Ios 91,140.10 SR EN ISO 13790 STANDARD ROMAN 2008 Ingice de clasiticare G 06. Performanta termica a cladirilor Calculul necesarului de energie pentru incalzire (ISO 13790:2004) Thermal performance of buildings - Calculation of energy use for space heating (ISO 13790:2004) Performance thermique des batiments - Calcul des besoins d'énergie pour le chauffage des locaux (SO 13790:2004) Warmetechnisches Verhalten von Gebauden — Berechnung des Heizenergiebedarts (ISO 13790:2004) APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 octombrie 2005 Standardul european EN |SO 13790:2004 a fost adoptat prin metoda confirmarii si are statutul unui standard roman CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 13790:2004 This standard is identical with the European Standard EN ISO 13790:2004 La présente norme est identique a la Norme européenne EN ISO 13790:2004 DESCRIPTORI TIT | Cladire, izolare termica, incalzire, producere apa, calcul, schimb termic, caracteristici termice, coeficient volumic de necesar de caldura, coeficient volumic de transfer de caldura, randament, climat si energia solara "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adtesa postala: st. Mendeleev 21-25, 010362, Bucuresti Directia generala: Tel. +40 21 211 32 96, Fax +40 21 210 0838 Ditectia Stardarcizare: Tel. +40 21 310 45 08, +20 21 310 43 08 sau +40 21 912 47 42, Fax 440 21 318 58 70 Directia Publicati - Serv. Vanzari/Abonamente: Tel. +40 21 212 77 25, +4021 2127920, +40 21 312 94.88, 44021 512 94 69, Fax +40 21 210 25 14, +40 21 21276 20 @ASRO —eproducerea sau utiizarsa nteprsd sau partials a precertulu standard to orice publicatl si prin orice provedeu electron, mecanc, ekocepiers, microfimare ete} este mercies deck ru existe acocdul sane @ ASO Ref: SR EN ISO 13790:2005 EcitiatPreambul national Acest standarc reprezinta versiunea romana a textului in mba englezd al stancarcului european EN ISO 13780:2004, Acest stancarc european Corespondenta cintre stanciardul european la care se face reterre gi stancardul roman este urratoarea: Simbolurile gradelor de echivalenté (IDT - identic, MOD - modificat, NEQ - neechivalert), conform SR 1000-6. nT eeSTANDARD EUROPEAN EN ISO 13780 EUROPEAN STANDARD lunie 2004. NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM TOS 1.140.190, Versiunea romana Performanta termica a cladirilor - Calculul necesarului de energie pentru incalzire (ISO 13790:2004) ‘Thermal performance of buildings Performance thermique ces Watmetechnisches Verhalten von Calculation of energy use for batimerts - Calcul des besoins © Gabaucen ~ Serechnung des space heating (ISO 13790:2004)_cfénetg'e pour le chautfage ces Heizenergiebeciaris (|SO locaux {ISO 13730:2004) 13780:2004) Acest standard reprezinta versiurea romana a standarcului european EN ISO 13790:200¢ Standarcul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca si versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN) ‘Acest starciard european a fost adoptat de CEN la 1 lunie 2004 Membrii CEN sunt oblgaf s& respecte Regulamentul Intein CEN/CENELEC care stipuleaza corsitile in care acestui standard european ise atribuie statutul de standard nafional, fara nici o mositicare. Listele actualizate si reterintele bibliogratice refertoare la aceste standarce nationale pot fi obtinute de la ‘Secretariatul Certral sau ce la orice membru CEN pe baza ce cerere Acest standard european ex'std In trei versiun ofciale (engleza, ‘rarceza si germara). O versiune into alta limba, ‘acuta prin vacucere sub resporsabiltatea unui membru CEN, in limba sa nafonala si rotificata Sectetariatuls! Central, are acelasistatut ca gi versunile oficale Membrii CEN sunt orgarismele nationale de standardizare din: Austria, Selgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanca, Franta, Germania, Grecia, Irlancaa, Islanda, italia, Letonia, Lituaria, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanca, Polonia, Poitugalia, Republica Ceha, Slovacia, Sloveria, Sparia, Suecia si Ungar, CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE Comité Européen de Normalisation Europaisches Komtte far Normung European Committee for Standardization Secretariat Central: rue de Stassart 35, B-1050 Bruxell © 2002 CEN Toate crepturile de exploatare sub orice forma si in orce mod Ref.: EN ISO 18780, 2004 RO sunt rezervate in intreaga lume membrilor nationali CENSR EN ISO 18790:2005 Preambul Acest standard a fost elaborat comitetul tehnic CEN/TC 89 ,Performanta termica a cladiil si alementelor ce constructic”, al carui secretariat este detinut oe SIS, In colaborare cu comitetul tehnic ISO/TC 163 ,Performanta termica si utiizarea energie! in meciul construit”, subcortetul 2, ,Metoce de calcul" Acest standard european trebuie s@ primeasca statut de standard national, fie prin publicarea url text ientic, fie prin ratficare, cel tarziu in decembrie 200¢ si toate standardele nationale in cortracictie cu acesia trebuie retrase cel tarziu In decembrie 200¢. Anexele de la Ala F sunt normative. Anexele de la G la K sunt informative. Acest standard contine 0 bibliogratie. Conform regulamentului inter CEN/CENELEC orgarismele nationale ce standarcizare din farile urmateare sunt obligate sa aplice prezertul standard european: Austria, BSelgia, Cipru, Danemarca, ENvetia, Estonia, Finlanca, Franta, Germania, Grecia, Irlanca, Islanca, alia, Letoria, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britan'e, Norvegia, Clanca, Poloria, Portugalia, Republica Ceha, Siovacia, Slovenia, Spania, Suecia si Ungaria.SR EN ISO 13790:2005 Cuprins Preambul 4 Introcucere, 5 1 Domeni de apticare 5 2 Referinte normative, 3. Termeni gi definiti oe) 4 Simboluri si untati de masura vo 5 Principiul metodei de calcul si datele necesare...... "1 6 Incalzire cu intermitenta 15 7 Plerderitermice (calcul pentru o singura zona). 17 8 Aporturi de caldura.... 19 8 Necesar ce caldura 21 10 Necesar anual de caldura al uni cic 26 10 Necesar de energie pentru incaizre.... 25 12 Raport 25 ‘Arexa A (normativa) Aplicati la claciri existent. 87 Anexa 8 (notmativa) Metoda de calcul pentru claciti cu mai multe zone. 28 ‘Anexa © (rormativa) inealzire cu intermitenta - Calculul temperaturi interioare corectate. 28 ‘Anexa D (normativa) Calcul cu perioaca de vacanta 37 Anexa € (normativa) Pietder’ termice afererte elementelor de anvelopa speciale... 38 ‘Anexa F {normativa) Aporturile solare ale elementelor speciale. 1A Anexa G (nformativa) Debite ce ventiare..... 29 ‘Anexa H {informativa) Date pentru aporturile solare. é 53 ‘Anexa | (informativa) Calculul necesaruiui de caleura pentru fiecare mod de incalzire 57 Anexa J (informativa) Exactitatea metocel . ee ‘Anexa K {informativa) Date de intrare corventonale. 