub σr;
σe
c) deasupra σr;
d) sub σe;
σp (Rp)
e) deasupra σc;
f) deasupra σp.
30.2 Pentru  = 0,3 relaţia între modulul de elasticitate E şi cel transversal G este:
a) E = 1,2 G; b) E = 2,6 G; c) E = 1,3 G; d) E = 0,26 G; e) E = 2,1 G; f) E = 2 G
30.3 Tensiunea normală la încovoiere se calculează cu relaţia lui:

a) Jurawski; b) Navier; c) Saint-Venant; d) Mohr-Maxwell; e) Clapeyron; f) Poisson.
30.4 Ţinând cont de simetriile şi antisimetriile geometrice şi ale încărcării exterioare,

gradul de nedeterminare ale cadrului din figură se reduce de la:
a) 6 la 1; b) 6 la 4; c) 4 la 2;
d) 3 la 1; e) 9 la 3; f) 3 la 2.
F F
30.5 Valoarea dimensiunii a care asigură rezistenţa la încovoiere a grinzii din figură
este:
Se cunoaşte σa = 160 MPa. 0,1a
48 kNm
a) 100 mm; b) 68 mm; c) 92 mm; 26 kN/m 36 kN
d) 176 mm; e) 21 mm; f) 162 mm.
1,5 a
1,5 m 3,5 m 1,5 m
0,1a
a
M0
Ol Ol
30.6 Pentru ansamblul din figură se cunosc: Cu
a OL = 60 MPa; a Cu = 30 MPa; GOL = 8∙104 MPa,
2d
2d
d
Gcu = 0,5 GOL; Mo = 0,5 kNm, ℓ = 400 mm, d = 23 mm.
Rotirea secţiunii 2, Δφ2 este: ℓ 2 M0
ℓ ℓ
a) 2,12310 rad; b) 0,043 rad; c) 6,84810 rad;
-3 -3
d) 0,001 rad; e) 1,117 rad; f) 0,392 rad.
30.7 Pentru sistemul cu defecţiune de montaj, după montarea forţată să se determine

tensiunile din tiranţii 1 şi 2 (în modul). Se cunosc:  = 1,2 mm, A1 = 600 mm2,
A2 = 800 mm2, a = 0,6 m, ℓ1 = 1 m, ℓ2 = 1,5 m, E1 = 2,1105 MPa, E2 = 1,3105 MPa.
a) 1 = 30,5 MPa şi 2 = 45,78 MPa;

b) 1 = 12 MPa şi 2 = 38 MPa; 1 ℓ1
c) 1 = 21,1 MPa şi 2 = 17,1 MPa;
d) 1 = 11 MPa şi 2 = 17 MPa; 
e) 1 = 71 MPa şi 2 = 101 MPa;
f) 1 = 20,1 MPa şi 2 = 31,7 MPa. a 2a
a
ℓ2
2
d
30.8 Să se dimensioneze structura din figură, având secţiunea inelară cu  0,55,
D
utilizând cea de-a treia teorie de rezistenţă. Se cunosc: F = 20 kN, ℓ = 0,4 m şi
rezistenţa admisibilă a = 90 MPa.
a) D = 112 mm; b) D = 80 mm; c) D = 142 mm; 3ℓ
2ℓ
d) D = 96 mm; e) D = 172 mm; f) D = 48 mm.
ℓ
4ℓ F
30.9 Pentru cadrul din figură se cunosc Mo şi ℓ. Deplasarea pe verticală a punctului K, v k

este:
ℓ/2 ℓ/2
Mo  Mo  Mo 2 K
a) 0,018 ; b) 0,216 ; c) 0,018 ; ℓ ℓ
EI EI EI
M Mo
Mo  Mo  Mo 2 o
d) 0,116 ; e) 0,001 ; f) 0,1
EI EI EI
ℓ ℓ

Iuliu Sisak
Universitatea "Politehnica" Timişoara
31.1 Mărimea care caracterizează ruperea la tracţiune a unui material este:

a) E; b) c; c) Rm; d) ℓ; e) ; f) a;
31.2 Modulul de elasticitate longitudinal al unui oţel are valori în jur de:
a) 2105 MPa; b) 8104 MPa; c) 2106 MPa; d) 2104 MPa; e) 7104 MPa; f) 14104 MPa.
31.3 Tensiunea normală în secţiunea unei bare solicitată la încovoiere plană variază:
a) constant; b) parabolic; c) tensiunea este nulă peste tot; d) liniar; e) după o lege
oarecare; f) hiperbolic.
31.4 Tensiunea din secţiunea unei bare solicitate la întindere excentrică, în cazul cel
mai general se calculează cu relaţia:
N M N My Mz Mz My M
a)   ; b)   i ; c)   A  I z  I y ; d)   y ; e)   z z y;
A Ae y z Iz Iy Iz
N Mi
f)   
A Ae
31.5 Care dintre cele patru secţiuni au acelaşi modul de rezistenţă axial W y?
y y y y
t
z
2t
3t
z
3t
z
3t
t
t
4t
t
t 2t t 3t t
t 3t
a) b) c) d)
a) a şi b; b) a şi c; c) b şi c; d) b şi d; e) a şi d; f) c şi d.
31.6 Pentru sistemul de bare articulate din figură, A1 = A2 = 0,75A3 =1200 mm2, E1
= E2 = 1,75E3 = 2110 MPa şi F = 160 kN. Deplasările pe orizontală şi pe verticală ale
4
punctului de aplicaţie a forţei F sunt:

a) uF = 1 mm şi vF = 2 mm;
100
b) uF = 0,0636 mm şi vF = 0,2 mm;
c) uF = 3,36 mm şi vF = 2 mm; 1
d) uF = 0,1 mm şi vF = 0,2 mm; 2
e) uF = 0,2 mm şi vF = 0,0636 mm
400
f) uF = 0 mm şi vF = 0,2 mm.
3 45o
F
31.7 Pentru grinda din figură, care trebuie să fie
valoarea sarcinii uniform distribuite p în aşa fel încât deplasarea pe verticală a capătului
liber să fie nulă? Se cunosc EI = constant, F = 15 kN, ℓ = 1,2 m.
p
a) 6 kN/m; b) 41,2 kN/m; c) 12,67 kN/m;
d) 5,76 kN/m; e) 14 kN/m; f) 15,76 kN/m.
F
2ℓ ℓ
31.8 Pentru grinda având secţiunea şi dimensiunile din figură se cere să se determine
cota t, dacă p = 8,6 kN/m, F = 10,6 kN, ℓ = 0,8 m, at = 30 MPa şi  ac = 120 MPa.
a) t = 42,1 mm; b) t = 21,7 mm;

c) t = 51,5 mm; d) t = 7,8 mm;
e) t = 57,06 mm; f) t = 43,81 mm.
p
3t
t
F
t
3t
31.9 Pentru sistemul de bare din figură se cere să se calculeze deplasarea pe verticală
a nodului 2. EI = constant.
4 2ℓ 3
F3 F3 F3
a) 0,111 ; b) 0,262 ; c) 1,12 ;
EI EI EI
ℓ
1
2
F3 F3 F3
2ℓ
d) 0,416 ; e) 2,13 ; f) 2,62 . ℓ
EI EI EI F
5
Bucura Ispas, Ştefan Mocanu

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
32.1 Cărei scheme de încărcare îi corespund diagramele de eforturi, în cazul grinzii din
figură
a) d)
b) e) _ T
c) f) _ M
32.2 În cazul cărei secţiuni, axa principală de inerţie I este axa „z” ?
z z z z
z z
y y
y y y
y
a) b) c) d) e) f)
32.3 Pentru grinda cu zăbrele din figură, valoarea unghiului , pentru ca barele 1, 2,
3, 4 să fie bare de efort nul, este:
ℓ
2
a) 100; b) 150; c) 450; d) 600; e) 900; f) 200.
1 5
3 ℓ
 F
32.4 În cazul secţiunii din figură, solicitată la încovoiere cu forţă tăietoare, tensiunile
yx şi zx din punctul S au valorile: 160x10
a) yx = 0,607 N/mm2, zx = 4,75 N/mm2;

b) yx = 0,844 N/mm2, zx = 2,32 N/mm2; M z Ty = 51kN z
c) yx = -1.64 N/mm2, zx = 5,08 N/mm2;
d) yx = 0 N/mm2, zx =-7,62 N/mm2; yx 115m m
e) yx = -5,67 N/mm2, zx = -8,1 N/mm2; 220x8
zx
f) yx = 0,88 N/mm2, zx = -11 N/mm2;
160x10 y S
40m m
32.5 Pentru grinda din figură se cunosc: E = 2,1105 MPa, I = 1400 cm4, ℓ = 1m şi Mo
= 20 kNm. Săgeata la mijlocul deschiderii grinzii are valoarea:
Mo
a) 6,8 mm; b) 4,1 mm; c) 3,6 mm;
d) 8,8 mm; e) 2,4 mm; f) 11 mm.
ℓ 4ℓ
32.6 În cazul elementului solicitat ca în figură, direcţia principală de

tensiune 1 este:
1 1 1
1
1 1
a) b) c) d) e) f)
10t
32.7 Pentru secţiunea casetată din figură,
pentru raportul Mt/max se obţine:
M t
a)140t3; b) 90t3; c)120t3; 12t

d) 80t3; e) 150t3; f) 198t3. t
t
ℓ
F
ℓ
F
ℓ ℓ
32.8 În cazul sistemului static nedeterminat din figură, ale cărui bare au aceeaşi
rigiditate la încovoiere, se cunosc F = 50 kN şi ℓ = 2 m. Momentul din încastrare are
valoarea:
a) 37,5 kNm; b) 73,5 kNm; c) 53,7 kNm;
d) 20,1 kNm; e) 50 kNm; f) 25 kNm.
32.9 Grinda din figură, având secţiunea, cu axele centrale axe de simetrie, pentru
care: A = 10,6 cm2, Wz = 34,2 cm3, Wy = 4,88 cm3, a = 180 MPa, ℓ = 2 m, suportă
forţele P de valoare:
P P
a) 0,423 kN; b) 0,765 kN; c) 1,24 kN; x
P
d) 0,852 kN; e) 0,256 kN; f) 0,554 kN. z ℓ ℓ
y
Dan Ilincioiu
33.1 O piesă de secţiune prismatică care poate fi considerată bară dreaptă este
solicitată de momentul M= 50 Nm, coaxial cu bara. Se analizează două variante de
secţiune: 1-pătrată, 2-triunghiulară; aria celor două secţiuni este aceeaşi. Raportul
tensiunilor produse pe muchii în cele două variante este:
a) 0; b) 0,5; c) 1; d) 2; e) 1/3; f) 0,25.
33.2 O bară dreaptă este solicitată la încovoiere oblică pură

conform schemei din figură. Panta axei neutre este:
a) (Iy/Iz ) tg ; b) - (Iy/Iz ) tg; c) tg(+);  y
d) (Iy/Iz ) sin; e) (Iz/Iy ) cos; f) ctg. M
z
33.3 O piesă dreaptă este supusă la încovoiere. Se analizează două variante pentru
secţiune: 1- cerc, 2 - pătrat. Dacă se impune condiţia egale egale în ambele variante,
varianta a doua este mai rezistentă decât prima astfel:
a) de 2 ori; b) cu 40%; c) cu 18%; d) de 1,6 ori; e) de 0,8 ori; f) cu 30%.
33.4 Rezolvarea sistemelor mecanice static nedeterminate este fundamentală pe

condiţii de:
a) deformaţie şi echilibru; b) deformaţie; c) echilibru; d) efort; e) tensiune;
f) continuitate.
33.5 O piesă cilindrică este solicitată axial în două variante: 1 - centric, 2 - excentric,
tangent la suprafaţă. În cazul al doilea tensiunea maximă este mai mare decât în primul
cu:
a) 100%; b) 155%; c) 600%; d) 400%; e) 60%; f)133%.
4 3 M=3 kNm
33.6 Efortul încovoietor maxim suportat de structura a cărei
2
schemă este dată în figură este: 1m 1m 1m
F=6 kN
a) M2= 6 kNm; b) M4= - 4 kNm; c) M1= 5 kNm;
d) M3= 4 kNm; e) M2= - 5kNm; f) M4= - 7 kNm. 1
33.7 Secţiunea unei bare drepte este pătrată şi solicitată S R V

conform schemei din figură. Se cunosc: latura pătratului a=100
Ty Tz Miy y
mm, N=50 kN, Ty= - 30 kN, Tz= - 20 kN, Miy=2 kNm, Mt=1 kNm.
Dacă se aplică teoria a III-a de rezistenţă, atunci tensiunea  N O x
x Mt H
echivalentă maximă e este:
B C z K
a) eH=34,1 MPa; b) e=67 MPa; c) eB= -17 MPa;
d) eC=25,2 MPa; e) eR=54,1 MPa; f) eS=-7 MPa.
33.8 O bară dublu încastrată este solicitată