60 Arexa ZA (rformatva) Refernje orratve la publ intrafonale gi corespondentaacestora cu Publcafi eurOPENE. .cwsnnn : 62 Silo 63SR EN ISO 13790:2005 Preambul Acest standard european a fost elaborat de Coritetul Tehnic CEN/TC 89 “Performanta termicd a claciilor gi a componentelor ce claire” al cdrui secretariat este detinut de SIS. Acest standard european trebuie sé primeascd statutul de standard national, fie prin publicarea unui text ‘centic, fie prin ratiicare para cel térziu in martie 1869 ‘ar toate standardele naforale In contradicts cu acesta trebuie sa fie retrase para cel tarziu in ile 1988. Prezentul standard face parte cintr-o serie de stancarde ce metoce de calcul perttu proiectarea $1 evaluarea pertormantelor termice ale clacirilor si ale componentelor claciri, Potrivit Regulamentului Intem CEN/CENELEC, institutele de stanciarcizare nationale ale urmatoarelor tari sunt obligate s4 puna in aplicare acest standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvetia, Filanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Itala, Luxemburg, Marea Britarie, Norvegia, Portugalia, Republica Ceha, Sparia si Suecia,SR EN ISO 13790:2005 Introducere ‘Acest standard european face parte cintr-0 seria de metode de calcul pentru proisctarea si evaluarea parformantelor termice ale cladirlor gi elamentelor ce constructie. ‘Metoda de calcul prezentata in acest standard se bazeaza pe un bilant energetic care tine seama de variatile temperaturior interioare si exterioare i, prin intermeciul unui factor ce utiizare, ce efectul dinamic al aporturilor de caldura interne si solare. Aceast metoda poate fi utlizata pentru urmatoarele aplicati 1} aprecierea conformitati cu reglemertarile care se retera la obiective energetice; 2) compararea pertormantel energetice a diverselor variante de proiectare pentru o cladire care urmeaza a se construi; 3) afigarea unui nivel conventional de performanta energetica a ciacitlor existente: 4) evaluarea efectului uncr masuri de economisite a energiel la o clacire existents, prin calculul necesarului de energie cu si faré masuri pentru economisrea energial; 5) prevederea recesarului ce resurse energetice la scaré nationala si international prin calculul necesarulu! de energie al unor claciri reprezentative pentru foncul construit. Utlizatorul se poate refer la alte standarcie internationale sau la cocumente nationale pentru datele de intrare si procedure ce calcul cetaliate care nu sunt prezentate in acest standard. Aceasta se aplica in mod special la calculul eficientei sau a pierderilor ce calcura ale instalatilor de Ircalzire, Spre deosebire de EN 832, al carui scop este limitat la cldciri de locut, acest standard poate fi aplicat ata claditlor de locuit, cat si clacirlor cu alta destinatie decat de locuit. Cele mai importante schimbari in EN ISO 13790 fata de EN 832:1988, , Thermal performance of buildings - Caiculation of energy use {for heating - Residential buildings”, sunt urmatoarele: 1. ratele ventilrii se calculeazé conform stancardelor elaborate ce CEN/TC 156; 2. articolul 11 a fost simplticat, iar necesarul de energie se calculeaz pornind de la necesarul de caldura conform acestui standard international sau, in ipsa, conform documentelor nationale; 3. a fost inclusd o metocd pentru calcul efectului incalziri cu intermitenta; 4, au fost incluse noi cate cle intrare pentru claciri cu até cestinatie decat de locutt, In special pentru factorii de utilzare, Din toate aceste consicerente, calculul conform EN ISO 13780 conduce la rezultate care pot fi putin diferite cle cele obtinute prin aplicarea EN 832. 1 Domeniu de aplicare Acest standard stableste 0 metoda de calcul simplifcaté pentru evaluarea necesarulul anual de energie pertiu incalzirea spatilor unei claciti de locut sau cu altd cestinatie decat ce locuit, sau a unei parti cin clacire, care va fi Gesemnatd prin “clacire” Standarcul nu se aplica in cazul clacitilor cotate cu sisteme ce concitionare a aerulul care realizeaza racirea spaion pe oFala sezoruit Ge Ircalzre, Aceastd metoca cuprinde calculul: 1. pierderilor termice ale une! clacir! inedlzite la o temperatura inter'oara constarta; 2. recesarului anual de caldurd pertru a mentine temperature irterioare conventionale de calcul tn clasire: 5SR EN ISO 13780:2005 3. necesaruiti arval de energie pentru incalzirea spatilor la rivelul instalatiel de Incalzire a claciri, utiizand caractersticile instalatiel de Incalzire conform stancarcelor europene sau internationale spectfice sau, in lipsa, in documente naforale. Clacirea poate s8 cuprinda mal multe zone cu temperatur!intericare conventionale de calcul citerte gi poate fi tncalzta cu intermitents. Metoda de calcul este lunara. Pentru ctéciri de locuit calculul poate fi efectuat de asemenea pe curata sezonuii Ge incalzire. Calculele lunare cau rezultate corecte la nivelul urui an, car rezuitatele pentru lurile de Ia tneeputul 5 starsitul perioade! de incalzire pot prezenta erori relative marl. Anexa J prezirta mai multe inforrati asupra exacttati metodel. 2 Referinte normative Prezentul standard european cuprince prin referinte datate sau redatate prevederi cin alte publicati Acaste referinte normative surt ctate in locurle corespunzatoare din text, ‘ar publicatile surt enumerate in cele ce urmeaza. Peritu referinjela catate, mocifcarile sau revizuile ultericare ale cricdreia dintre aceste publicati nu se aplica acestui standard decat daca sunt incluse prin mocificare sau revizuire, Pentu referinfele nedatate se aplica ultima ecitie a publicatei la care se face referir. EN ISO 7345:1985, Thermal insulation ~ Physical quantities and definitions (1SO 73451987). EN ISO 13370-1988, Thermai performance of buildings ~ Heat transfer via the ground ~ Calculation methods ISO 13370:1938). EN ISO 13789, Therma! performance of buildings ~ Transmission heat loss coetticent ~ Caiculation method (ISO 13789:1999} 3 Termeni si definitii Pentru utiizarea acestui standard european se aplica termerii gi definitile din EN ISO 7345 si detinitile urmatoare: 3.1 Porioada de calcul Interval de timp luat in consicerare ce timp pentru calculul pierder'lor gi aporturilor de caldura NOTA - Poricada de calcul luna Pentru claditi de locuit calculul poate fi efectuat de asemenea pe durata sozonului de incalzire 3.2 temperatura exterioara Temperatura a asrului exterior NOTA - Pontry calculul pierdertior termice prin transmisie temperatura radianté a mediuiui Inconjurator se considera egald cu temperatura aor exteror, tansmisia de unda lnga care bola cereasca este hala Th 3.3. temperatura interioara Mecie aritmetica a temperaturi aerului si a temperaturii medi de raciafie in centrul zonei ccupate NOTA ~ aceasta este temperatura operativa aproximata conferm |SO 7726, Ergonomics of the thermal nvironment - instruments for measuring physical quantities. 3.4 temperatura interioara conventlonala de calcul Temperatura interioara fixata printr-un sistem de reglare in regim normal de incalziteSR EN ISO 13790:2005 3.5 temperatura de garda Temperatura interioara minim necesar a fi mentinuta pe durata intervalelor de incalzire redusa 3.6 temperatura interioara corectata Temperatura interioara virtuala corstanté care conduce la aceleasi pierderi termice ca th cazul inealziri cu intermitenta 3.7 spatiu incatzit Incinté sau inchidere inealzita la o temperatura convenfionala de calcul data 3.8 spatiu neincalzit Incinta sau inchidere care nu face parte cin spatiul incalzt 3.9 necesar de caldura Cantitate de célcurd care trebuie furnizata de o instalatie de Incalzire ideala spatiulul incalzt pentru a asigura temperatura intericard conventionala de calcul int-un interval ce timp dat NOTA - Necesarul de caldura poate include pierderi termice suplimentare la rivelul clacitl urmare a distibutiei neuniforme de temperatura si a unui sistem real de reglare, daca se iau Tn considerare prin marirea temperaturi onvertionale de calcul $i nu se includ in pierderile de caldura datorate instalatiel de Incalzre 3.10 necesar de energie pentru incalzirea spattillor Energie termicd ce trebuie furrizata instalatiel ce incalzire pentru a asigura necesarul de calcura 3.11 inealzire intermitenta Program de incalire in care alterneazé petioace de incalzte normala si pericade de trealzre recusa 3.12 moduri de intermitenta In timpul incaiziri intermitente, instalaa de inealzire functioneaza intt-unul cin urmatoarele modu 3.12.1 mod normal: instalatia de incalzire functioneaza astiel incat sé asigure temperatura interioara lao valoare corespunzateare incalzi' continue; 3.12.2. mod oprire: instalatia de incalzire nu ‘urnizeaza caloura; 3.12.3 mod de functionare cu putere redusa: instalatia ce incalzire funizeazé un flux termic inferior celui corespunzator incalzirii normale; 3.12.4 mod de functionare de garda: fluxul termic este reglat asttel incdt s@ asigure o temperatura 2 garda; 3.125 mod restabilire: ‘nstalatia de incalzire functioneazd la putere termica rominala tn scopul atingerii temperaturiiinterioare convenfonale ce calcul la sau inaintea momertului de sfargit a intervalului de funcfonare cu putere redusa. NOTA ~ fn functio de sisterul de raglare, medul restabilire poate Tncepe conform urmatoaralor doua stratog: 2) stable la un moment fat: incoputul moduluirstabilr este tbat de cate utlizator: ') restablire optimizata: momentul la care este atinsé din nou temperatura interioara convertionala do caloul este de catro utlizator iar sistemul de reglare optimizaaze inceputul modulul restabilire and ‘seama de temperatunile exterioara gi intericara,SR EN ISO 13790:2005 3.13 zona termica Parte cin spatul incalzt avand o temperatura conventionala de calcul data, in care se neglieazd variata spatald a temperaturi iterioare 3.14 cooficient de transfer termic Raportul dintre fluxul de caldura intre doud zone termice si ciferenta ce temperatura dintre cele coud zone 3.15 cooficient de pierderi termice Coeficient de transter termic de la spatiul incalzit spre mediul exterior NOTA - Costiciontul de pierderi termios al claciii nu poate 4 utizat i cazul in care se aplica metode de calcul mult-zonal conform anexet B, 3.16 pierderi termice ale cladiril Caldura transferata cinspre spatiul incdlzit catre meciul exterior prin transmisie si prin vertilare, Intr-un interval ce timp dat 3.17 plerderi termico prin ventilare Calcura transterata prin aerul care paraseste spatiul incalzit fe prin exfitrati, fe prin ventilare 3.18 pierderi termice prin transmisie Caldurd transterata prin transmisie prin anvelopa claciri gi prin sol ‘3.19 aporturi de caldura Caldurd generaté sau care intra tn spaful Incdlzit de la surse de cdldurd distincte de instalatia de incalzire a spatilor sia apei calce NOTA - Acestea includ aporturils inteme de caldura aporurile solar. 3.20 aporturl de caldura interne Clcuré turnizata in interiorul clécrii de ocupanti (calcuré sensibilé metabolica) si ce aparate altele ect instalatile ce Tncalzite a spatilor §1 a apel calce (llumirat, aparate casnice, echipamente de birou ate, ), 3.21 aporturl solare Caldura furnizata prin radiatia solard care intra tn clacire prin ferestre sau sisteme pasive solare cum ar fi spati solare, izolatie transparent gi peref solar NOTA - aparatele sclare activo cum arf captatoarele solare se considera ca parte a instalatio! de inca. 3.22radlafie solara Canttate de caldura ce la soare incidenta pe suprafaté intr-un interval de timp dat 3.23 actor de utilizare Factor de reducere a aporturilor totale lunare sau pe durata sezonulul de incalzire pentru a obtine Tecucerea corespunzatoare a necesarulul de calcuraSR EN ISO 13790:2005 3.24caldura recuperata Calcura recuperata cin mediu sau cin instalatile de incdlzite a spatilor si a apei calde (inclusiv echipamente auxilare), in cazul in care ru se considera in mod direct la recucerea pierderiior instalatie ce incalzire 3.25 caldura recuporata din vontilare (Céldurd recuperata Gin aerul evacuat 3.16 plorder Instalatiol de incalzire Cantitate total de cdlcurd piercuta in instalatia de incalzire, inclusiv piercierea de calcuré recuperata a instalatiei 4 Simboluri si unitati de masura Tabelul 1 —Simboluri si unitati de masura masura a arametru numeric pentru factorul de utlizare > factor de corect pentru zonele neincalzite c capacitate tormica utilé a unei zone incalzite JK ° caldura spectica masica ska. 19) a cgresime a stratulut m F factor 9 transmitanta energetica totala la energia solara a unui element de constructio 7 ' radiate solara sim? H costicient de transfer termic, coeticiont de plerder termice wik coeTcient de transfor de caldura superticial wiimneK) L lungime m N rumar a cartitate de caldura sau de energie J a ro2istonta tormica mk Tr temperatura termodinamica K ' timp, durata 8 u ‘cosficient de transmis termica v volum de aer al unei zone incalite v debit de aor mis ° ‘lux de caldura, puters termica wSR EN ISO 13780:2005 Unitate de masura ‘paramotu Go plorcoritermice portru poral solar Wim) costicient de absorbfie a radiatiol solare, al unel suprafete ‘acto de timp, in cursul céreia ventilatoarele sunt in functiune raport aportut/pierderi de caloura raport intra diferenta de temperatura acumulata dintre interior si exterior si valoarea sain timpul perioadei de calcul, atunci cérd instalatia de ventilare ‘unctioneaza, comisivtate a unel suprafete pentru radiatia termica randament, factor de utilzare pentru raporturi ‘actor care se reterd la pierderile termice ale perofjlor solari verilai temperatura, tn grade Celsius °c donsitate gin? constanta Stefan-Bolzman {6 = 5,67x10%) wien? 4) constanta de timp s capacitate termica raportata la supratata siemeK) raport frre efectele unei schimbari ale ‘xual ermic asupra temperaturiintoricare | 1 asupra temperaturi structurt part utild a capacttaitermice raport inte raciatia solard incidenta pe un perete cand stratul de asr este deschis 1 radiatia solara totala pe curata pericacel de calcul NOTA - Se poate utiliza ora ca unitate de timp in foc de secunda, pentru canttatile care se referd la durata (adtca atat pantry durate cAt gi pentru numarul de schimburi de aer), dar in acest caz unitatea de masuré penty energie este Watt-ora (Wh) in loc de Joule. 10ad a bh SR EN ISO 13790:2005 Tabelul 2 - Indic! Capactiate, calcul conven |? forma, fal rama 9 pom sol 1b tcdlire, neal, emisterc pierderi ol vacanga refertr la putere bw apa calda umbrre Ff intorn transmisio Inca intermiterta veontilare iim cumere introgi ar are corectat m metabolic, una aparete nh ara tncaleire restabiire a inca © global smructurd Pp _perete despartior proiet, iro, cirect pp putere nominala ‘exterior, anvelopa ps eoran permanent se sf ss Tadiallv, recuperat, redus| solar, spafiu slar conventional supafata exerioara supratat intorioara suprafata medio a bolt corest perete solar izolaie ransparenta Instalatio de tnalaire reinealit ventiare foraastra indice de zona Perpencicular aza, roferinta 5 Principiul metodei de calcul si datele necesare 5.1 Bilant energetic Bilantul energetic include urmatori termeni (se ia th considerare numai caldura sensibla) pietderile prin transmisie gi ventilare ce la spatiul incalzit catre meciul exterior ; pierderile prin transmisie gi ventilare intre zonele tnvecinate; aporturile interne utle de caloura; aporturile solare; piercerle aferente procuceri, distribute, cedarii de cAlcura si afererte reglalului instalatiel ce Incalzire; energia irtrodusa in instalatia de Incalzire. De asemenea poate fi Inclusa energia recuperatd din diverse surse, NOTA = Tindnd seama de faptul ca aportutle de idura pot conduce la cresterea temperatutl interioare peste valoarea conventionala de calcul, pierderile termice suplimentare corespunzatcare se lau tn considerare prin Intermediul unui factor de utllzare care reduce aporunile de caldura Termeni principali al blanfului energetic sunt prezertafi schematic in fgura 1 "SR EN ISO 13790:2005 Legenda 2 necesar de energie pentru incalzirs 2) necesar de caldura Qo, caldura de la alte aparate Qy perder termice prin ventilare — onergie recuporata Qu —caldura recuporata cin ventitare Qs plerderi din instalatia de tncalzire Qs plordod termice prin transmisie Oy caldura metabolica Op, cAloura pentry preparare apa calca 2, apomuri solare pasive Q. _pierderi termice totale — apomuri interne 1 conturul zonel inealzite 2; apomuri totale 2 conturulinstalaisi de apa calva 1.2, aporturi utile 2 conturul contraletermice 4 conturul claatr Figura 1 - Bilanful energetic al unel cladiri 5.2 Procedura de calcul Procecura de calcul este sintetizaté in cele ce urmeaza. Suplimentar, in cazul aplicarii prezertului standard la clacirl existerte, se va urmari aborcarea speciala din anexa A. 1) se definesc Iimtele spafiului incalzt si, daca este cazul, ale zonelor ciferte si ale spatilor neincalzte, conform 5.3; 2) in cazul incaiziri sau ventiii cu intermitenta, se definesc, pentru pericada de calcul, perioadele care sunt caracterizate de program de incalzire sau vertiare difert {ce exerplu 2, roapte, sfarst de séptamana) conform art. 6. 