A1 A2 A3
axial conform figură. Se cunosc: ℓ = 1m şi
A1 = 2A2 = 0,5A3 = 10 cm2. Tensiunea maximă
ce se produce în bară este: 200 kN 700 kN
ℓ 2ℓ ℓ
a) 2= 700 MPa; b) 3= -300 MPa; c) 1= -200 MPa;
d) 1= 250 MPa; e) 2= 400 MPa; f) 2= 600 MPa;
33.9 Două arcuri elicoidale cu spire strânse de aceeaşi lungime şi din acelaşi material
sunt aşezate concentric şi suportă împreună o forţă de compresiune F = 3 kN.
Diametrul sârmei, numărul de spire şi raza de înfăşurare sunt: d 1=1 cm, d2=1,5 cm,
n1=5, n2=3, R1=5 cm, R2=10 cm. Tensiunea maximă produsă de solicitarea torsională în
sistemul mecanic este:
a)142,7 MPa; b) 35,23 MPa; c) 201,2 MPa; d) 371,8 MPa; e) -98 MPa; f) 180 MPa.
TESTUL NR 34 (CRAIOVA)
Dan Ilincioiu
34.1 Încărcările axiale ale organelor de maşini ce pot fi schematizate ca bare drepte,
produc în secţiunile transversale tensiuni:
a) normale; b) tangenţiale; c) normale şi tangenţiale; d) piesa este liberă să se
deformeze transversal, deci nu se produc tensiuni; e) nu se produc tensiuni;
f) tensiuni normale de două ori mai mari decât tensiunile tangenţiale din aceeaşi
secţiune.
34.2 Încărcările - forţă coplanare produc într-o bară dreaptă eforturile:

a) axiale, tăietoare, torsionale; b) axiale, încovoietoare; c) încovoietoare, axiale,
torsionale; d) tăietoare, încovoietoare, axiale; e) torsionale, încovoietoare, tăietoare;
f) torsionale, încovoietoare.
34.3 Forţele de încărcare sunt coplanare, acţionând în planul geometric (planul de

definiţie geometrică) al unei bare cotite sau curbe; tensiunile normale din secţiunile
transversale sunt produse de:
a) încovoiere, torsiune; b) eforturile axiale, încovoietoare, tăietoare; c) eforturile
tăietoare şi torsionale; d) eforturile axiale, torsionale, încovoietoare, tăietoare;
e) toate eforturile ce se produc; f) eforturile încovoietoare şi axiale.
34.4 Dacă secţiunea transversală a unei bare drepte solicitată la torsiune este un profil
subţire deschis, atunci tensiunea produsă variază pe secţiune şi:
a) variază liniar, fiind tangenţială; b) este constantă, fiind tangenţială; c) variază liniar,
fiind normală; d) este constantă, fiind normală; e) variază parabolic, fiind tangenţială;
f) nu variază fiind tangenţială.
34.5 Schema de încărcare plană a unei bare drepte 100 kN 300 kN

2 4
este dată în figură; efortul încovoietor este maxim
1 3
în secţiunea şi are valoarea:
1m 1m 1m
a) 4, 200 kNm; b) 2 şi 3, 100 kNm; c) 3, -200 kNm; d) 2, 200 kNm;
e) 2, -150 kNm; f) 3 şi 2, 200 kNm.
 A
34.6 Bara din figură este realizată din două 1
A2
materiale diferite pe două tronsoane; se cunosc:
ℓ1= 1m, ℓ2= 2m, 1=10-5 0C-1, 2=210-5 0C-1,
A1= 10 cm2, A2=510-4 m2, =210-3 m, ℓ1 ℓ2
a1=100 MPa, a2=30 MPa, E1=210 MPa, E2=10 MPa;
5 5
variaţia crescătoare de temperatură pe care o poate suporta bara, astfel ca cele două
tronsoane să îndeplinească simultan condiţia de rezistenţă este:
a) 0 oC, 10 oC; b) 40 oC; c) 62 oC; d) 40 oC, 62 oC;
e) 83 oC, 94 oC; f) 200 oC, 400 oC.
34.7 Secţiunea unei piese ce satisface ipoteza de bară dreaptă este dată în figură. În
secţiune există eforturile: N= -100 kN, Miz= 2 kNm, Miy= 4 kNm, Tz=10 kN. Dacă se
cunoaşte a=20 mm, în cele trei puncte definite pe secţiune (B, K, D) există următoarele
tensiunile normale () şi tangenţiale ():
5a
a) B=0, B=0, K=-20, K=10, D=10, D=10 [MPa]; B
a Miz
b) B=56,2, B=0, K=-54,7, K=1,176, D=-92,7, D=0 [MPa];
c) B=29,3, B=1,5, K=-38,1, K=3,22, D=-70, D=0 (MPa); K C Miy
d) B=-35,1, B=0, K=10,7, K=-2,8, D=70, D=0 (MPa); 3a y
a
e) B=-60, B=0, K= - 40, K=6,35, D=120, D=0 (MPa);
a Tz
f) B=-80, B=0, K= - 20, K=0, D=140, D=0 (MPa);
D z
3a
d2
34.8 Un arbore încastrat la capete are d1 d3
geometria şi încărcarea conform schiţei
din figură. Se cunosc lungimile şi diametrele: M1 M2
ℓ1=0,1 m; ℓ2=0,1 m; ℓ3=0,2 m; d1=20 mm; ℓ1 ℓ2 ℓ3
d2=25 mm; d3=10 mm.
Materialul are modulul de elasticitate G=0,8105 MPa, iar tensiunea admisibilă este
a=40 MPa. Să se verifice rezistenţa arborelui dacă momentele sunt M 1=50 Nm,
M2=20 Nm.
a) 1=45, 2=-10, 3= - 2 [MPa]; nu se verifică tronsonul 1;

b) 1=-20, 2=-5,2, 3= 45 [MPa]; nu se verifică tronsonul 3;
c) 1=22,5, 2=15,4, 3= -48 [MPa]; nu se verifică tronsonul 3;
d) 1=30, 2=70,6, 3= 40 MPa; nu se verifică tronsonul 2;
e) 1=28,23, 2=-30,18, 3= - 8,22 [MPa]; se verifică, tronsonul 2 este cel mai solicitat;
f) 1=18,37, 2=-6,89, 3= - 1,14 [MPa]; se verifică, tronsonul 1 este cel mai solicitat.
34.9 Dintr-un trunchi de copac de diametru D trebuie obţinută o grindă de secţiune

dreptunghiulară (b x h). Care sunt laturile dreptunghiului (funcţie de diametrul D)
pentru ca secţiunea să aibă cea mai bună rezistenţă la încovoiere.
a) b=0,5D, h=0,7D; b) b=0,3D, h=0,6 D; c) b=0,7D, h=0,2D;
d) b=0,8D, h=0,1D; e) b=0,38D, h=D/ 3 ; f) b = D / 3 , h  D 2/3 .
Vâlcu Roşca
35.1 Tensiunile se măsoară în:

a) kgf; b) Nmm; c) N/mm2; d) kgf m; e) N/mm; f) N mm2.
35.2 Modulul de rezistenţă axial pentru secţiunea

triunghiulară faţă de axa Cy, centrală este:
h
y
C
a) bh /6; b) hb /12; c) hb /3; d) bh /24; e) bh /6;
3 2 3 2 2
b
f) bh3/36.
35.3 Relaţia diferenţială dintre momentul încovoietor şi forţa încovoietoare este:

a) dM/dx=-p; b) dM/dx=NdT; c) dM/ds=N/R; d) d2M/dx2=kp; e) dM/dx=-T;
f) dM/dx=T.
t 2t t
35.4 La grinda din figura alăturată,
tensiunea maximă, max, se calculează
t
cu formula: 2P Pℓ
y
4t
1 3
a) max=0,05Pℓ/t3; b)max=3Pℓ2/4t3; ℓ 2 2ℓ
c) max=5Pℓ/6t3; d) max=2P2ℓ/7t2;
t
e) max=0,15Pℓ/t3; f) max=0,025Pℓ/t2. z
35.5 O bară cu secţiunea transversală pătrată cu latura a = 20 mm şi lungimea

ℓ=800 mm, supusă la întindere se alungeşte cu ℓ=5,6 mm, iar latura secţiunii se
micşorează cu a=0,041 mm.
Să se determine coeficientul contracţiei transversale, .
a) 1,3; b) 0,293; c) 0,355; d) 0,4935; e) 0,25; f) 0,7.
35.6 O grindă rigidă OA, articulată în punctul O, este sprijinită prin articulaţii de trei
bare cu aceeaşi secţiune A şi aceeaşi lungime ℓ. Barele sunt încălzite uniform cu
temperatura t C. Pentru cele trei bare materialele folosite sunt: 1- cupru, 2- oţel şi
3- aluminiu.
1 2 3
ℓ
a 2a a
O B C D A
Să se determine temperatura t astfel încât să nu se distrugă structura.

Se cunosc: A= 400 mm2; ℓ=2 m; ECu=1,15 105 N/mm2; EOL= 2,1 105 N/mm2; E Al=
0,7 10 N/mm ; Cu=1,7 10 C ; OL=1,2 10 C ; Al=2,4 10 C ;
5 2 -5 -1 -5 -1 -5 -1
a,Cu=82
N/mm2; a,OL=108 N/mm2; a,Al=46 N/mm2. Să se calculeze deplasarea punctului D, D.
a) t=205C; D=0,5 mm; b) t=15C; D=2,5 mm; c) t=110C; D=6,3 mm;
d) t=65C; D=8,7 mm; e) t=30C; D=3,5 mm; f) t=60C; D=2,5 mm.
35.7 Să se dimensioneze şi să se determine rotirea secţiunii 2, 2, pentru arborele din

figura de mai jos. Se cunosc: M0=3,4 kNm; a=70 MPa; G=8 104 MPa; ℓ=900 mm.
M0 2M0
a) d=106 mm; 2=0,3; b) d=62 mm; 2=3,5;
d
1,4d
c) d=52 mm; 2=1,8; d) d=95 mm; 2=2,8;

e) d=60 mm; 2=1; f) d=200 mm; 2=1. 1 2 3 4
ℓ ℓ ℓ
3ℓ 2ℓ
35.8 Pentru structura din figura de mai jos, A
B
C
ℓ
cu secţiunea transversală din figura alăturată, P

să se determine tensiunea maximă, max şi D
deplasarea verticală a punctului D, wD. 6t
Se cunosc : ℓ=60 mm; t=10mm; P=202 kN;
2t
E=2,1·105 MPa.
a) max=50 MPa; wD=-3,5 mm;
b) max=175 N/mm2; wD=0,6 mm;
2t
8t
c) max=92 N/mm2; wD=0,05 mm;

d) max=200 N/mm2; wD=5,85 mm;
e) max=100 N/mm2; wD=-0,01 mm;
2t
f) max=88 MPa; wD=2,3 mm.

10t
35.9. Pentru cadrul plan din figura alăturată se cere să se determine rotirea secţiunii 2,
2. Se cunosc P, ℓ, E şi I.
P EI=ct
a) 2=5Pℓ2/6EI ; b) 2=Pℓ3/2EI; 2 3 4
c) 2=105Pℓ2/91EI; d) 2=Pℓ2/3EI; ℓ 2ℓ
e) 2=27Pℓ3/28EI; f) 2=-0,5Pℓ2/EI.
ℓ
1
Vâlcu Roşca
36.1 Modulul de rezistenţă polar pentru o secţiune inelară de diametre d şi D este:

a) (D2-d2)/6; b) (D4-d4)/64; c) (D3-d3)/16; d) (D4-d4)/16D; e) (D4-d4)/32D;
f) (D3+d3)/32.
36.2 La solicitarea de răsucire a barelor cu secţiune circulară tensiunea tangenţială se

calculează cu relaţia:
a) Mt/I0; b) 16Mt/d3; c) Mt/Wy; d) 16Mt/d4; e) 64Mt/d4; f) Mt/2W0.
36.3 O sârmă având lungimea ℓ=10 m şi diametrul d=2 mm s-a lungit cu cantitatea
ℓ=12 mm sub acţiunea unei forţe de întindere P=80 kgf. Să se determine modulul de
elasticitate longitudinal al materialului, E.
a) 1,7 105 N/mm2; b) 2,51 105 N/mm2; c) 2,08 105 N/mm2; d) 0,73 105 N/mm2;
e) 105 N/mm2; f) 42,5 105 N/mm2
36.4 Alungirea unei bare când se ţine seama şi de greutatea proprie a materialului se
calculează cu formula:
a) Nℓ/2AE; b) 2Nℓ/AE; c) (2N+G/2)ℓ/2AE; d) Nℓ2/AE; e) N2ℓ/2AE; f) (N+G/2) ℓ/AE.
3t y
36.5 Modulul de rezistenţă axial faţă de axa z, Wz este:
a) 7,35t3; b) 27,50t4; c) 5,25t2; O
3t
d) 8,50t3; e) 50,12t3; f) 6,8t4.

6t
2t
z
36.6 O bară cu rigiditate infinită BE, articulată în punctul D şi solicitată de forţa P, este
susţinută de barele dublu articulate CF, cu secţiunea pătrată, executată din oţel,
respectiv EG. Aceasta, cu secţiunea circulară, este compusă din două materiale, o
cămaşă exterioară din aluminiu şi inima din cupru.
F
1
G
2
2” Al
OL
3ℓ
1 a 2
2ℓ
P ℓ 2ℓ ℓ
D
a
d 2’ Cu
B C D E
Să se determine forţa P astfel ca barele să reziste, precum şi deplasarea punctului B, B.