3) Th cazul calcululul pentru o singura zoné: se calculeaza coe‘icientul de pierderi al spatiulul incdlzt conform art. 7; pertru calcul mult-zoral se respecta procecura cin anexa 8; 12SR EN ISO 13790:2005 4) pentru calculele pe sezonul de Incalzire se 0 ale sezorului de incalzire, conform 8.2. este sau se calculeaz’ curata gi datele climatice poi, pentru flecare perioaca de calcul (luna sau sezon de incalzite): 5) se calculeaza temperatura interioard corectata pertru flecare perioac conform art. 6; 6) se calouleaza pierderile termice, Q,, conform art. 7; 7) se calculeaza aporturileinteme de caloura, Q, conform 8.1; 8) se calculeaza aporturile solare, Q,, conform 8.2: 8) se calouleaza factorul de utilizare al aporturilor ce caldura, 7, conform 9.2; 10} se calculeaza necesarul de cldura, Q,, pentru toate pericadele de calcul, conform art 9: 11) se calculeaza necesarul anual de calduré, Q,, conform art, 10; 12) se calculeazd necesarul de energie pentru incdlzite findnd seama de pietcerlle sau ce randamentul instalatiel de incalzire, conform art. 11 5.3 Definire a conturulul sia zonelor 5.3.1 Contur al spafiulul incalzit Corturul spatiului tncalzt consta th toate elementele ce corstructio care separa spafiul Incalatt consicerat de meciul exterior sau de zone incdlzte sau spati neincalzite adiacente. 5.3.2 Zone termice 5.3.21 Calcul pentru o singura zona ‘in cazul in care intreg spatul incdlzit este incalzit la aceeasi temperatura, iar aporturile interne $i solare sunt relativ recuse sau repartizate tn mod uniform tn clacire, se aplica modul ce calcul mono-zonal Impartrea in mai multe zone nu este necesar, cnc 2) dteranta rire temperature interoare convenfonale de calcul ale zonelor este mai mica de 4X, si raporturile aporturi/ pierder’ ctera cu mai putin ce 0,4 (ce exemplu intre zonele cu expunere spre ‘sud gi zonele cu expunere spre nord), sau b) este probabil ca usile Intre zone sa fle deschise, sau Jn astel co cazuri, chiar cacd temperatura interioara conventonalé ru este uniform, se aplicd mocul ce calcul meno-zoral. in acest caz, temperatura inte‘oara utzata este DAs be aa . ‘in care 9, este temperatura interioard conventionald a zone! z; H, este cosficientul de piercer’ tetmice al zonei z, conform art 5, dar calculat separat pentru fiecare zona z. in acest caz se alege un program ce ‘urctlonare cu interment uric. 13SR EN ISO 13790:2005 5.3.22 Calcul multi-zonal in alte cazuri, cu diferente semnificative intre temperatuti interioare corventionale sau aporturi de calcurd, clacirea se Imparte in mai multe zone. {in cazul th care scopul calculului este determinarea necesarviul ce céldura pentru fiecare zona in atte, se aplica procedura de calcul data in anexa 8 Jn caz contr, fecare zona poate fi calculata independetutlizand procecura pentu o singura zona s) consigerané Un cortur aclabats inte zone, Necesarul ce energie al cldcit esta suma valorlor ce recesar ce caloura calculate pert fecare zon 5.4 Date de calcul 5.41 Originea si tipul datelor de calcul Atunci can nu se face referie la ric’ un stancar¢ internaforal, informatile necesare pot ‘| obtinute din stancarce nationale sau la alte cocumerte corespurzatoare si acestea trebuie utlizate in cazul in care sunt disponibile. Pentru estimarea necesarului ce calcura sau aprecierea conform'tafi cu reglementar’ sau spacificati, se utlizeaza valori conventionale, in scopul obtinetii unr rezultate comparablle pertru ciferte clacir, Pentru optimizarea une! clddiri care se prolecteaza sau pentru reabiltarea unei cladiri existerte, se utiizeaza cele mai bune estimari cisporibile pertru clacirea in cauza {a se vedea anexa A). Cu toate acastea, In abserta unor estimari mai bune, se pet utiliza, ca prima aproximare, valori conventionale. Dimensiunile de calcul ale elementelor de constructie trebuie sé tie aceleas! pe tot parcursul calculului. Se pot utiiza dimensiunie interioare, exterioare sau interax, dar este obligatoriu sa se pastreze acalasi tip de cimensiun’ pe parcursul intreguiui calcul gs fe clar incicat tn rapor. NOTA 1 - Uni coeticieri nial de transfer de calcu al punor termice doping de ipl de eimensiuni folest Datele de calcul necesare pentru un calcul mono-zonal sunt enumerate mal jos. Unele din aceste date Pot fi ciferite pentru fiecare perioada de calcul (ce exemplu factorii de umbrire, rata venti! In lurile rec’) si pentru flecare interval al urui program de functionare cu intermitenta (de exemplu cebitul de vertiare, coaticiertul de transmisie termica al terestrelor catorta inchiderii obloarelor in timpul nopfi) Datele de calcul pentru necesarul de calcura sunt: Hr coeticientul ce pierseri termice prin transmisie, calculat conform EN ISO 13788. NOTA 2 - Contrar provedorlor din EN 1SO 1728, valorle medi zilhice ale coo‘iientulul de transmisie termicd al ‘erestrelor cu obloane pet fi determinate pe baza valorilor incicate tn EN |SO 10077-1, Thermal performance of windows, doors and shutters - Calculation of thermal transmittance ~ Part 1: Simpifiad method. Vcebtul de aor voticulat prin ld, incusi aerulpatruns cinspre spate retnclzte; 5.42 Date de calcul pentru aportuile de caldura 12; apotutle ce cdlcurd interne medi pe perioada de call Pentru pereti exterior’ vtrati, se culeg separat urmatcarele date pertru fiecare oriertare (de exerplu: otizontal gi vertical sus gi ror}; A, atia golului din arvelopa claciti pentru fecare fereastra sau usa; FF, factor de reducere pent rama, acica fractiunea transparerta a ariel A), neccupata de o rama; FF, factor de umbrire, acica fractiunea umbrita medie a ariel A) 9 transmitanta totala la raciatia solara. 14SR EN ISO 13780:2005 NOTA ~ in cladiri cu ata destinatis decat de loouit aporturile interne variazé substantial ine perioade de ‘ocupare, respectiv de neocupare. Aporturils pot fl determinate Int-o prima etapa pentru flecare petioada de ‘ocupare $i apol mediate tindnd seara de durata flecdrel pericade, Calculul pentru o saptamana este desecri mai ugor. Se culeg date supimentare pentru elemente de constructie receptoare de radiate solar’, cum ar fi izolatie transparerta, pereti solari vertiiai gi spati solare, precum si pentru calculul efectului inezii cu intermiterta. Datele necesare surt enumerate in anexele E si F. Anexa H indica 0 serie de informati pentru datele utle determinar'i aporturilor solare. 5.4.3 Caracteristicl dinamice C capacitatea termicd a spafului incaizt, calculata pentru necesarul de caldura conform 7.2; F constarta de timp a spatjului incatz't; NOTA - Trebuie sa fle specificata numai una din datele Csau 5.4.4 Date de calcul pentru necesarul de energie Qsy piercer ale instalatel ce tncalzir. 5.4.5 Date climatice Metoca de calcul necesita urmatoarele cate: 4, mecia lurard sau pe sezonul de incalzire, a temperaturil exterioare: J, radiata solara totala lunara sau pe perioada de tnedlzire pe unitatea de suprafata pentru fiecare orientare j, tn Jim’. NOTA ~ So poato aplica standardul EN ISO 15827-1, Hygrothorral performance of buildings ~ Calculation and presentation of climatic data ~ Part 1: Monthly and anrual means of single meteorological elements, 6 incalzire cu intermitent& 6.1 Program de functionare cu intermitenta Tn cazul tn care se aplica Incalzrea cu intermitent’, perioadele (pericada} de calcul se impart(e) in intervale ce Incalzire rormala alternand cu intervale ce Incalzire recusa (de exemplu ropfi, starsituri de séptémana si vacante). Toate intervalele de Incalzire normala au aceeasi temperatura interioara corvenorald de calcul Pot fi mal mule tipuri de petioade de incalzire redusa cu programe ce turctionare ciferite, In cactrul fecarei perioade de calcul, flecare pericada dle Incdlzre redusa este caracter'zata prin: 1, curata et 2. rumarul de apart ale acestu tip de perloada Int-o perioada de calcul; 3. modul respectiv de functiorare cu intermitenta (a se vedea 3.12}; 4. unde este cazul, temperatura interioara conventionala sau puterea termica redusa; 5. modul ce restabilire a Incalziri (a se vedea 3.12.5) gi puterea termic& maxima In perioaca de restablire a tnealzir. In fgura 2 este prezertat un exemplu tn care pericada de calcu include patru puri A de perioade de incalzire recusd $! un tip 8 de peroacd de Incalare recusd (stargt Ge saptimana) 15SR ENISO 13790:2005 Legenda 8 temperatura intorioaré corvertionala NN porioada de tncalzite normala 1 timp A perioada de incalzire racusa tip A & poricada de calcul 8 pericada de incalire recuse tp B Figura 2 ~ Exemplu de program de funetlonare cu Intermitenta Impartirea in perioade distincte nu este necesara In cazul: a) _variatia temperaturii intericare conventionale intre perioade ce Incailzire normala si perioade de incalzire redusa sunt mai mici dec&t 3X: in acest caz se poate utiliza media in timp a temperaturilor interioare conventionale; b} constarta de timp a clacit (a se vedea 9.2.2) este mai mare dec&t trei ori durata cele mai lungi Perioade de incalzre recusa: In acest caz se poate utliza temperatura interioara corventionala pentru funcfonare normala pentru toate perioadele: ©) sonstarta de timp a clacii este mai mic cect 0,2 ori durata celei mai scurte perioade de ‘ncdlzire redusa: tn acest caz se poate utiiza media tn timp a temperaturior interioare convenfionale. Se consicerd ca instalatia de incalzre are puterea termica sufciert de mare pentru a permite Irealzrea cu rtermterta Nota 1 ~ Th clés de locut variatia temparaturlor introare conventonale si dabteto do ventlara sunt acosoa legato de ccupare.impartrea in peioace dior ugureaza evalvarea debit meciv do aer pe fecare cintre acestoa, ‘Nota 2 ~ Avand in vedere faptul o& programele de incalzire se definesc in mod uzual pe curata unel saptamai ofinitea acestora este mal usoara in cazul in care calculele se efectueaza pentru o sapramana din luna. 6.2 Temperatura interioara corectata Temperatura interioara corectata reprezinta temperatura ‘nterloara constarté care conses la aceleas! piercer! termice ca gi in cazul incalzriicu intermterfd pe perioada consicerata Pentru flecare perloada de incalzite recusa temperatura interioara corectata se calculeaza utiizand procecura definta fn anexa C pert recuceri saptamanale si anexa D pentru vacante. La nivel national pot fi turnizate valori ale temperaturlinterioare corectate in functie de tipul clair, Utlizarea cladiri,instalatia ce incalzire ete. 16SR EN ISO 13780:2008 7 Pierderi termice (calcul pentru o singura zona) 7.1 Fara inedlzire cu intermitenta Piercerile termice totale, Q,, ale unel clicri mono-zord, incalzta la o temperatura interioard uriforma, pentru 0 pericacd de calcul data, sunt : =H (8,-8,)t @ Ir care este temperatura interioara convertionala de calcul; 9, esta temperatura exterioaré mecie pe pericada de calcul; teste durata perioade’ de calcul; H este coeficientul de piercer’ termice al claciri, calculat conform 7.3, Relatia (2) poate fi acaptaté la nivel national pentru a permite utiizarea gracelor-zile. Rezuitatul relat acaplate trebuie sé fe acelagi cu cel al ecuafel (2) pentru orice clacire. 7.2 Cu incailzire cu intermitenta Th cazul tn care nu se aplicd Impartirea in perioade ce incalzire citerte, a se vedea 7.1 Jn cazul th care se aplicé impartiea th pericade de incalzre ciferte, pierderile termice totale, Q,, ale lunel cladiri’ mono-zona inealzita la o temperatura uniforma si pentiu o pericada ce calcul data, se calouleaza cu relata (3) = S0Ny Hy (ag, -Beh ty ay In care NN numarul ce tipuri ce perioade de incalzite (de exemplu 3 pentru normal, noapte si stasit de saptamara); Neste numarul de pericade ce incalzire de flecare tip pe curata perioadei ce calcul; 4s, este temperatura intericara corectata a perloade de incalzire j 1) este durata pericace de incalzire j 1H, este coetciertul ce piercer termice al cladir tn pericada j, calculat conform 7.3. 4 NOTA~ J" Nyt; este egal cu durata pericadel de calcul In scopul simplficar notatilor indicele j este omnis in cele ce urmeaza. Cu toate acestea, atunci cand se aplicd impartiea in perioade ce incilzre calculul se efectueaza pertiu fecare pericada ce incalzire. 7.3 Coeficient de pierderi termice Coeficientul de pierderi termice al unei claciri mono-zona, incalzita la 0 temperatura interioaré uniform, pentru o pericacia sau sub-perioaca de calcul data, se cefineste cu relatfa (4) HaHreHy @ 7SR EN ISO 13790:2005 in careSR EN ISO 13780:2008 7.5.2 Recuperarea calduril Recuperarea calduril cin aerul evacuat este luatd tn considerare prin reducerea debitulul real de aer proportional cu eficienta recuperairi! calduri Aceasta eficienta este intotdeauna mal mic decdt efiienta schimbatorulul de céldura propriu-zis, Se fine seara de diferenta cirtre debtul ce introcucere gi de evacuare a aerulul, de netarseitat si riitrafi prin anvelopa clacii gi de recircularea aerulu NOTA — Daca nu se specifica altfel, se poate utiliza metoda din anexa G. 7.6 Elemente speciale ‘Sunt necesare metode speciale pentru calculul piercerilor termice prin unele elemierte speciale cum ar fipereti solari vertiaf gialte elemente de anvelopa vertilate. Aceste metede surt prezentate in anexa 8 Aporturi de c&ldura 6.1 Aporturi de caldura interne Aporturile ce cilcurd interne, Q, cuprind toatd cartitatea ce calcurd generata in spafiul incalzit de sursele interme, altele cecat instalatia de Incalzite, ca de exemplu 1. apotturile metabolice care provin de la ocupanti; 2 consumul de caldura al aparatelor 51 instalatei de luminat; Pentru calculul conform prezentului standard, se recomand valorile mecii lunare sau pe sezonul de Incalzre, in acest caz, aportutile ce calcurd interne se calculeaza cu relatja (8) al nt (1-8) Gulte ot ® unde Gy este ‘luxul termic meciu al aporturilor interne in spatile Incaizite; este fluxul termic meciu al aporturlor interne in spatile neincalzte; & este ‘luxul termic mediu al aporturilor interne; beste factor de ciminuare defini in EN ISO 13788. NOTA ~ Esxista alorente somnficave th tunctio de destnatia claciri si tr tunctie de cima, si se recomanda efinirea valonor la nivel national, Daca ru se spect all, se pot utlza valonle aporunlor de caldura interne indicate tn anoxa K 8.2 Aporturi solare 8.2.1 Ecuatie de baza Aporturile solare depind de raciatia solard rormali corespurzatoare localtiti, de oriertarea suprafetelor receptoare, ce urbrrea permanent $i caracteristcile ce transmisie gi absorbiie solara ale suprafetelor receptoare, Suprafetele care se lau tn considerare sunt vitrajele, pereti si plangeele iterioare ale serelor si verancelor, peretii situat! in spatele unei piacari tansparerte sau a izolatiei trarsparerte. Pertru supratefele opace expuse radiatie! solare, a se vedea anexa F. Pentru o pericada de calcul cata, aporturle solare se calculeaza cu relata Q =5 [uray eon) Elz An] @SR EN ISO 13780:2005 unde primul termen este pentru spaful incalzit si cel de-al dollea este pertru spatiul neincalzit Aporturile solare din spatile netncalzte sunt trmultte cu (1-6), unde b reprezirta factorul de @',, $8 tece la pasul 23 18, Se calculeazd temperatura structuriiatinsa la sférsitul perioade fara incalzire ce garca: caca tO atunci a= ae (19) 8-4 altel 84 = Bot (C20) 20. Deoarece nu exist incdlzire ce gare’, curata perioadel incalzire ce garcia este 0, iar temperatura structuri la sfarsitul perioadel de incalzire de garca, @.. este cea atinsa la s‘arstul perioacei tara incatzire nT (21) 21, Restabllire optimizata a incalzirl: se trece la pasul 22. 