Se cunosc: a=25 mm; D=40 mm; d= 25 mm; ℓ=1,0 m; E 1=EOL=2,1 105 N/mm2;
E2=ECu=1,15 105 N/mm2; E2=EAl=0,7 105 N/mm2; a1=165 N/mm2; a2=80 N/mm2;
a2=50 N/mm2.
a) P=90 kN; B=3,5 mm ; b) P=10 kN; B=0,5 mm; c) P=110 kN; B=5,5 mm;
d) P=50kN; B=2 mm; e) P=160 kN; B=8,2 mm; f) P=90 kN; B=12 mm.
36.7 Să se determine sarcina distribuită q şi tensiunea maximă max la grinda din figura
de mai jos cu secţiunea transversală respectivă.
Se cunosc: a=1,2 m; t=20 mm, materialul este OL50 şi un coeficient de siguranţă c=5.
7t
2q
2a2q q
3t
30 1 2 3 y
4qa
O
2t
2a 3a
4t
z
a) q=12 kN/m, max=32 N/mm2; b) q=8 kN/m, max= 4 N/mm2;

c) q=7,6 kN/m, max=3,2 N/mm2; d) q=10 kN/m, max=8 N/mm2;
e) q=9 kN/m, max=1,8 N/mm2; f) q=7,65 kN/m, max=7 N/mm2.
36.8 Un arbore din oţel AB pe care sunt fixate roţile 1 cu raza R 1=50 mm şi 2 cu raza
R2=100 mm transmite puterea N=100 CP la turaţia n=1000 rot/min. Sarcinile periferice
care acţionează pe roţi sunt P 1 înclinată cu unghiul 1= 45, respectiv P2 înclinată cu
unghiul 2=30.
2
n 1 2 1
R1
A C D B
P2 R2
P1
ℓ1 ℓ2 ℓ3
Dacă a=135 N/mm2 şi G=8 105 MPa, să se dimensioneze arborele (diametrul d) şi să

se calculeze unghiul de răsucire dintre roţi, CD, folosind teoria tensiunii tangenţiale
maxime. Se cunosc: ℓ1=150 mm, ℓ2=200 mm, ℓ3=100 mm, Mt=30P/n (Mt=kNm;
P=kW; 1kW=1,36 CP).
a) d=125 mm, CD=230; b) d=10 mm, CD=0,5; c) d=45,5 mm, CD=25;
d) d=89,6 mm, CD=29; e) d=36 mm, CD=530; f) d=50 mm, CD=10.
36.9 Să se determine deplasarea verticală a secţiunii 3, w 3, pentru cadrul din figura

alăturată.
Se cunosc: secţiunea inelară de diametre D=60 mm, d=50 mm, M 0=13 kNm, ℓ=0,6 m,
E=2,1 105 N/mm2.
2ℓ 2ℓ
2
a) w3=-5,2 mm; b) w3=6,15 mm; c) w3=27,3 mm; 3 4
1
d) w3=8,9 mm; e) w3=-10,6 mm; f) w3=20 mm. ℓ M0
Vâlcu Roşca
37.1 Să se determine tensiunea de compresiune din biela unui motor de automobil în

momentul exploziei în cilindru, dacă diametrul cilindrului este d=70 mm, secţiunea bielei
A=180 mm2, iar presiunea gazelor este p= 4,2 N/mm2.
a) 75 MPa; b) 120 N/mm2; c) 185 N/mm; d) 95 MPa; e) 90 Nmm; f) 90 N/mm2.
37.2 Un tub din cupru şi o bară din oţel introdusă în interior, ca în figura alăturată, sunt
solicitate axial de forţa P. Să se determine tensiunile din cele două elemente şi
alungirea acestora. Se cunosc: D=60 mm, d=40 mm, ℓ=0,9 m, E Cu=1,15 105 N/mm2,
EOL= 2,1 105 N/mm2, P=200 kN.
1(Cu)
a) Cu=105 N/mm2, OL=70 N/mm2, ℓ=0,45 mm; D
b) Cu=52N/mm2, OL=160 N/mm2, ℓ=1,2 mm; 2 (OL)
c) Cu=60 N/mm2, OL=85 N/mm2, ℓ=0,6 mm;
ℓ
d) Cu=52 N/mm2, OL=95 N/mm2, ℓ=0,4mm; d

e) Cu=40N/mm2, OL=95 N/mm2, ℓ=4mm;
f) Cu=160 N/mm2, OL=205 N/mm2, ℓ=1,8 mm. P
37.3 O grindă formată din trei ţevi cu raportul d/D=0,8 este solicitată la încovoiere ca
în figura de mai jos. Să se dimensioneze şi să se calculeze deplasarea capătului liber 3,
w3.
Se cunosc: q=8 kN/m, ℓ=0,8 m, a=135 MPa, E=2,1 105 MPa.
qℓ
O x
1 2 3
y qℓ2
z 2q 3ℓ 2ℓ
d
2qℓ
D
a) d=40 mm, w3=58 mm; b) d=80 mm, w3=90 mm; c) d=30 mm, w3=125 mm;
d) d=50 mm, w3=4,5 mm; e) d=3,4 mm, w3=10,5 mm; f) d=45 mm, w3=60 Nmm.
37.4 Să se dimensioneze şi să se determine rotirea secţiunii 2 pentru arborele din

figura alăturată. Se cunosc: M0=3,4 kNm, a=70 MPa, G=8 104 MPa, ℓ=900 mm.
M0 2M0
d
a) d=106 mm, 2=0,3; b) d=62 mm, 2=3,5;
1,4d
c) d=52 mm, 2=1,8; d) d=95 mm, 2=2,8;
e) d=60 mm, 2=1; f) d=200 mm, 2=1. 1 2 3 4
ℓ ℓ ℓ
37.5 La un arc elicoidal cu spire strânse, săgeata f se calculează cu relaţia:

a) 32P2R2n/Gd4; b) 64PR3n/Gd4; c) PR3/Gd3n; d) P3Rn/Gd2; e) 128PRn2/d3;
f) 48PR3n/Gd4.
37.6 Pentru o bară de egală rezistenţă solicitată axial, când se ţine seama şi de
greutatea proprie a materialului, secţiunea curentă este dată de expresia:
P  x / P P  x/
a) A    e ; d) A    e
 /x
; b) A  P  e  / a ; c) A    e ;
a a a
a a
P  2 x 
e) A    x   P  ; f) A  P   a  e   x .
  a 
z
37.7 Momentul static al secţiunii alăturate în raport cu axa 4t 3t

Oy este:
5t
a) 120,135t3; b) 15,76t4; c) 85,6t3; d) 90t2; e) 98,98t4; y

f) 97,17t3. O 5t
E
D
Q
d2
37.8 Bara din oţel din figura alăturată d1

h
este solicitată de forţa P=100 kN. Cunoscând că C

în bara AB tensiunea admisibilă este a=80 MPa, P
d
să se dimensioneze barele CD şi DE A B
(d1 şi d2). Se dau: d=50 mm, h=100 mm.
a) d1=60 mm, d2=17 mm; b) d1=25,5 mm, d2=9,1 mm; c) d1=32 mm, d2=7,5 mm;
d) d1=30,5 mm, d2=6 mm; e) d1=120 mm, d2=3,5 mm; f) d1=40 mm, d2=8,5 mm.
37.9 Să se dimensioneze grinda cu secţiune dreptunghiulară bxh (h=1,5b) din

figura alăturată. Se cunosc P=12 kN, ℓ=800 mm, a=120 MPa.
P P
1
2 3 4
ℓ ℓ ℓ
a) b=125 mm; b) b=27,5 mm; c) b=60 mm; d) b=275 mm; e) b=52 mm;
f) b=72 mm.
Vâlcu Roşca
38.1 Să se determine alungirea barei din figura alăturată.

a) 10,5Pℓ/AE; b) Pℓ/3,5AE; c) 22Pℓ/AE; A;E
d) 5,5Pℓ/AE; e) 25Pℓ/AE; f) 2Pℓ/3AE. 2P P P
4P
3ℓ 4ℓ 2ℓ
38.2 O bară formată din două tronsoane, unul

3
din aluminiu notat cu 1 şi al doilea din oţel notat 1(Al)
cu 2, sprijinită rigid la ambele capete, este 1,5d
2ℓ
solicitată axial de forţa P, ca în figura alăturată.

Să se dimensioneze (se determină d) şi să se 2 2(OL)
calculeze deplasarea secţiunii 2, notată cu 2. P
3ℓ
d
Se cunosc: P=235 kN, ℓ=0,5 m, a,Al=50 N/mm2,
a,OL=90 N/mm2, EAl= 0,7 105 N/mm2, EOL= 2,1 105 MPa. 1
(Nu se ia în consideraţie greutatea proprie)
a) d=80 mm, 2=0,3 mm; b) d=40 mm, 2=0,63 mm; c) d=105 mm, 2=0,87 mm;
d) d=65 mm, 2=0,63 mm; e) d=40 mm, 2=3,5 mm; f) d=76 mm, 2=1,13 mm.
38.3 Cele trei bare din oţel, cu aceeaşi secţiune transversală sunt solicitate de forţa P.
Să se determine deplasarea totală a punctului B, B şi tensiunea maximă max.
Se cunosc P=60 kN, E=2,1 105 N/mm2,
A=200 mm2, ℓ=1,3 m.
C D 2 3 E
1
a) B=3,5 mm, max=120 N/mm ; 2
b) B=0,2mm, max=160 N/mm2; 30

30
ℓ

c) B=0,9 mm, max=90 N/mm2; 45
d) B=10,2 mm, max=75 N/mm2;
B
e) B=1,5 mm, max=90 N/mm2;
P
f) B=2,65 mm, max=106 N/mm2.
38.4 Modulul de rezistenţă axial Wy pentru y
60
secţiunea din figura alăturată este: O R40
a) 28950 mm3; b) 756 mm3; c) 2135176 mm2; 60

d) 80500 mm4; e) 99135 mm3; f) 96120 mm3. 120
z
8kN/m
38.5 Dacă a=175 MPa, modulul 15kNm
20kNm x
de rezistenţă axial, Wy , este egal cu: 1 3
2
a) 200000 mm3; b) 5700 mm3; 20kN 12kN/m
c) 3,7·106 mm3; d) 12560 mm4; z 3m 2m
e) 637 mm3; f) 180·103 mm2.
38.6 Să se determine raportul dintre lungimea ℓ şi diametrul d al unui arbore supus la

răsucire dacă tensiunea tangenţială maximă max=70 MPa, iar unghiul total de răsucire
=8 şi G=8 104 MPa.
a) 4,5; b) 125; c) 60; d) 253; e) 80; f) 93,5.
38.7 Să se determine săgeata în punctul 3 al grinzii din figura alăturată.

50 50
Se cunoaşte E=2,1 105 MPa.
5kN/m
20kNm
50
a)12,45 mm; b) 98,5 mm; c) 4,6 mm;  80 y
d) 65,4 mm; e) 180 mm; f) 55 mm. 1 2 3
50
1m 3m
z
38.8 Elicea unui avion este antrenată de un arbore cu diametrul d=80 mm la o turaţie
de n=3000 rot/min şi transmite o putere N=1000 kW. Cunoscând că forţa de tracţiune
a elicei este P=12 kN, să se calculeze tensiunea maximă max conform teoriei tensiunii
tangenţiale maxime (teoria a III-a).
a) max=175 N/mm2; b) max=25 N/mm2; c) max=66,8 N/mm2; d) max=63,4 N/mm2;
e) max=57,9 N/mm2; f) max=89 N/mm2.
38.9 Să se determine forţa P astfel ca structura din figura alăturată să reziste. Barele
au secţiune inelară cu diametrele d=60 mm; D=80 mm.
Se dau: ℓ=650 mm; a=120 MPa. P
45 ℓ
a) 15000 N; b) 6195 N; c) 10525 N;
2
d) 827,5 N; e) 7850 N; f) 25277 N. 1
ℓ
d 3
2ℓ
D
4
Vâlcu Roşca
Universitatea din Craiova P
39.1 Un stâlp cu secţiunea inelară, de diametre D şi d, înălţimea H,

executat din fontă este solicitat la compresiune cu o forţă axială P. D
Să se determine grosimea peretelui t şi scurtarea stâlpului ℓ.
H
d
Se cunosc: P=32 tf, D=150 mm, H=2,5 m.
Tensiunea admisibilă la compresiune este ac=50 MPa,
iar modulul de elasticitate longitudinal este E=1,25 105 N/mm2.
a) t=15 mm, ℓ=1 mm; b) t=5 mm, ℓ=0,5 mm; t
c) t=100 mm, ℓ=0,1 mm; d) t=30 mm, ℓ=1 mm;
e) t=15 mm, ℓ=10 mm; f) t=0,5 mm, ℓ=2 mm.
39.2 Să se dimensioneze bara în trepte din figura alăturată
1,3d
şi să se calculeze alungirea totală ℓ a acesteia. P 2P 2P
1,5d
d
Se cunosc P=50 kN, a=100 N/mm2, ℓ=1 m,
E=2,1 105 N/mm2. 1
ℓ 2
ℓ
3
ℓ
4
a) d=102 mm, ℓ=0,5 mm; b) d=35 mm, ℓ=1 mm; c) d=55 mm, ℓ=1,2 mm;
d) d=15 mm, ℓ=15 mm; e) d=40 mm, ℓ=1 mm; f) d=41 mm, ℓ=2 mm.
39.3 Se dă bara lungă în trepte din figura alăturată executată

din oţel cu greutatea specifică =7,85 daN/dm3 şi solicitată
ℓ2=2ℓ
în secţiunea 2 de forţa axială P=250 kN. Între capătul liber
3 A2=2A
şi pământ este un spaţiu =10 mm.
Să se determine reacţiunea din secţiunea 3, R3 şi tensiunea 2 A1=A
ℓ1=4ℓ
din secţiunea 1, 1. P