22, Restabilire la ora fixa a incalzinll, se trece la pasul 27. 23. Th cazul ncaa de garcd, se calouleazd curata t, a pericadel fr Tnodlzire necesard pentru a ating temperatura ce garc. (C.22} 24, Se calculeaza temperatura structurii la sfrsitul acestei perioade @,: daca 4=0 atunci @) = 4 {C.23) altel S2=8 (C24) 25, Se calculeaza curata de mentinere a ternperaturi de gare, te Restabilire optimizata a incalziril ty malo -t ~ra oso (C.25) Restabilire la ora fixaa incalzirll — t; = t, - (t) +f") (C.26) ‘in care t’; poate fi calculat conform C.6 in cazul in care este necunoscuta. 26. Se calculeaza temperatura structurii la sfarsitul perioadei de Incalzire de garda. Dacd tpeste mal mica sau egalé decdt 0, ature) the 0 $1 @e = altfel G2 = Gig + (A: - G22) exp) (C.27) 27. Se calculeaz’ durata fazei de restablire a incalzir, ts 38SR EN ISO 13790:2005 Loco eta 3) =marlo.ce teamed Orel ermal | valoarea calculata astfel poate fi ciferité de valoarea t's 28. Restabilire la ora fixa a incalziril: daca t, este mai mare decaf", atunci se mareste f"; si se reface intreg calcul, 28. Se calculeaza temperatura stucturi la starsitu fazei de restabilre a incalzir, a, daca =O atunci 4g = Be (C29) altfel 0a = 809 + 0% (C.30) 30. Se calculeaza durata ramasa intre sfarsitul restabilrii incdlziri gi starsitul perioadel de Incalzire redusa hab-(h abet) (C.31} 31. Se calculeaz’ temperatura intericara corectata (Bi tht Be te + Aa by + Bo he) + Ste (Bo Ox + B2- Bs) (C.32) C.6 Durata de restabilire a incalzirii Durata de restabilire a incalziri la moment fixat t'; poate fi estimata dupa cum urmeazss 1) se specifica valoarea, 8, a temperaturi exterioare pentru care se determina durata de restabitre a incalziri; 2) se aplica procedura de calcul cin C.5 curestabilire optimizata gi cu hn be (0.33) 3) cestimare alui t, se obtine cu relatia (C.28) cu "y= ty 36SR EN ISO 13790:2008 Anexa D (normativa) Calcul cu perioada de vacanta {in unele claciri, cum ar fi scofle, pericadele ce vacanta cin sezonul de incélzre conduc lao reducere a Pierderilor termice, a necesarulul ce calcura 5! a necesaruiui de energie peritu Incalzirea spatilor. Pentru lvarea in considerare a perioadelor de vacanté se fine seama de urmatoarea metoda. Pertru flecare lund tn parte se considera numal o sirgurd perioada ce vacanfa cu curata specticata t {t's 0 1} Se calculeazd necesarul de calctra, Qh, pertru o luna normala ("ard vacanta), urmane metoda descrisd in art dela 5a. 2) Se calculeaza necesarul de calcurd, Qui, pentru pericada de vacanté tn luna consideraté. Se aplica metoca descrisa in art. ce la 5 ia 8 pentru perioaca ce calcul egala cu durata vacantei 3} Se calculeaza necesarul ce célcura rezukat, Qn, partruluna considerata nt = Ena + Br on t 4) Se calculeazé necesarul de célcura anual prin Insumarea valorilor lunare de necesar de caldura. 37SR EN ISO 13780:2005 Anexa E (normativa) Pierderi termice aferente elementelor de anvelopa speciale E.1 Pereti solari ventilati (pereti Trombe! E41 Generalitati Figura E.1 —Circulatia aerulul intr-un perete solar ventilat Urmatearele incicati se aplica peretior proiectati pentru a capta energia solara, conform figuril E.1, tn care: 1. fluxul de aer este oprit automat atunci cén¢ stratul de aer este mai rece dacéit spafil incalzit; 2. debitul ce aer este fixat mecanic la 0 valoare constant, ¥/, atunci cane stratul de aer este mai cald decat spafiul incalzit. Coeticiertul de piercer’ termice al unui asttol de perete este’ H = Ho+ AH (Et) in care Hy este coeticientul de pierseri termice al peretelul neventilat; AH este coeficientul de piercer! termice supimentar, ce calculat conform E.1.3. E1.2 Datenecesare A aria peretelui solar vertilat; RR, —_rezistenta termicd interioard a peretelui,Intre stratul ce aer si mediul interior: FR, —_rezistenfa termicd exterioara a peretelui, intre stratul de aer si meciul exterior; FR, rezistenta termica a stratului de aer; V_ valoarea fixata a cebitului de aer in stratul ventilat; 38‘SR EN ISO 13790:2005 ALSIP, cosficientiide tanster de célcuré superficial prin convectie, respectiv prin radiatie, in stratul ce aer; hee aporturile solare ale stratuiui de aer in cursul perioadel de calcul: Q,on= byAssw Q.4 piercer termice ale stratului de aer in cursul pericadel de calcul: Qy= U. A (4-6) t E13. Motoda de calcul Caloulul pierderiior termice se bazeaza pe temperatura interioara corwentionala si pe temperatura exterioara. Aporturle solare se calculeaza conform F.3 din anexa F. Coeficientul ce pierderi termice suplimertar pentru un astiel de perete se calculeaza cu: €2) Tneare Pit, este defint in 7.5.1; U,siU, sunt costicient ce transmisie termica, interior respectv exterior uy, si vu, 3) 5 este raportul cintte ciferenta acumuiaté ce temperatura intre interior gi exterior atunci cnc vertilatia este in functiune gi valoarea sa pe parcursul Intregi pericace de calcul. Acesta este prezertat in figura E.2 \cest raport se poate calcula cu relatia: 8=03- Yq +0,03-(0,0003% —1) 4) unde 7% este raportul dintre aporturile solare Q,.., $1 piercerlle de caldura Q, y aferente perioadel de calcul, date prin fe eeu tor cit pn: wefr-oef 242) es paca’ )| In care Zeste un parametru defint prin: (8) L Fe 39SR EN ISO 13790:2008 o4 03 02 ° 02 04 «08 08 1 foe ie Figura £.2 - Raportul dintre diferenta acumulata de temperatura interlor - exterior atunci cand ventilatia este in functiune sl valoarea sa pe parcursul intregii perioade de calcul, in functic de Taportul aporturi / piorderi pentru stratul de ser, 7 E.2 Peret! exterior! ventilati E24 Domeniu de aplicare Circulatia aeruiui in iferte parfi ale anvelopei cladirii (perete, tereastra, acoperis), cimirueazd Piercerle termice totale prin recuperarea calduri, cu toate cA piercerle termice prin transmisie tn aceste elemente ce anvelopa cresc. Acest efact total se poate exprima printr-un schimbator de caldura echivalent irtre aerul evacuat si aerul infocus. Eficienta acestui schimbator de calour echivalent se poate calcula prin metoca simplifcata prezertata in E.2.2, aplcabila in urmatearele conti 1. fluxul de aer este paralel cu supratata arvelopei (a se vedea figura E.3); 2 gtosimea stratului ce aer este cuprinsa intre 15 mm si 100 mm; 3. permeabilitatea la aer a colorialte elemente de anvelopa este scazuta, astfel incat ca mai mare arte (cca. 02%) a aerulul care circula prin clacire trece prin elementul de anvelopa vertlat; 4 instalatia de ventilare inceplineste cerinfele din tabelului E.1; 8. almentarea cu aer, daca este naturald, este reglata cu ajutorul orticilor de intrare a aerului, alustanble sau autoreglabile, stuate pe partea interioara a arvelopsi Figura E.3 - Circulatla aerulul in perotoSR EN ISO 13790:2005 Tabelul E.1 ~ Corinte de ventilare pentru aplicarea metodel Clasa de expunere la vant Pozitie nead&postita Aspitatie si evacuare mecanica a aerului Pozitie moderat acapostita | Aspiratie sau evacuare mecanicé a aerului Pozitie actpostta Nici ocerinta NOTA ~ Aceasta metoda so aplica in principal atunci cAnd asrul introdus circula in intericrul elementelor de anvelopa ale ciadin, Aerul evacuat poate fl In egala masura utilzat, cu condita sa fl fost luate masurile necesare pentru a evita toate inconveniertele legate de conden. E.2.2 Motoda de calcul Efcienta schimbatorulul de calcura aer - aer echivalent este’ (E7) Incare UssiU, surt costicienti de trarsmisie termicd al parfilorinterioare, respect exterioare ale olementelor de anvelopa care contin stratul ce aer, Us este cosficientul de transmisie termica al acestui element de anvelopa, presupunand ca stratul Ge aer nu este ventilat; k este factorul cefint de relatia (E.5). Eficienta schimbatorului de calcura aer - aer echivalent este intotdeauna mai mica decat 0,25, aSR EN ISO 13790:2005 ‘Anexa F (normativa) Aporturile solare ale elementelor speciale F.1 Sere neincailzite FAA Generalitati Cele ce urmeaza se aplica spatilor solare retncdizte adiacente spatilor incalzte cum ar fi verandel si serele atagate, esparfte printr-un element da constructie de spatiul incalzit. Daca spatiul solar este incalzt, sau dacd exist 0 deschidere permanenta intre spatiul incalzit si spaful Solar, atunci el se considera ca facand patte cin spaful incélztt si prezerta anexa ru se aplica. Aria care se ia in considerate pertru calculul piercerilor §| al aporturlor solare este aria arvelopei exterioare a spatiului solar. F1.2 Datenecesare Urmatoarele cate se colecteaza pentru pattea transparent a peretelui desparjtor (insice w} si pertru anvelopa extericara a spafuului solar (indice) Fe factor de umbrire datorata ramelor; factor de corectie datorat umbriri 9 transmanta totalé efectiva la energia solard a vitrajului; Ay atia ferestrelor §i uslir vitate cin peretele cespartitor; Az atia anvelopei spatiului solar. Suplimertar, se determina urmatoarele datele: A, aria flecare! suprafete j care absoarbe racialia solara in spatiul solar (sol, pereti opaci; partea opaca a peretelui despartitor, notatd cu indice p); absorbtivtate mecie la radi solard a suprafetel absorbante jin spatiul solar; J tadiafia solard pe suprafata / pe durata pericadel (perioadelor) de calcul; U, coeftciertul ce transmisie termicd al parti opace a peretolui despartitor; Use coeticiertul de transmisie termica intre supratata absorbanta a acestui perete $i spatiul insort; Figura F.1 — Spatiu solar atagat cu aporturi si coeficienti de plerderi termice si schema electrica ‘echivalonta, 42‘SR EN ISO 13790:2005 F.1.3 Metoda de calcul Pierderile termice se calculeaza conform art. 5 pentru un spatiu neincdlzit Aporturle solare care patrund tn spatiul incalzit provenind cin spatiul solar, Q.,, sunt suma aporturilor cirecte prin peretele Gesparftor, Qu, ia aporturlor indirecte, Q., care provin cin spatiul solar incalzit de soare: Oey = es + i Ft} ‘Se presupune, intr-o prima aproximare, c& suprafetele absorbante sunt toate umbrite in aceeasi proportie datorita obstacolelor extericare si arvelopei extericare a spatiului solar. Aporturile solare directs Qs, sunt suma aporturiior care provin de la partie transparente (insice w} si ‘pace (incice p) ale peretelui cespartitor U, | Fevdw Ae #0 an] (F2) ( ne Qua = b Fs Aporturile indrecta sunt calculate prin Insumarea aporturilor solare ale flecdrei suprafete absorbante j Gin spafiul solar, dar scazAnd aporturile citecte care patrund prin partea opaca a peretelui cespattitor u, Qu (1B) Fs Frege | 5!) aj Ay tpi ae) (3) Factorul de poncerare (1 - 2), defint in EN ISO 13788, este tracfurea cin aporturle solare th spaful solar care patrunce in spatiul incalzt prin peretele cespartitr. F.2 Pereti opaci cu izolatie transparent F.21 Date de intrare nocesare A atia total a elomentului A, aria elementului prevazuta cu izolate transparenta; F,_rezistenta termica a elemertulul opac din spatele izolafel transparerte; A, rezistenta termic a izolati' transparent; g... transmitantd totala la energia solard a izolafie’ transparente (incidenta normala); Qi». transmitanta total la energia solara a izolafeitrarsparerte (incidenta emisteric-cfuza); Ry, rezistonta termicd a stratuui ce aer (inchis) dinte elementul opac 51 izolafia transparent; Ry rezistenta termica supertcialé intericara; Re tezistanta termica superficiala exter'oara: ul factor de umbrire datorataé meciulul inconjurator; Tn functee de tipul izolatie! transparente sunt necesare urmatoarele marimi (ru sunt necesare pentru produsele care incluc un absorbart solar} @ _absorbtivitatea elementului opac cin spatele izolatiei transparente.SR EN ISO 13790:2005 F.22 Propriotati derivate U_ coeficient de transmisie a calcuril al elementului, ce la un medi la celal; Uy coeficent exterior de tansmisie a célcuri al elemertului, de la suprafata cin fata izclatel transparerte la meciul exterior; g transmtanté totald efectiva la energia solard a procusulul izolatie transparent; Fe factor de reducere datorta ariei raei opace a izolatieitransparente. F.23° Metoda de calcul Pierderile termice se calculeaz’ conform ait. 7, ca pentru elemente de anvelopa obignuite, inclusiv puntile termice posible din constructia ramelor. Aporturle solare ale unui perete opac cu izolatie transparent avand oriertarea j, se calculeaza pentru luna m corform 8.2, utlizénd o arie captatoare echivalenta: Factorul de recucere catort ramelor se cetermina din aria tetala, A, a eleertulu A A (Fa) Pertru calculul eficientel sunt necesare urmater'l costicienti de transmisie a caldurl ieee ice TR Ry ee tse +R, + Ra +R + Rey (F5) Calculul transmitantel totale efective la energia solara cepinde de tipul izolatel trarsparente. Se tine seama de urghiul de incident’ al radiate solare cirecte, prin utlizarea cosficientllor c,, cin tabelul F.1. Pentru produse cu tansmitanta la energia solara reneglijabla, valoarea efectiva este proportional cu absorbtvtatea elementului opac cin spatele izolate’ tansparerte, Sim Alor —Cj.m G1) Fe) Pentru izolatie transparenta cu transmitantd la energia solaré negliiabild (de exemply produse cu absorbart solar inclus), valoarea ceterminata prin masurari se moditicd numa pertru a tne seama de rezisterta termicd, Ry, a spatiului ce aer cintre izolafa trarsparenta si elementul opac: a Feet Ft (6, im 1) Thim = BR sR th Sim Ka. Foy + +R 7} Avia captatoare efectiva pentru orientarea js luna m este uv Aas As Fe Shim Fe} h Aceste aporturi se adaugi celorialte aportur solare. 