Se cunosc: A1=A=1200 mm2, A2=2A, ℓ1=4ℓ, ℓ2=2ℓ, iar ℓ=20m,
E= 2,1 105 N/mm2.
(Se va lua în consideraţie şi greutatea proprie a materialului). 1

a) R3=105 kN, 1=40 N/mm2; b) R3=235 kN, 1=-25 N/mm2;

c) R3=210 kN, 1=-60 N/mm2; d) R3=375 kN, 1=-15 N/mm2;
e) R3=25 kN, 1=-25 MPa; f) R3=552 kN, 1=-20 MPa.
39.4 O bară cu secţiunea inelară de diametre d şi D, notată cu 1, solicitată de

momentul de răsucire M0, apasă asupra arcului 3
prin intermediul pârghiei rigide 2. Se cer tensiunile 2 3
tangenţiale în încastrare, 1 şi în arc 3.
a) 1=67 N/mm2, 3=70 N/mm2; 1 c
b) 1=93 N/mm , 3=150 N/mm ;
2 2 d1
c) 1=145 MPa, 3=450 N/mm2; 3
M0
d) 1=48 N/mm , 3=95 MPa;
2
b 2
e) 1=76 N/mm2, 3=375 N/mm2;
a 1
f) 1=59 N/mm2, 3=86 N/mm2.
39.5 Modulul de rezistenţă axial Wy al secţiunii
45
din figură este: y
100
O
a) 2575 mm3; b) 1,57·106 mm3; c) 57563 mm3;
45
d) 107 mm4; e) 89735,6 mm3; f) 73875 mm3.
80
z
39.6 Tensiunea echivalentă conform teoriei energiei specifice totale de deformaţie este:
a)  ech  0,35   0,65  2  4  2 ; b)  ech   2  4 2 ; c)  ech   2  2,6  2 ;
d)  ech  0,5   0,5  2  4  2 ; e)  ech  0,65   0,35  2  4  2 ; y
O
f)  ech    3 .
2 2
60
18kN/m
120
39.7 La grinda din figura 8kNm
alăturată se cer tensiunea
40
normală maximă max1 1 2 3
şi cea tangenţială maximă 12kN 60
0,8m 0,6m
max. 80
z
a) max=80 N/mm , max=22 N/mm ; b) max=47,5 N/mm ,max=6,75
2 2 2
N/mm2;
c)max=142 N/mm2, max=2,4 N/mm2; d) max=250 N/mm2 ,max= 4,6 N/mm2;
e) max= 98,5 N/mm2, max=10,5 N/mm2; f) max=102 MPa, max=17,6 MPa.
3
39.8 Să se determine forţa P astfel ca în
secţiunea periculoasă să se atingă tensiunea
admisibilă a. Se va folosi teoria tensiunii 4ℓ x d
tangenţiale maxime (teoria a III-a). y
y
Se cunosc: D
z z
D=60 mm; d=50 mm; ℓ=75 mm; a=150 MPa. 2
y
12P x
a) 15,76 kN; b) 0,375 kN; c) 20755 kN; 2P
2ℓ z
d) 1,25 kN; e) 276 N; f) 50,75 kN. 1
3P
M0 M0
39.9 Să se dimensioneze cadrul închis din figura 1
2 6
alăturată, cu secţiunea transversală circulară.
Se cunosc: ℓ=0,8 m, M0=2,6 kNm, a=110 MPa.
ℓ
a) d=110,5 mm; b) d=50 mm; c) d=89 mm; 3 4 5
d) d=235 mm; e) d=42 mm; f) d=55,6 mm. 2ℓ


40.1 Cum trebuie să fie încărcată bara cotită pentru ca diagramele de eforturi să fie
conform figurii ?
+ +
+
_
N T M
a) b) c)
d) e) f)
40.2 În cazul secţiunii din figură, momentele de inerţie în raport cu axele z şi y sunt:
6a
a) Iz = 37,33a4, Iy = 85,33a4, Izy = 28a4;
b) Iz = 20a4, Iy = 30a4, Izy = 0;
c) Iz = 0, Iy = 26a4, Izy = -62a4; 2a
z
d) Iz = 36a , Iy = 18a , Izy = 20a ;
4 4 4
O
e) Iz = 87,33a4, Iy = 35,33a4, Izy = 82a4; 6a
f) Iz = 40a4, Iy = 50a4, Izy = 60a4.
a
y
40.3 În cazul unei bare solicitată axial centric, unghiul de înclinare faţă de axa
longitudinală a barei, al secţiunii în care se dezvoltă tensiuni  şi  de valori egale,
tensiunea  având valoarea maximă, este:
a) 100; b) 150; c) 450; d) 300; e) 200; f) 350.
40.4 Pentru ca elementul din figură să fie în echilibru, pe feţele sale trebuie să se mai
dezvolte tensiunile conform uneia din variantele:
z
y  yx
x
y
z z z z
a) b) c)
 yx  xy  yx xy y  yx y
 xy  yx  xy yx  yx
x y x y x
y y y
z
z z z z
d) e) f)
 yx y  yx  xy x yx  xy x
 yx  xy  yx  xy  yx
y x x x
y y y
z
40.5 Cum trebuie să fie încărcată grinda din figură pentru ca numai pe deschidere să
fie solicitată la încovoiere pură ?
a 2a
P 3P Pa
a) b)
= =
q P Pa
c) d)
Pa P
P
e) f)
2P = = = =
40.6 În cazul secţiunii din figură valorile maxime ale tensiunilor x şi yx sunt:
a) x = 120 N/mm2, yx = 50,44 N/mm2; 180x16
b) x = 160 N/mm2, yx = 40 N/mm2;
c) x = 80 N/mm2, yx = 68 N/mm2;
d) x = 20 N/mm2, yx = 68,8 N/mm2;
e) x = 50 N/mm2, yx = 100 N/mm2; z
f) x = 38,2 N/mm2, yx = 46,1 N/mm2.
T y= 6 8 k N (+ )
M z= 2 0 k N m ( - )
300x6
40.7 Sistemul din figură are gradul de

nedeterminare statică:
a) 5; b) 7; c) 3; d) 2; e) 8; f) 4.
40.8 În cazul barei cotite din figură se cunosc: ℓ = 1m şi d = 68 mm. Valoarea forţelor
P, din condiţia de rezistenţă (a = 150 MPa), este:
a) 9,81 kN; b) 4,62 kN; P d

c) 7,65 kN; d) 11 kN; P 2ℓ
e) 2,4 kN; f) 1,89 kN.
ℓ
40.9 Bara curbă din figură, sub forma unui sfert de cerc, are momentul din încastrare
egal cu:
a) 1,404 PR; b) PR; c) 0,87 PR; d) 2 PR; e) 0,404 PR; f) 0.
P

41.1 Diametrul secţiunii barei 1-2 a sistemului din figură, cu satisfacerea simultană a
condiţiilor de rezistenţă şi de rigiditate (a = 120 MPa, a = 0,03 , modulul de
elasticitate E = 2,1  105 MPa), are valoarea:
4 5
a) 20mm; b) 30mm; c) 10mm; 1m

1 2
d) 18mm; e) 22 mm; f) 16 mm.
1m
20kN
3
2m 2m
41.2 Momentele de inerţie, în raport cu axele centrale ale secţiunii din figură, au
expresia:
a) 0,833a4; b) 0,383a4; c) 1,33a4;

a
d) 0,67a4; e) 2,33a4; f) 0,4a4.
z
2a
a
a a
2a
41.3 Care element dintre cele reprezentate în figură este supus la o stare de forfecare
pură?
a) b) c) d) e) f)
41.4 În cazul secţiunii din figură raportul dintre valorile maxime ale tensiunilor yx şi zx
are valoarea:
t
t
Ty
a) 2,3; b) 6,59; c) 4; d) 16; e) 1,25; f) 1,4. z 10t
t
y
5t
41.5 Valoarea momentului din încastrare, în cazul grinzii din figură, este:
20kN m 1 0 kN /m
a) 5 kNm; b) 10 kNm;
b) 20 kNm; d) 0;
e) 15 kNm; f) 22 kNm.
= =
4m 1m
41.6 Sistemul din figură are gradul de nedeterminare statică:
a) 5; b) 7; c) 4; d) 3; e) 6; f) 8.
41.7 Pentru bara cotită din figură, valoarea forţei P, din condiţia ca deplasarea pe
orizontală a secţiunii 1, u1  2mm (EI = 1,806  1013 Nmm2), este:
3
a) 36,8 kN; b) 173,4 kN; a
c) 55,6 kN; d) 65,8 kN; 1 P
e) 208,4 kN; f) 87,5 kN. 2
3a a= 1m
41.8 Diagramele de variaţie ale tensiunilor  şi , pentru secţiunea din figură sunt
conform uneia din variantele:
a) b) c)
     
T
     
M
d) e) f)
41.9 Deplasarea pe orizontală a secţiunii 1, u 1, pentru sistemul static nedeterminat din

figură are valoarea:
a) 2,47 mm; b) 3,68 mm; c) 4,77 mm; 3

d) 1,12 mm; e) 6,88 mm; f) 5,65 mm.
2m
Se cunoaşte: EI = ct = 1,89  1013 Nmm2. 40kN
2
2
1
2

42.1 Cărei scheme de încărcare îi corespund diagramele de eforturi, pentru sistemul

de bare din figură?
-
+
-
N T
-
M
a) b) c)
d) e) f)
42.2 În baza cărei ipoteze din Rezistenţa materialelor se poate aplica principiul
suprapunerii efectelor?
a) ipoteza lui Bernoulli; b) ipoteza izotropiei; c) principiul lui Saint Venant; d) materialul
are o comportare liniară şi ideal elastică; e) ipoteza deformaţiilor mici; f) ipoteza
materialului continuu şi omogen. 3a a
42.3 În cazul secţiunii din figură, momentul de inerţie

centrifugal în raport cu axele z, y are expresia:
O z 3a
a) 4,62a ; b) –2,25a ; c) -6,78a ;
4 4 4
a
d) 0; e)3,67a4; f) 10,8a4. a
y
a a
42.4 Din ce material trebuie să fie realizată o bară solicitată la răsucire, ca aceasta să
se rupă după o elice orientată la 450 faţă de generatoare?
a) lemn; b) oţel; c) fontă; d) cauciuc; e) alamă; f) cupru.
42.5 Săgeata secţiunii situată la mijlocul barei 2-3, în cazul sistemului de bare din
figură (EI = ct. = 1,32  104 kNm2), are valoarea:
a) 6,42 mm; b) 5,65 mm; c) 3,03 mm; 4
d) 7,62 mm; e) 1,14 mm; f) 2,28 mm.
2m
80kN A
2 3
= =
2
2m
42.6 Cum trebuie să fie solicitat elementul din figură, ca direcţia principală de tensiune
1 să se suprapună cu direcţia ()?
 
 
a) b) c)
d) e) f)
42.7 Grinda de rigiditate constantă din figură are momentul încovoietor din secţiunea
3, de valoare:
20kN 40kNm
a) 15 kNm; b) 20 kNm; 1 2 3 4 5
c) 40 kNm; d) 6 kNm;
e) 0 kNm; f) 12 kNm.
1m 2m 2 1
42.8 Formula lui Navier, stabilită la barele drepte se poate aplica şi la barele curbe,
numai dacă raportul Rm / h ( Rm – raza de curbură a fibrei medii; h – dimensiunea
secţiunii transversale din planul de curbură al fibrei medii), este:
a)  5; b) 5; c)  10; d) 3; e)  10; f) 2.
42.9 Diametrul arborelui A-B din figură (a = 0,8 m, P = 4800 N, a = 80 MPa), are
valoarea:
P
a) 20 mm; b) 38 mm; c) 86 mm; A a B x
d) 67 mm; e) 140 mm; f) 100 mm.
z a
P
y
2a 4a 2a

43.1 Pentru ca diagramele de eforturi să fie cele reprezentate în figură, sistemul de

bare trebuie să fie încărcat conform uneia din variantele:
+
+
N T
-
+
43.2 În care din variantele de rezemare ale barei din figură, în bară se dezvoltă
eforturi sub acţiunea unei variaţii de temperatură t [o] ?
a) b) c)
d) e) f)
43.3 În cazul secţiunii din figură, solicitată la încovoiere cu forţă tăietoare, tensiunile
x şi yx din punctul K au valorile:
140
a) x = -46,97 N/mm , 2
yx = -30,92 N/mm2; T y= 6 8 k N (-)

b) x = -55,64 N/mm2,
yx = 68,22 N/mm2;
M z= 2 6 k N m (+ )
c) x = 62,33 N/mm2, K
20
yx = 0 N/mm2; 200m m
d) x = 0 N/mm2,
yx = 88,5 N/mm2; 10
e) x = 34,67 N/mm2,
yx = 12,82 N/mm2;
f) x = -41,6 N/mm2,
yx = -52,13 N/mm2. y
43.4 Axa neutră a secţiunii solicitată la încovoiere oblică din figură, trece prin
cadranele:
III IV
a) I – II; b) II – IV; c) II – III;
d) I – IV; e) I – III; f) III – IV. M y
z
M z
II I
y
43.5 Săgeata, la mijlocul deschiderii grinzii din figură (E = 2,1105 MPa,

Iy = 3107 mm4), are valoarea: 40kN
a) 3 mm; b) 5 mm; c) 0 mm;
d) –6,4 mm; e) 8,67 mm; f) –5 mm.
40kN
1 3m 1
43.6 Forţa axială din bara 2–3 a sistemului de bare din figură (EI = ct.), are valoarea:
a) 45 kN; b) 62 kN; c) –50 kN; 1

d) 37 kN; e) 28 kN; f) 75 kN.
2m
2 3
60kN m
3m
43.7 Raportul dintre valorile maximă şi minimă ale tensiunii , în cazul secţiunii inelare,
solicitată la răsucire, din figură, este:
r = 0 .8 R
a) 1,5; b) 2; c) 1,6; d) 1,25; e) 1,3; f) 0,8. r
R
M t
43.8 Valoarea forţelor P, pe care le poate suporta grinda din figură, în baza condiţiei
de rezistenţă (a = 200 MPa), este:
I-I
a) 360 kN; b) 350kN; P
I 0
c) 351 kN; d) 267 kN; 45
12
e) 300 kN; f) 280 kN. 8
0
I
45 300
P 20 12
1 2m 1 40
y
200
43.9 Distribuţia tensiunii normale , în secţiunea I-I a barei curbe având curbura
mare, de forma unui semicerc (vezi figura), este:
I
a) b) c)
d) e) f)
TESTUL NR. 44 (BACĂU)

Vasile Năstăsescu, Gheorghe Pintilie, Valentin Zichil
Universitatea din Bacău
44.1 Pentru grinda din figura de mai jos, se cunoaşte că săgeata în secţiunea (3) are
o expresie de forma f3 = kM1ℓ2. Care este valoarea lui k, daci EI=1 şi M1=2M2 ?
3
a) k=1/2; b) k=3/4; c) k=1; M1 M2
d) k=1/6; e) k=2/3; f) k=1/3 1 2
44.2 Pentru starea de tensiune definită de tensorul tensiunilor T , să se scrie tensorul
tensiunilor în funcţie de tensiunile principale.
 0  xy 0
 
T   yx 0 0
 0 0 0 

 0  xy 0  xy  xy 0  xy 0 0
     
a) T   yx 0 0  ; b) T   yx   yx 0  ; c) T   0   xy 0
 0 0 0   0 0 0   0 0 0 
  
 0  xy  xz   0  xy 0  xy  xy 0
     
d) T   yx 0 0  ; e) T   0   xy 0  ; f) T   yx  xy 0
 0  0 0 0   0 0 0 
 zx 0  
44.3 Un cub din oţel cu latura de 0,5 cm este scufundat în apă la o adâncime de 5 km.
În ce stare de tensiune şi deformaţie se află ?
a) stare plană de tensiune şi stare plană de deformaţie;
b) stare monoaxială de tensiune şi stare triaxială de deformaţie;
c) stare triaxială de tensiune şi stare triaxială de deformaţie;
d) stare triaxială de tensiune şi stare plană de deformaţie;
e) stare plană de tensiune şi stare plană de deformaţie;
f) stare triaxială uniformă de tensiune şi de deformaţie.
44.4 Rezervorul cilindric a unei instalaţii de gaze, având diametrul interior d şi

grosimea peretelui constantă t, este construit în două variante: cu fundul plat (1) şi cu
fundul semisferic (2), ca în figura de mai jos, având presiunea interioară p . Care este
raportul tensiunilor normale x în secţiunea transversală de la mijlocul rezervorului, în
cele două variante ?
2ℓ
(1) (2)
a) 1/4; b) 1/2; c) 1; d) 1,5 e) 2; f) 3
44.5 Care este raportul tensiunilor maxime xy şi xz pentru secţiunea din figura
alăturată în care acţionează efortul Tz , având lăţimea constantă t pentru toate laturile,
dacă se cunoaşte:
h=200 mm; t=10 mm; b=50 mm; Tz=10 kN.
Tz
h
y
t
z
b
44.6 Pentru consola încărcată cu momentul încovoietor M în capătul liber, expresia

săgeţii maxime este
M EI, ℓ
M2 M2 M2 M2 M2 M2

a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f)
3 EI 9 EI EI 48 EI 2 EI 6 EI
44.7 Ce reprezintă elipsoidul lui Lamé, raportat la un sistem de axe 1, 2, 3 ?
a) variaţia tensiunilor principale în jurul unui punct;
b) distribuţia tensiunilor pe o suprafaţă de contact;
c) invariantul liniar pentru toate situaţiile când I 1  a ;

d) locul geometric al tensiunii totale p în jurul unui punct;
x2 y2 z2
e) reprezentarea grafică a relaţiei    1;
 12  22  32
f) reprezentarea grafică a invariantului liniar al tensiunilor în jurul unui punct.
44.8 Pe planele unde tensiunile tangenţiale sunt maxime, există şi alte tensiuni şi care
este valoarea acestora ?
a) nu există alte tensiuni;
b) există tensiunile normale principale 1, 2, 3;
c) există numai dacă există o solicitare compusă;
d) există numai în cazul solicitării de forfecare pură;
   2  2   3  3  1
e) există tensiunile 1 ; ; ;
2 2 2
   2  2   3  3  1
f) există tensiunile 1 ; ; .
2 2 2
44.9 Care este valoarea maximă a momentului încovoietor pentru cadrul plan încărcat
ca în figura de mai jos ? p
2ℓ 2ℓ p
p
8ℓ
a) 2pℓ2; b) 14,0625 pℓ2; c) 7,03125 pℓ2;

d) 5pℓ2; e) 9,0975 pℓ2 ; f) 3,333pℓ2.

Anton Hadăr, Gabriel Jiga, Ştefan Dan Pastramă,
45.1 Cunoscând δ0 = 0,15 mm, a = 0,5 mm, A = 250 mm2 şi E = 21ּ104 MPa,
tensiunea maximă ce apare în bara 1 a structurii din figură, aflată sub acţiunea forţei
P = 67 kN, are modulul: 2A
a) 50,4 MPa; b) 63,5 MPa; c) 14,5 MPa;

d) 32,1 MPa; e) 71,2 MPa; f) 44,8 MPa. P
0 A
1,2a a 1,2a
45.2 Pentru o grindă care are secţiunea transversală un triunghi isoscel de înălţime h şi
de bază b, raportul între tensiunea tangenţială maximă şi tensiunea tangenţială din
dreptul axei neutre, este egal cu:
4 1 9 3 3
a) ; b) ; c) ; d) ; e) 1; f)
3 2 8 2 4
45.3. Valoarea maximă (În modul) a momentului încovoietor ce apare în grinda din
figură este: p
a) pℓ2; b) 2 pℓ2; c) 0,5 pℓ2;

ℓ 2ℓ ℓ
d) 1,5 pℓ2; e) 3 pℓ2 ; f) 0,75 pℓ2;
45.4 Cunoscând raportul Ip / Ip = 4, atunci raportul momentelor de răsucire din

2 1
încastrări MB/MA este : 2

rigidă
B 1
1 M0
a) ; b) 3; c) 6; A
2
d) 5; e) 2,5; f) 4
ℓ 2ℓ ℓ
45.5 Momentul încovoietor din punctul K al structurii din figură, la care 1,3 GI p = EIy,
este:
a) 0,475 pℓ2; b) 1,135 pℓ2; c) 2,435 pℓ2;
d) 0,175 pℓ2; e) 0,355 pℓ2; f) 0,875 pℓ2.
ℓ p
ℓ K ℓ
45.6 La structura static nedeterminată din figură, în punctul K:

a) N şi Mi sunt nule; b) T este nulă;
c) N şi T sunt nule; d) Mi este nul;
e) T şi Mi sunt nule; f) N este nulă. R
P
Rigiditatea EIy se consideră constantă.
K
0,5R 0,5R
45.7 Deplasarea pe verticală a punctului C este nulă când forţa P se află poziţionată
faţă de punctul D la distanţa x egală cu:
P x
   2 3
a) ; b)  ; c) ; d) ; e) ; f) . D
2 3 4 3 4
0,5ℓ
C
ℓ
45.8 Momentul încovoietor echivalent maxim pe bara AB, calculat cu teoria a III - a de
rezistenţă este:
P
5 7 a
a) Pa ; b) Pa ; c) Pa;
6 3
A
7
d) 2Pa; e) Pa ; f) 1,5 Pa.
6
a
B
a
45.9 O bară dreaptă, încastrată la ambele capete are lungimea de 2 m la temperatura
de 10°C. Care este tensiunea ce apare în bară când aceasta este încălzită până la 60°C,
cunoscându-se E = 2ּ105 MPa şi α = 12ּ10-6 [° C-1] ?
a) -120 MPa; b) -50 MPa; c) -70 MPa; d) -40 MPa; e) -100 MPa; f) -150 MPa.
TESTUL NR. 46 (BUCUREŞTI)

Anton Hadăr, Ştefan Dan Pastramă, Gabriel Jiga
46.1 Tensiunea normală σ pe o direcţie înclinată cu  = 45° în cazul stării de tensiune

din figura alăturată este:
10 MPa
a) 30 MPa;
b) 15 MPa; 20 MPa 20 MPa
c) 0 MPa; 
d) 10 MPa;
e) 5 MPa;
f) 60 MPa. 10 MPa
46.2 Dacă ℓ = 0,4 m, d = 20 mm, G arbore = 8,3.104 MPa valoarea forţei F care solicită
arcurile identice din figură (R = 10 mm, i = 8 spire, d 0 = 6 mm, Garc = 8.104 MPa),
datorită aplicării unui moment de torsiune M0 = 3 kNm, este:
a) 160 N; ℓ
b) 375 N;
c) 211 N; 2d
d) 410 N; ℓ
e) 324 N;
f) 534 N.
d
M0
ℓ
ℓ
x2
46.3 Relaţia dintre x1 şi x2 pentru care VB = 0 este: B

a) x1 = x2; b) x1 = 2 x2; c) x1 = 3 x2;
x 2 ℓ/3
d) x1  2 ; e) x1  x 2 ; f) x1 = 1,5 x2. ℓ
2 3
P x1
46.4 Gradul de nedeterminare al structurii din figură este:
a) 1; b) 0; c) 2; d) 3; e) 4; f) 6.
P
ℓ ℓ
ℓ/2
ℓ
ℓ 3P
46.5 Deplasarea pe verticală a punctelor de aplicaţie a forţei P în condiţiile în care

Pa3
EIy = 1,3 GIp este de forma k EI . In acest caz k are valoarea:
y
16 18,5 8 a
a) ; b) ; c) ;
3 3 3 a
P
8,8 17,2 12,5
d) ; e) ; f)
3 3 3
a
46.6 Momentul încovoietor maxim pentru cadrul plan din figură este:
p
30 2
a) pℓ ; b) –2,5 pℓ2; c) -3pℓ2;
7 ℓ ℓ 1,5ℓ 1,5ℓ
25 2
d)  pℓ ; e) 7,5 pℓ2; f) 1,5 pℓ2. 2ℓ
3 2ℓ
2pℓ2
46.7 În punctul K al sistemului static nedeterminat din figură:

a) Mi şi T sunt nule; R
b) N şi T sunt nule; q
c) N este nulă; K
d) Mi este nul; 0,5R
e) N, T şi Mi sunt nule; q
f) T e nulă. R
46.8 O bară din oţel având E = 2ּ104MPa şi aria A = 100 mm2 este solicitată la tracţiune
de forţa P. Care este valoarea acestei forţe dacă tensiunea maximă din bară nu trebuie
să depăşească rezistenţa admisibilă de 120 MPa, iar alungirea barei să fie mai mică de
0,015% ?
a) 11 kN; b) 3 kN; c) 9 kN; d) 5 kN; e) 10 kN; f) 15 kN.
46.9 Dacă pentru toate barele structurii EIy = 1,3 GIp, ℓ 2d

atunci necunoscuta static nedeterminată X are valoarea: d
P ℓ
a) –0,85P; b) 0,18P; c) –0,41P;
d) 0,32P; e) –0,75P; f) 0,45 P.
ℓ ℓ
X
TESTUL NR. 47 (BUCUREŞTI)

Anton Hadăr, Gabriel Jiga, Ştefan Dan Pastramă
47.1 Pe bara rigidă AB acţionează în punctul B o forţă P = 0,25 kN. Dacă se cunosc:
Garc = 8,3 ּ104 MPa, Garbore= 8ּ104 MPa, d1= 25 mm, ℓ = 150 mm, valoarea forţei F ce
solicită arcul (R = 25 mm, i = 7 spire, d = 8 mm), este :
a) 156 N; b) 196 N; c) 226 N;
d) 96 N; e) 216 N; f) 88 N d1
P
A
ℓ B
4ℓ
ℓ
47.2 În punctul K al structurii din figură, forţa tăietoare şi momentul încovoietor au

valorile:
m P=m
a) m şi 2 mℓ; b) m şi – mℓ;
c) –m şi 2mℓ; d) –m şi 3 mℓ; K
e) –m şi – mℓ; f) m şi -2 mℓ.
ℓ ℓ ℓ ℓ
47.3 În articulaţia interioară C a barei din desen, forţa tăietoare are modulul:
a) 0,365 F; b) 0,465 F; c) 0,146 F; C

F
d) 0,301 F; e) 1,135 F; f) 0,267 F.
R
45o
47.4 Forţa P necesară acoperirii jocului δ = 1 mm, în condiţiile în care se cunosc

A1= A2= A3= 100 mm2, E = 21ּ104 MPa şi a = 2 m, are valoarea cuprinsă între:
a) [3460, 3480] N; b) [10300, 10320] N;

c) [4740, 4760] N; d) [6840, 6860] N; P P 45o
30o
e) [1520, 1540] N; f) [7740, 7760] N. 30o 45o
a  a
47.5 Cunoscându-se ℓ= 0,5 m, P = 5 kN, σa= 120 MPa, valoarea minimă a diametrului
barei este mai apropiată de:
ℓ
ℓ 2ℓ
ℓ
0,5ℓ d
2P
47.6 Pentru un material pot fi considerate caracteristici mecanice:

a) limita de curgere; b) limita de elasticitate; c) alungirea şi gâtuirea la rupere; d) limita
de proporţionalitate; e) oricare din variantele a, b şi c şi d; f) modulul de elasticitate
longitudinal.
47.7 Două grinzi identice, de lungime ℓ, sunt solicitate la mijlocul deschiderii lor de o
forţă concentrată P. Prima este rezemată la ambele capete iar cea de-a doua este
încastrată la ambele capete. Inversul raportului săgeţilor maxime ale celor două bare va
fi:
a) 0,5; b) 0,75; c) 0,625; d)1; e) 0,25; f) 0,33.
Mmax
47.8 Pentru bara din figură să se calculeze k = :
Mmin
a) 0; b) 1; c) 5 ; d) 3 e) 4; f) 2.
4kN/m
1,5 m 3m 1m
47.9 Deplasarea pe verticală a secţiunii K a cadrului plan cu EI y= constant din figură,

este:
p R
K
R
R p R
p4 p4 p4 p4 p4

a) 0; b) 0,255 EI y
; c) 0 ,735
EI y
; d) 0 ,135
EI y
; e) 0 ,375
EI y
; f) 0 ,425
EI y
TESTUL NR. 48 (PITEŞTI)

Bogdan Bădescu, Neculae Bădescu
Universitatea Piteşti
48.1 Barele din oţel cu secţiunile constante (A 1 =
2m
3m
3A2) rămân paralele dacă raportul F1/F2 este :
4m
a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) 5; f) 6.
F1 F2
8 kN
48.2 Sistemul de bare cu rigidităţi axiale diferite

(A1E1 = 3E2A2) este comprimat cu forţa F = 8 KN.
Tensiunea în bara 1 este :
1
a
a) 40,6 MPa; b) 54,3 MPa; c) 65,4 MPa;
2a
d) 73,2 MPa; e) 94,3 MPa; f) 103,6 MPa.
Ø9
48.3 Bara cu rigiditatea E1A1 = 8  107 N şi având coeficientul de dilatare termică liniară
1 = 12 10-6 grad-1 şi tubul cu un coeficient de dilatare 1
2
termică liniară 2 = 17  10-6 grad-1 au aceeaşi
lungime. Dacă temperatura sistemului creşte cu
30 C, se cere valoarea forţei F care trebuie să F
acţioneze asupara barei astfel încât aceas-ta
să aibă aceeaşi lungire Δℓ cu a tubului ?
a) 6KN; b) 8KN; c) 10KN; ℓ

d) 12KN; e) 14KN; f) 16KN.
10 kN
48.4 Sistemul de bare din oţel de lungime ℓ = 4m) este format din bara
cu aria constantă (A1 = 82mm2) şi tubul cu aria liniar variabilă
Ax = A1(1+x/ℓ). Valoarea tensiunii maxime din sistem este
x
egală cu:
4m
a) 32,46 MPa ; b) 40,00 MPa ; c) 45,62 MPa ;

d) 71,95 MPa ; e) 76,30 MPa ; f) 84,30 MPa.
48.5 Placa verticală AB supusă unei B

presiuni hidrostatice (ρ = 1,00 g/cm 3) 1,5m şi
având lăţimea de 3 m, considerată
1,5m
rigidă, este articulată în partea
inferioară şi susţinută de bara
C D
articulată CD din oţel (E = 2·10 MPa)
5
4,5m
cu aria secţiunii transversale de 7m
325 mm2. Bara orizontală este
poziţionată în planul vertical de
simetrie al plăcii. Se cere deplasarea
capătului superior al plăcii (punctul B). A
a) 28,10 mm ; b) 41,79 mm ; c) 32,04 mm ;

d) 15,15 mm ; e) 20,93 mm ; f) 25,24 mm .
F2
48.6 Bara 1 din oţel (E1 = 2105 MPa, 1 = 0,3) este intro-
dusă fără joc în tubul 2 din alamă (E 2 = 105 MPa şi 2 = 0,4). 2
Bara 1 este solicitată de forţa F1 = 60 kN şi tubul 2 de forţa F 2 F1
= 80 kN. Jocul care apare între bară şi tub are valoarea:
a) 8,3103 mm; b) 2,2102 mm; c) 3,3102 mm ;

d) 4,6102 mm ; e) 3,9102 mm f) 0,12 mm
1
Ø20
Ø30
48.7 Secţiunea periculoasă este acolo unde :

a) efortul este maxim; b) aria secţiunii este minimă; c) tensiunea este maximă; d) forţa
exterioară este maximă; e) lungirea este maximă; f) rigiditatea este minimă.
48.8 Rigiditatea la tracţiune a unei bare este:

a) EIz ; b) EA ; c) GA ; d) GIp ; e) EIp ; f) GIz .
48.9 Limita de curgere tehnică se notează cu :

a) 0,01 ; b) r; c) c ; d) 0,2 ; e) ct ; f) e .

49.1 Care dintre secţiunile de mai jos rezistă cel mai bine la solicitarea de încovoiere
dacă planul forţelor conţine axa Oy?
a a/4
Ø a/4
5a/4
□a
y y y
z z
z a/4
a
a) b) c)
0,5a
2a
0,5a
y
2a
a y
z
z
d) e) f)
49.2 Relaţia lui Navier poate fi aplicată dacă:

a) materialul barei este neliniar elastic; b) materialul barei este neomogen; c) materialul
barei este anizotrop; d) planul forţelor nu trece prin centrul de greutate al secţiunii;
e) planul forţelor trece prin centrul de greutate şi conţine o axă principală centrală de
inerţie; f) planul forţelor trece prin centrul de greutate şi nu conţine o axă de simetrie .
49.3 La care dintre următoarele solicitări apar tensiuni tangenţiale în lungul barei?
a) tracţiune; b) încovoiere pură; c) compresiune; d) torsiune; e) încovoiere pură şi
compresiune; f) încovoiere pură şi tracţiune.
49.4 Bara cu secţiune dreptunghiulară este

F 30°
solicitată de forţa F care acţionează ca în
figură. Care este unghiul dintre direcţia de
deplasare a secţiunii şi verticală ? F
40
a) 32,35; b) 46,24; c) 52,62; d) 66,59; y

2a a
e) 63,43; f) 67,42 .
z
20
49.5 Bara din oţel (E = 2,1105 MPa), cu

20
secţiune trapezoidală, de lungime ℓ = 0,8 m,
12 kN
încastrată la un capăt, este încărcată cu
forţa F = 12 kN în capătul liber. Se cere
60
alungirea maximă ( max ) a barei. 0,8 m
a) 1,68·10-3 ; b) 2,93·10-3 ; c) 3,85·10-3 ; d) 40

4,75·10-3 ; e) 1,23·10-2 ; f) 2,14·10-2.
49.6 Pe bara ABCD rezemată în puncte-le A şi C se sprijină bara BCDE în punc-tele B

şi D. Să se determine deplasarea punctului E ştiind că F = 2 kN, a = 0,6 m şi că cele
două bare sunt de oţel (E = 2,1105 MPa) şi au secţiunea circulară cu d = 60 mm.
F F Fa
C D s
A B
E
a a a a
a) 1,64 mm; b) 5,64 mm; c) 3,63 mm; d) 4,21 mm; e) 4,76 mm; f) 2,83 mm.
49.7 Bara de oţel din figură de secţiune dreptunghiulară cu înălţimea h constantă şi

lăţimea variabilă z = b0x/ℓ este încărcată cu sarcina uniform distribuită q = 5KN/m.
Dacă b0 = 0,25 m, ℓ = 0,8m şi h = 11m, care este valoarea tensiunii normale la
jumătatea barei?
x
h
y
x
ℓ z
a) 32,5 MPa; b) 46,34
z
MPa; c) 52,89 MPa; d)
59,32 MPa; e) 66,41 MPa; f)
73,51 MPa.
y
b0
49.8 Bara din figura de mai jos are o articulaţie intermediară între încastrare şi
reazemul simplu şi este încărcată cu forţa concentrată F = 0,8 kN. Care este valoarea
tensiunii tangenţiale în secţiunea K pentru z = 5 mm ?
30
0,8 kN
4
K
4
50
0,4 m
y
1,2 m 0,4 m 0,8 m
4
z
30
49.9 Bara continuă din oţel (E = 2,1105 MPa) cu secţiunea constantă este încărcată
pe reazemale de capăt cu momentele M0 şi pe reazemul din mijloc cu momentul 2M0.
Dacă M0 = 4 kNm iar a = 0,4 m, să se calculeze unghiul cu care se roteşte secţiunea
din dreptul reazemului D?
a) 0,14 ; b) 0,24 ; c) 0,32 ; d) 0,39 ; e) 0,51 ; f) 0,62 .
Mo 2 Mo Mo
D
Φ40
a a a a
Φ60

50.1 Un element de volum dV detaşat dintr-o bară solicitată la torsiune liberă se află
într-o stare de tensiune:
a) liniară; b) plană; c) spaţială; d) radială; e) axială; f) radial-axială.
50.2 Tensiunile normale principale care apar într-o bară solicitată la torsiune sunt
înclinate faţă de axa barei cu un unghi de:
a) 25; b) 35; c) 45; d) 60; e) 75; f) 90.
50.3 Într-un plan care conţine axa barei apar tensiuni tangenţiale dacă bara este
solicitată la:
a) tracţiune ; b) compresiune ; c) încovoiere pură ; d) torsiune; e) presiune de
contact ; f) încovoiere pură şi tracţiune.
50.4 Bara dreaptă din oţel (G = 8,1104 MPa), încastrată la 8 kNm

ambele capete, este solicitată de un moment de torsiune M t A B
= 8 kNm. În secţiunea în care acţionează momentul de
Ø 40
torsiune lunecarea specifică maximă max este egală cu:
a) 0,25 ; b) 0,34 ; c) 1,63 ; d) 2,24 ; e) 4,21 ; f) 5,32.
0,4 m 1,2 m
3
50.5 Arborii tubulari din oţel (G = 8104 MPa), Mt 2
îmbinaţi cu ştiftul 3 sunt solicitaţi la un moment de B 1
torsiune Mt care determină rotirea capătului A al A
Ø 30
Ø 40
Ø 20
arborelui 1 faţă de capătul B al arborelui 2 cu

unghiul  = 5. Valoarea forţei care solicită ştiftul
la forfecare este: Mt
0,6 m 0,8 m
a) 5,28 kN ; b) 17,38 kN ; c) 18,35 kN ;
d) 19,65 kN ; e) 24 kN ; f) 29 kN.
1,5 kNm
1 kNm
50.6 Arborele de oţel (G = 8,1104 MPa) are

Ø 70
o porţiune cilindrică (D0 = 70 mm) şi o

Ø 50
B C A
porţiune tronconică (D0 = 70 mm,
d0 = 50 mm) este solicitat la torsiune de
momentele MA = 1 kNm) şi MC = 1,5 kNm). Se
cere rotirea capătului liber faţă de secţiunea
400 400
din încastrare.
a) 0,55 ; b) 0,25 ; c) 0,34 ; d) 0,47 ; e) 0,12 ; f) 0,82;

50.7 Două arcuri elicoidale identice sunt montate
la capetele barei rigide BC. Aceste arcuri determină 0,8 m
după montaj o rotire  = 3 a secţiunii A. Bara AD D
este din oţel (G = 8,1104 MPa) şi are secţiunea
Ø 40
circulară cu diametrul d = 40 mm. Ce valoare are A
forţa din arcuri?
B C
a) 3,53 kN ; b) 4,32 kN ; c) 5,63 kN; d) 6,58 kN ;
e) 7,32 kN ; f) 8,43 kN .
0,2 m
50.8 Arcurile elicoidale cu spire strânse executate din oţel arc 3

(G = 8104 MPa), au acelaşi număr de spire n = 6 şi acelaşi
diametru D = 30 mm. Sârmele celor două arcuri 1 şi 2 au 1
diametrele d1 = 8 mm, respectiv d2 = 6 mm. Arcurile prinse de
capetele cilindrului 3 şi de talerul 4 sunt solicitate de forţa 4
F = 2 kN. Care este valoarea forţei care solicită arcul 1? F 2
a) 0,732 kN ; b) 1,213 kN ; c) 1,519 kN ; d) 2,131 kN ;

e) 2,832 kN ; f) 3,217 kN .
Ø 30
50.9 Bara din figură este solicitată la torsiune 250 A

liberă de momentul M = 6 kNm. Secţiunea tubulară 4
a barei are grosimea peretelui  = 4 mm şi are un
cordon de sudură longitudinal AA de grosime
s = 5 mm. Ce valoare au tensiunile care se
dezvoltă de-a lungul cordonului de sudură ?
A
a) 14,54 MPa ; b) 42,53 MPa ; c) 23,42 MPa ; 5
d) 28,32 MPa ; e) 19,20 MPa ; f) 54,50 MPa .

51.1 Bara din figură având secţiunea inelară cu D = 80 mm şi d = 30 mm, este

încastrată la un capăt şi solicitată de forţa F = 3 kN prin intermediul roţii având
D = 600 mm la celălalt capăt. Folosind teoria tensiunii tangenţiale maxime, se cere
tensiunea echivalentă în punctul A de coordonate x = 0,7 m; y =  30 mm; z = 20 mm.
1,4 m
0,7 m
Ø 30
Ø 600
y
Ø 80
20
30
F z
51.2 Pe arborele din figură cu secţiune circulară sunt montate două roţi cu diametrele
D1 = 400 mm şi D2 = 200 mm. Roţile sunt acţionate de forţele F 1 = 2 kN şi respectiv F2.
Ştiind că materialul arborelui are rezistenţa la rupere r = 360 MPa şi adoptând un
coeficient de siguranţă la rupere cr = 4, să se determine diametrul arborelui folosind
teoria tensiunii tangenţiale maxime.
2
400
R200
1 R100
200
d
F2
0,4 m 0,4 m 0,2 m
F1
a) 25,32mm ; b) 29,62mm ; c) 31,67mm ; d) 43,35mm ; e) 56,21mm ; f) 51,32mm .
51.3 Arborele din figura alăturată cu secţiunea circulară transmite o putere P = 20 kW

la o turaţie de 120 rot/min. Între lagăre sunt montate două roţi cu razele R 1 = 200 mm
şi R2 = 300 mm. Asupra roţii 1 acţionează în plan vertical forţa F 1 şi asupra roţii 2
acţionează în plan orizontal forţa F2. Dacă se consideră tensiunea admisibilă
a = 110 MPa şi se admite teoria tensiunii tangenţiale maxime, diametrul arborelui este:
a) 32,6 mm ; b) 41,6 mm ; c) 57,5 mm ; d) 62,3 mm ; e) 43,5 mm ; f) 79,2 mm .

2 F2
1
600
400
R200
d
R300
F1
0,2 m 0,4 m 0,3 m
51.4 Bara AB cu secţiune circulară de

diametru d = 60mm, executată din oţel
(E = 2105 MPa, G = 8104 MPa) este A
solicitată de o sarcină distribuită liniar (qmax 1,2 m =
2 kN/m) prin intermediul barei rigide CD. Cu
cât se deplasează pe verticală punctul D? B q max
D
C
a) 2,36 mm ; b) 3,42 mm ; c) 4,67 mm ; 0,7 m
d) 5,07 mm ; e) 6,37 mm ; f) 7,04 mm .
ℓ =0,9 m
51.5 Bara de oţel (E = 2105 MPa) cu secţiunea

circu-lară având diametrul D = 60mm, este 1,2 m
încastrată în capătul A şi prinsă prin intermediul A
barei rigide BC de un arc cu caracteristicile R
= 30 mm, n = 6 spire, d = 12 mm, realizat dintr-un B
material având G = 8104 MPa. Înainte de montaj,
între capătul superior al arcului şi capătul C al barei C 7 mm
BC există un joc  = 7 mm. Se cere deplasarea vB a
capătului B al barei AB.
a) 1,32mm ; b) 2,94mm ; c) 3,21mm ; d) 4,02mm ; e) 4,63mm ; f) 5,14mm .
51.6 Bara din figură este solicitată

de forţa F = 30 kN, paralelă cu axa
Mo=3 kNm
barei, aplicată în secţiunea de capăt
în punctul P de coordonate
y =  28 mm, z = 20 mm şi de
momentul de torsiune Mo = 3 kNm
A
în secţiunea de trecere de la
secţiunea pătrată de latură a = 60 60
mm la secţiunea circulară de 20
diametru D = 86 mm. Să se y
determine tensiunea echivalentă în
28
capătul A, punct ce aparţine atât F=30kN
secţiunii pătrate, cât şi secţiunii z
cilindrice.
a) 60,9MPa ; b) 70 MPa ; c) 76,3 MPa ; d) 83,5 MPa ; e) 57 MPa ; f) 107 MPa.
51.7 Bara din figură cu secţiune

circulară, încastrată în punctul A şi A B R300
simplu rezemată în punctul B este
solicitată de forţa F = 2 kN prin
intermediul roţii 1 cu raza 2a a F
R = 300 mm. Să se dimensioneze
bara, cunoscând a = 0,3 m, r = 360 MPa şi cr = 3.
a) 23,21 mm; b) 38,55 mm; c) 47,32 mm; d) 51,28 mm; e) 59,64 mm; f) 62,03 mm.
d
51.8 Bara tronconică din figură cu lun-
gimea ℓ = 0,9 m este solicitată de forţa F
= 30 kN paralelă cu axa barei şi aplicată
în punctul P. Ştiind că D = 90
mm şi d = 20 mm, se cere tensiunea
maximă în secţiunea aflată la distanţa D
2ℓ/3 de capătul liber.
a) 62,32 MPa ; b) 95,24 MPa ; 40

P
c) 120,40 MPa ; d) 196,32 MPa ;
e) 208,15 MPa ; f) 260,62 MPa .
0,9 m
F
30
51.9 Bara din figură este încărcată cu

sarcina q = 3 kN/m prin intermediul q
unei plăci rigide de formă
dreptunghiulară. Sarcina este uniform
distribuită de-a lungul marginii plăcii 0,6 m
aflată la distanţa ℓ = 300 mm faţă de
axa verticală a secţiunii barei. Dacă se
0,8 m
consideră tensiunea admisibilă 0,3 m
a = 130 MPa, care este diametrul
barei ?
a) 32,43 mm ; b) 43,48mm ; c) 54,21mm ; d) 60,27 mm ; e) 67,32 mm ; f) 71,63 mm.


F
52.1 Bara cotită din figură are rigiditatea constantă,
secţiunea circulară de diametru d = 40 mm şi este
solicitată de forţa F = 3 kN. Considerând lungimea
2a
a = 0,3 m, să se determine tensiunea normală maximă
care ia naştere în bară.
a) 76,30 MPa ; b) 80,76 MPa ; c) 90,32 MPa ; 2a 2a
d) 95,60 MPa ; e) 115,30 MPa ; f) 125,26 MPa .
F
52.2 Bara cotită din figură, cu rigiditate constantă,
solicitată de forţa F = 1,2 kN, este încastrată în
a
capătul din stânga şi sprijinită pe arcul elicoidal cu
spire strânse executat din oţel (G = 8104 MPa) şi
având caracteristicile R = 20 mm, n = 6 spire,
d = 8 mm. Să se determine săgeata arcului.
2a 2a
a) 5,52 mm ; b) 6,63 mm ; c) 7,35 mm ;
d) 10,54 mm; e) 12,04 mm ; f) 13,51 mm.
2a
F
52.3 Barele sistemului din figură sunt
confecţionate din oţel şi au secţiunea circulară
cu d = 20 mm. Pentru forţa F = 5 kN, se cere
a
tensiunea tangenţială maximă din sistem.
2a
a) 2,83 MPa ; b) 3,92 MPa ; c) 4,15 MPa ;
d) 4,83 MPa ; e) 5,18 MPa ; f) 5,76 MPa .
F
a
52.4 Barele identice ale sistemului din ℓ=0.6 m

figură au lungimea ℓ = 0,6 m, secţiune
pătrată cu latura a = 20 mm, sunt
executate din oţel (E = 2105 MPa) şi M
ℓ=0.6 m
sunt solicitate de momentul concentrat

□a
M0 = 2 kNm. Cu câte grade se roteşte
secţiunea în care se întâlnesc cele două
bare?
a) 1,23 ; b) 1,86 ; c) 2,03 ;
d) 4,72 ; e) 6,05 ; f) 8,32 .
52.5 Sistemul din figură, format din trei bare

articulate, din oţel (E = 2105 MPa), cu secţiunea
circulară având d = 8 mm şi un arc elicoidal cu spire
ℓ=6 m
strânse cu caracteristicile R = 30 mm, n = 6 spire,
0.95ℓ
d = 16 mm, G = 8,5104 MPa, este solicitat de o
forţă F = 30 kN. Se cere deplasarea punctului de 30o 30o
aplicaţie a forţei F.
a) 6,24 mm ; b) 7,32 mm ; c) 8 mm ;
d) 9,76 mm ; e) 12 mm ; f) 16,32 mm .
F=30kN
52.6 Barele sistemului din figură au secţiu-

nea pătrată cu latura a = 30 mm, sunt F F
2R
executate din acelaşi material şi sunt solici-
tate de forţele F = 4 kN. Barele curbe au R R
raza de curbură R = 0,3 m. Se cere tensi-
unea tangenţială maximă din încastrare. □30
a) 2,36 MPa ; b) 3,42 MPa ; c) 5,82 MPa ; d)

7,41 MPa ; e) 9,06 MPa ; f) 11,32 MPa .
52.7 Sistemul din figură este format din două bare curbe cu raza de curbură
R = 0,6 m. Barele au secţiune circulară cu diametrul D = 30 mm, sunt executate din
acelaşi material şi sunt solicitate de forţele F = 3 kN. Se cere tensiunea normală
maximă din sistem.
R=0,6m
F
R R
Ø30
a) 63,11 MPa; b) 72,15 MPa; c) 81,32 MPa; d) 44,18 MPa; e) 105,00 MPa;
f) 115,32 MPa.
52.8 Sistemul de bare din figură este format din două bare F
curbe cu raza de curbură R = 0,4 m şi o bară dreaptă cu
lungimea ℓ = R 2 m. Barele sunt executate din acelaşi
material, au secţiunea circulară cu diametrul d = 20 mm şi R
sunt solicitate de forţele F = 2 kN. Se cere tensiunea F
tangenţială maximă din bara dreaptă.
R
a) 3,24 MPa ; b) 5,50 MPa ; c) 7,34 MPa ; d) 9,50 MPa ;

e) 10,14 MPa ; f) 11,32 MPa.
52.9 Sistemul din figură este format din două bare

curbe cu raza de curbură R = 0,4 m şi o bară
dreaptă de lungime ℓ = 2R. Barele sunt din oţel, au R
secţiunea circulară cu diametrul d = 45 mm şi sunt
solicitate de două forţe F = 3 kN şi un moment R
Mo = FR. Se cere tensiunea normală maximă din F Mo
încastrare.
a) 60,35 MPa ; b) 65,82 MPa ; c) 76,72 MPa ; R R F

d) 94,78 MPa ; e) 105,40 MPa ; f) 109,60 MPa .
TESTUL NR.53 (BACĂU)

53.1 În care din cele trei porţiuni ale unei bare din oţel
3
solicitată ca în figura alăturată, efortul axial este cel mai
ℓ
(A)
mare ?
(0,5A)
2
a) 2; b) 3; c) 1;
2ℓ
d) acelaşi în toate;
1
e) efortul axial este nul;
f) proporţional .
ℓ
(2A)
53.2 Care este valoarea efortului axial ce apare în bara din figura alăturată, ca efect al
dilatării termice, dacă se cunosc: coeficientul de dilatare termică  = 0,110-5 [oC-1];
modulul lui Young E = 2105 MPa; aria secţiunii transversale A = 100 mm 2; lungimea
barei ℓ = 50 cm; rost  = 0,5 mm; gradientul de temperatura t = 100o.
EA
ℓ 
a) 1,8104 N; b) este nul; c) –0,9104 N d) 2104 N; e) 1,8 kN; f) –1,8104 N.
53.3 Pentru un material dat, care sunt factorii care determină valoarea coeficientului
Poisson ?
a) temperatura; b) starea de tensiune; c) nici un factor; d) temperatura şi starea de
tensiune; e) temperatura şi intensitatea solicitării; f) tehnologia
53.4 Peste un disc de diametru d2 se montează un inel având diametrul mediu d 1 mai
mic decât d2. Care este gradientul minim de temperatură necesar montajului dacă
pentru această operaţiune se încălzeşte numai inelul, cunoscând: d 1=199,9 mm;
d2=200 mm; coeficientul de dilatare termică a = 0,110-4.
a) 30o ; b) 25o ; c) 50o ; d) 66o ; e) 75o ; f) 99o
53.5 Care din secţiunile prezentate mai jos au momentul de inerţie centrifugal nul?
a
8a
2b
2a
2a
a
a b 8a
1) 2) 3)
a 4a
5a a4a
a
5a
5a
a
10a 5a a
5a
4) 5) 6)
a) 1; b) 5; c) 3; d) 6; e) 4; f) 2 .
ℓ/2
53.6 Care este lucrul mecanic al efortului ce acţionează în
secţiunea transversală de la mijlocul barei din figura alăturată,
dacă pe lângă forţa P se ia în consideraţie şi greutatea proprie
ℓ
având sensul şi direcţia acesteia ? Se cunosc: aria secţiunii

transversale A = 1000 mm2; forţa exterioară P = 1kN; modulul lui
Young E = 2105 MPa; lungimea barei ℓ = 10 m; densitatea
materialului = 7,86 kg/dm3; acceleraţia gravitaţională g =10 m/s2 EA
a) 0,027 Nm; b) zero; c) –0,03 J;
d) 27,68 Nm; e) 0,01 J; f) 0,27 Nm
P
53.7 Care este raportul energiilor potenţiale specifice totale,
corespunzătoare celor două stări de încărcare (I şi II) a volumelor elementare
respective, egale între ele şi fiind din acelaşi material, cunoscând că 1 = 2 = ?
a) 0,5 ; b) 1; c) 2; d) 0,75; e) zero; f) 2,75 .

σ2


σ1 σ1


σ2
I) II)
53.8 Pe o porţiune dintr-o bară dreaptă, ca în figura de mai jos, se cunosc diagrama
forţei tăietoare şi momentul încovoietor în secţiunea 2. Care este valoarea momentului
încovoietor în secţiunea 1 ?
23
10 +
T [N]
0.5 m
1 2
M [Nm]
50
a) 58,25 Nm; b) 41,75 Nm; c) –41,75 Nm; d) 37 Nm; e) 63 Nm; f) 33 Nm
53.9 Teoriile clasice de rezistenţă se utilizează:

a) în cazul solicitărilor compuse; b) când există simultan solicitarea de încovoiere şi
torsiune; c) când se produce o stare periculoasă; d) când solicitarea produsă conduce la
depăşirea limitei de curgere; e) când starea de tensiune este una bi- sau tri-axială; f) în
cazul materialelor omogene şi izotrope.
TESTUL NR.54 (BACĂU)

54.1 În secţiunea transversală a unei bare curbe, reprezentând

un arc elicoidal, solicitat ca în figura alăturată, acţionează efortul
(eforturile):
δ
a) forţa tăietoare; b) momentul încovoietor; c) momentul de
torsiune; d) momentul de torsiune+forţa tăietoare; e) forţa R
axială; f) forţa axială + forţa tăietoare + momentul de torsiune
+ momentul încovoietor
P
54.2 Comportamentul liniar-elastic al unui material poate fi complet definit prin
următoarele constante:
a, E,  ; b) E, , c ; c) E, , c ; d) E, , G ; e) E, G,  ; f) E, c, r .
54.3 Direcţiile principale de tensiune coincid cu direcţiile principale de deformaţie,

dacă:
a) materialul este în stare de curgere; b) materialul este în stare de tensiune triaxială
uniformă; c) materialul este în stare plană de deformaţie; d) materialul este omogen şi
izotrop; e) energia potenţială specifică corepunde stării limită de întindere; f) dacă
există relaţia E = 2G(1+).
54.4 Care este rotaţia secţiunii (1) aparţinând barei încărcate ca în figura de mai jos ?
p
1
p
ℓ/2 ℓ/2
p3 p3 p3 p3 p3

a) ; b) ; c) ; d) ; e) zero; f)
3 EI 192 EI 6 EI 48 EI 16 EI
54.5 În ce condiţii cercul lui Mohr degenerează într-un punct ?
a) solicitare axială; b) forfecare pură; c) stare plană de tensiune; d) stare de tensiune

biaxială uniformă; e) invariantul cubic al stării de tensiune este nul; f) niciodată nu
devine punct.
54.6 Pentru consola din figura de mai jos, realizată ca grindă de egală rezistenţă, de
secţiune dreptunghiulară şi grosime constantă, care este expresia săgeţii capătului liber
al consolei ?
P
EI
p3 p3 p3 p3 p3 p3

a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f)
2 EI 3 EI 6 EI 16 EI 32 EI EI
54.7 Pentru sistemul static nedeterminat din figura de mai jos, care este expresia
momentului încovoietor maxim ?
2R
EI
R
P P
a) 0,110895 PR; b) 0,182 PR; c) 11,0895 PR; d) 0,318PR; e) 3,18 PR; f) 0,221789 PR.
54.8 Ecuaţiile teoriei elasticităţii sunt alcătuite din:

a) ecuaţiile de echilibru+ecuaţiile de continuitate+ecuaţiile geometrice;
b) ecuaţiile de echilibru+ecuaţiile geometrice+ecuaţiile de echivalenţă;
c) ecuaţiile de echilibru+ecuaţiile geometrice+ecuaţiile constitutive;
d) ecuaţiile de echilibru+ecuaţiile de continuitate+ecuaţiile de echivalenţă;
e) ecuaţiile de echilibru+ecuaţia Poisson+ecuaţiile constitutive;
f) ecuaţiile de echilibru+ecuaţiile geometrice+ecuaţiile de echivalenţă.
54.9 Care este valoarea abscisei x pentru care deplasarea pe verticală a capătului (3) al
barei este maximă ?
P
2 1 EI 4 2
2
. 3
   
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f)
3 3 2 3 3 4
x
ℓ/2 ℓ
TESTUL NR. 55 (BACĂU)

Vasile Năstăsescu
55.1 O bară de secţiune variabilă este încastrată la un capăt şi liberă la celălalt,

existând un rost de 1 mm, ca în figura de mai jos. Care sunt tensiunile din bară, dacă
se cunosc următoarele date: δ
P = 160 kN;
P E = 2·105 MPa;
A1
ℓ1 = 2ℓ2 = ℓ= 2m;
A2 A1 = 2A2 = A = 800 mm2
ℓ1 ℓ2
a1 = 150 N/mm2; 2 = 75 N/mm2;

b1 = 150 N/mm2; 2 = -100 N/mm2;
c1 = 100 N/mm2; 2 = 150 N/mm2;
d)1 = 100 N/mm2; 2 = -200 N/mm2;
e1 = 200 N/mm2; 2 = 100 N/mm2;
f1 = 200 N/mm2; 2 = -100 N/mm2;
55.2 Ce ştiţi despre limita de proporţionalitate a unui material ?

a) este o constantă elastică a materialului;
b) depinde de modul de aplicare al sarcinii;
c) depinde de aria secţiunii transversale;
d) depinde de material;
e) o constantă ce se determină prin calcul;
f) se determină experimental şi depinde de viteza de încărcare.
55.3 În care din cele două tipuri de zale de lanţ din figura de mai jos momentul
încovoietor maxim este mai mare şi în ce raport se găseşte cu momentul încovoetor
minim ? 2R
EI
R R
P P P P
R
a) este acelaşi, raportul fiind 1;

b) în cazul formei circulare, raportul fiind –0,5723;
c) în cazul formei alungite, fiind dublul valorii minime;
d) în cazul formei circulare, raportul fiind –0,75

e) în cazul formei alungite, raportul fiind 1/3;
f) în cazul formei alungite, raportul fiind –0,25.
55.4 Care este poziţia, una faţă de cealaltă, direcţiilor principale de tensiune şi a
direcţiilor principale de deformaţie, în cazul materialelor omogene şi izotrope ?
a) perpendiculare între ele;
b) fac un unghi de 45o;
c) coincid;
d) sunt paralele, la distanţa ”ℓ" între ele;
e) sunt simetrice faţă de planul secţiunii;
f) concurente sub un unghi  ce se poate calcula.
55.5 Care este poziţia cercului lui Mohr pentru starea de forfecare pură ?
a) în dreapta axei ordonatelor, la distanţa ;
b) în stînga axei ordonatelor, la distanţa – ;
c) tangent la axa ordonatelor, în dreapta;
d) tangent la axa ordonatelor, în stânga;
e) cu centrul în originea sistemului de axe;
f) nu poate fi reprezentat.
55.6 Într-o articulaţie cu bolţ ca în figura de mai jos, se produc solicitări compuse în
cele trei repere componente: furcă (1), platbandă (2), bulon (3).
Care sunt solicitările din furcă ?
furcă
a) întindere + forfecare + strivire;

b) întindere + strivire;
c) întindere + încovoiere + strivire;
d) întindere +încovoiere + torsiune;
platbandă bulon
e) întindere + forfecare;
f) întindere + forfecare + strivire + încovoiere.
55.7 Considerând două arcuri elicoidale încărcate fiecare de aceeaşi forţă P, cu

caracteristici constructive identice, cu excepţia diametrului sârmei, care este raportul
diametrelor sârmei de înfăşurare astfel încât cele două arcuri să acumuleze aceiaşi
energie potenţială de deformaţie, deşi raportul săgeţilor este f 1/f2 = 3 ?
d2 4 d 1 d 3 d2 3 d 1 d2
a)  3 ; b) 2  ; c) 2  ; d)  3 ; e) 2  ; f)  0,250 .
d1 d1 3 d1 3 d1 d1 2 d1
55.8 Care este raportul dintre sarcinile P şi pℓ care încarcă o bară în consolă de lungime
ℓ şi rigiditate constantă EI, ca în figura de mai jos, producând aceiaşi săgeată a
capătului liber ?
P
P 3 P 5 P 3 EI
a) pl  8 ; b) pl  8 ; c) pl  4 ;
P 1 P 1 P 5
d) pl  3 ; e) pl  2 ; f) pl  48 . p
EI
ℓ
55.9 Care este valoarea forţei concentrate P, aplicată ca în figura de mai jos care face
ca secţiunea de la mijlocul deschiderii dintre reazeme să nu se deplaseze pe verticală ?
p P
2
1 3
EI
2a a
a) pa; b) pa/2; c) pa/3; d) pa/4; e) problema nu are soluţie; f) pa/6.

Teste Propuse

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Propuse

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste grilă de Rezistenţa materialelor 5

TESTUL NR.1 (BRAŞOV)

Ioan Curtu, Marius Baba, Camelia Cerbu

a) +35,2 kN; b) +47,2 kN;

1.2 Ce legătură trebuie să existe între h şi a pentru ca secţiunile 1 şi 2 să aibă acelaşi

1.3 Pentru bara de secţiune circulară constantă (d = const.) supusă la torsiune

Să se precizeze valoarea lui k:

Forţa capabilă este:

1.7 Pentru cadrul din figură valoarea

a) 0,75FR; b) 0,93FR; c) 0,50FR;

1.8 Noţiunea de “efort” se referă la:

a) reacţiuni; b) solicitare; c) forţă exterioară; d) forţă interioară; e) forţă de frecare;

TESTUL NR.2 (BRAŞOV)

2.2 Momentul de inerţie centrifugal Iz’y’, al secţiunii arătate în figură este:

2.5 Pentru a transmite un moment de torsiune de M t = 3 kNm se poate alege un

a) 0,600; b) 0,612; c) 0,624; d) 0,636; e) 0,648; f) 0,660.

a) 82,12 mm; b) 83,12 mm;

c) 84,12 mm; d) 85,12 mm;

e) 86,12 mm; f) 87,12 mm.

2.7 Înainte de aplicarea forţei uniform distribuite, p = 30 kN/m, există un joc

2.9 Momentul de încovoiere în dreptul secţiunii A de la inelul circular de rigiditate

TESTUL NR.3 (BRAŞOV)

Ioan Curtu, Marius Baba, Camelia Cerbu

3.3 Pentru bara de secţiune circulară constantă (d = const.) supusă la torsiune

3.6 Pentru cadrul din figură se cere să se

a) AB = 0,255 mm; b) AB = 1,555 mm;

3.7 Pentru cadrul din figură se cere valoarea

3.8 Pentru o secţiune inelară (tubulară), de diametru exterior D şi interior d, modulul

3.9 Gradul de nedeterminare pentru

TESTUL NR.4 (BRAŞOV)

Ioan Curtu, Camelia Cerbu, Marius Baba

4.1 Pentru sistemul de bare articulate din

a) 4 MPa; b) 5 MPa; c) 6 MPa;

a) I1 = 1005 104 mm4; I2 = 805104 mm4;

b) I1 = 1205 104 mm4; I2 = 908104 mm4;

f) I1 = 1152,0104 mm4; I2 = 872104 mm4.

4.5 Un traductor electrorezistiv 1 cu lungimea de 20 mm este lipit pe o piesă 2. Piesa

a) F = 298 kN; b) F = 288 kN; c) F = 308 kN;

4.6 Pentru grinda din figură se cere

4.7 Care este valoarea momentului maxim

4.8 Două bare 1 şi 2, de secţiune circulară au diametrul d şi respectiv 2d şi sunt

a) 1.0; b) 2,0; c) 1,5; d) 0,5; e) 0,75; f) 1,25;

TESTUL NR.5 (BRAŞOV)

Ioan Curtu, Camelia Cerbu, Marius Baba

5.1 Care este valoarea efortului N1 din

5.2 Pentru un romb de latură a se cere

Valorile lui k sunt:

a) c = 2; b) c = 1,25; c) c = 2,5; d) c = 1; e) c = 3; f) c = 1,5.

5.5 Pentru bara cotită de secţiune circulară

5.6 Care este mărimea lui p astfel încât

5.8 Cât este valoarea momentului de

268 4 208 4 288 4

5.9 Între eforturile T şi Mi şi intensitatea forţei distribuite p, la o bară dreaptă există

TESTUL NR.6 (BRAŞOV)

Ioan Curtu, Marius Baba, Camelia Cerbu

6.2 Pentru cele două secţiuni 1 şi 2 valoarea raportului Iz1/Iz2 este:

2 8 3 4 5 1

6.5 Pentru stâlpul de înălţime mică şi

6.6 Pentru grinda din figură se cere să

a) 1,5; b) 3,0; c) 2,0; d) 2,5; e) 3,5;

6.7 Care este valoarea lui x0 pentru ca

6.8 Lucrul mecanic exterior produs de o forţă F k în dreptul şi pe direcţia căreia

a) forţa axială N şi momentul încovoietor M i; b) forţa axială N şi momentul de torsiune

TESTUL NR.7 (BRAŞOV)