44.SR EN ISO 13790:2005 Cooficienti jm pentru calculul transmitantel totale efective la energla solara a ansparente utilizind velori masurate pentru incidenta normala si emisferica (pentru verticall) fan. | Feb. | Mar. | Apr. | Mai | tun. | tul. | Aug. | Sept. | Oct. | Nov. | Dec. S _ |-0,105 | -0,067 | 0,023 | 0,042 | 0,073 | 0,089 | 0,084 | 0,082 | 0,005 | -0,054 | -0,083] -0,105 SV/SE |-0,03¢| -0,027| 0,010 | 0,002 | 0,022 | 0,037 | 0,036 | 0,013 |-0,015| -0,028 | -0,034| -0,026 VIE | 0,054 | 0,033 | 0,016 } -0,012| -0,005 | -0,002 9.912 | 0,007 | -0,001 | 0,024 | 0,049 | 0,082 NE/NV | 0,002 | 0,008 | 0,016 | 0.030 | 0,018 | 0,013 | 0,013 | 0,024 | 0,033 | 0,014 | 0,004 | 0,000 N | 0,000 | 0,000 | 0,000 } 0,011 | 0,021 | 0,031 | 0,042 | 0,012 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 F.3 Pereti solari ventilati (pereti Trombe) F321 Datenecesare Cele ce urmeaza se aplied peretior solai vertlati asa cum sunt defini th E.1 Suplimentar fata ce datele prezentate in E.1.2, sunt necesare urmatoarele date de intrare: Fe factor de umbrire datorta ramelor; Fs factor de corectie datorita umbririi; @absorbtivtate a suprafejelaflate th spatele stratului de aer; 9. transmitanta total la energia solara a virajului care acoperd stratul ce aer F3.2. Metoda de calcul Piercerle termice suplimertare pentru pereti solari ventiat! se calculeaz conform E.2, Aporturle solare so calculeaza conform &.2, utlizand o arie captatoare echivalerta: a) acd stratul de aer ventilat este acoperit ce un strat opac exterior HY paca no (F8) uP Uy Fg UO Ass Aas zt incare U, $i K se calculeaz’ conform E.1.3. @ este raportul dintre radiatia solara totald incidenta pe elementul consicerat atunci cand stratul de aer este deschis si cea primita pe curata intregii perioade de calcul; aeste prezentat In figura F.2. El poate fi calculat cupa cum urmeaza w= 1~expl- 2274) (F.10) Unde 7% este raportul aporturi / piercer’ ale stratului de aer Int-o perioada de calcul, defint in E.1.3 1 “OAR (11) este costicientul de transmisie termica al pereteluiSR EN ISO 13790:2008 08 08 04 0 02 oO 06 08 1 12 14 te Figura F.2— Raportul wintre radiatia solard totala pe elementul al carui strat de aor este deschis gi radiatia solara totala in cursul perloadel de calcul, in functie de 7% b) daca stratul de ar este acopert de un vitraj: uBR, veel i F.12) TU, 78k”) ( Asha Feasts Res NOTA ~ Procedura este de tip implicit: ecuatile (F.9) $1 (F. 10) trebuie sa fle utlizate fi caloulul aporturlor solare, pornind de la 7 = 1 ‘un proces iterativ pentru F.4 Pereti exteriori ventilati F.41 Generalitati Daca aerul proaspat pentru vertilare este adus prin pereti exterior, el poate fi incalzit, pe de o parte, e fluxul oe transtrisia care traverseaza elemertul (a se vecea £3) si, pe de alta parte, de raciatia Solara absorbita fie ce panoul exterior opac, fie de fafa intericara a stratului ce aer cacd acesta este acoperit ce un vita) F.42 Datenecesare Supimentar fata de datele cerute la E.2.2, sunt recesare urmatoarale inferrati A atia elementutui; Fe factorul de umbrire datorta ramelor; Fs factorul de corectie dator'ta umbrire; @ _absorbtivtatea supratetel care primeste radiatia solara; R,_ rezistenta termicd a parti interioare a peretelul, tre stratul de aer gi mecul interior; A, rezistenta termicd a parti extercare a peretell, tre stratul de aor si macil exterior; A, tezistenta termica a stratului de aer, VY debtul de aer In stratul de aer vertlat; ‘hy cosficiertul de transier terric superticial al suprafefel exterioare; transmitanta totala la erergia sclara a vitrajului care acoperd complet stratul de aer; © ‘A, coeficiertul ce transfer termie superficial prin convectie n stratul de aer; 48SR EN ISO 13790:2005 1}, coeficientul ce transfer termic superficial prin raciatie in stratul de aer. F.4.2 Metoda de calcul Eficienta schimbatorului de calduré echivalent se calculeaza conform £.2. Aporturile solare se calculeaza conform @.2, cu urmatoarele arii captatoare atective: a) daca stratul de aer ventilat este acoperit ce un strat opac exterior: Uy uy Ag=AatFe Fe sued (F13) b) daca stratul de aor ventilat asta acopert co un vita [, grove) = AaFs pF + Op, oY x| (F.14) Aa Aaks Fe Ou) UoRe +7 Pan A | F.14) F.5 Aporturi solare ale peretilor exterior! opaci F5.1. Generalitati Aporturile solare nete anuale ale peretlor opaci tara izolatie transparerta reprezinta o mica parte cin aperturie solara totale gi sunt partial compensate de plercerile prin raciatie intra claire i cerul senin. Prin uimare acestea pot fi neglijate, Aporturle sclare ale peretilor opaci cu izclatie trarsparenta sunt tratate in F.2. Daca totusi aporturile solare prin elemertele opace par a fl importarte, de exemplu pentru supratetele Inchise la culoare foarte slab ‘zolate, sau daca pierderie prin radiate ale oricarui element de constructie apar importarte, de exemplu pertru suprafefele mari cu orentare spre bolta cereasca, aporturie §1 pierderile tuturcr elerertelor ce arvelopa (opace i transparente) se determina tinard seama de bilantul radiatv Inte raciatia de lungime ce uncia scurté si lunga. F5.2 Datenecesare U_ cocfiiertul de transmisie termica al peretelui; A aia ttala a elementulul; R, rezistenta termica superficial exterioard a peretelui; @ absorbtivtatea la radiaga solard a elementulul; J radiata solard totala pentru oriertarea j F; factorul de forma intre perete gi bolta cereasca (1 pentru un acoper's orizortal neumbrt, pentru un perete vertical neumbr't); 05 A, coeticient de transter termic raciativ exterior Ady, citerenta medie intre temperatura aerului exterior §! temperatura aparenta a boli ceresti; t durata perioadel de calcul F.5.3. Metoda de calcul Pierderea neta a.unui element opac fara acoperite, care are orientarea j, se calculeaza cu: = UA Rea(Fit Meet cel) 15) Coeficientul ce transfer termic raciiativ exterior h, este: a7SR EN ISO 13790:2005 hyn hea (04273) (F.18) Ineare © este emisivtatea supratetei extericare pentru radiata termica; o este constanta Stefan-Boltzmann: a= 5,67 x 10° W (m? K4}; 5 este mecia artmetica Intre temperatura superticiala gi temperatura bolti cerest Intro prima aproximare, A, poate f luat egal cu 5 = [W/{m*X)], corespunator unei tem»peraturi medi de 10°C. Daca temperatura bolt caresti nu este cisponibila tn datele climatice, se recomanc sa se ‘a pentru ciferenta 44, irtre temperatura aeruiui exterior gi temperatura ceruiul, ¢ K in zonele sub-polare, 13 K latropice gi 11 Kin zonele intermeciare. Pierderile nete se adauga la celelatte perderSR EN ISO 13780:2005 Anexa G {informativa) Debite de ventilare G.1 Generalitati Daca ru este speciticat altfl int-un standard international sau la nivel nafional, aceasta anexa poate f1 utiizata la calculul debitelor de aer th cladir, G.2 Debit de ventilare minim Din ratiuni de contort si de igiend, este necesar un debit minim de ventilare atunc! cand cladirea este ccupati. Acest debit minim de ventilare poate fi determinat la rivel rational, finand seama de tipul cladirii gi de programul de ocupare a claciri Valori tipice sunt urmatoarele: Vein = 0.3" Vim*th], in care Vreprezint’ volumul ventiat, pentru cldcit’ de locuit; Vein = 151th pe persoana (pe pericada ce ocupare) pentru claciri cu alta destinatie decat de locuit. G.3 Ventilare naturala Debitul total de aer se ceterminé ca cea mai mare valoare dintre cebitul minim Vyq $i debitul nominal Vs. V =max (Vay 3 Vs) @1y Tn cazurile in care nu este cisponibila nici o informatie nationala, este admis sd se evalueze numarul mediu ce schimburi de aer, pornind ce la tabelele G.2 sau G3. G.4 Instalatii de ventilare mecanica Debiul de aor total se cefineste ca suma cintre cebitul de ventilare determinat pomind de la cebitele ce aer medi ale ventilatoarelor din instalafie, atunci cand sunt in functiune, V;, gi debitul de aer suplmentar, V, , indus de vant si ce tirajul termic datorat neetanseitatii anvelope V=V,+¥, (2) Pentru instalatite rumai cu evacuare, V; este egal cu debitul de aer introcus, Vag, sau cu debitul de aer evacuat, Va. Peni sistomele de ventiere echiibrete, V; este egel cu cea mei mere valoare dintre debitul de aer Introdus, Vayp $i debitul de aer evacuat, Vax. Debitul de aer suplimentar, V, , se poate calcula dupa cum urmeaza : (a3)SR EN ISO 13790:2005 In care sp este numarul de schimburi de aer pentru o ciferenta de presiune de 50 Pa Intre interior si exterior, inclus'v etectul gurior de intrare a aerului; @ si sunt coeficienti de acpostire care pot fi gasiti in tabelul G.4, In cazul ventilarii mecanice cu funcfionare intermitenta, cebitul de aer se calculeaza cu: VE Wot Vt B+ Ve (es ‘in care este debitul ce aer nominal datorat vertilirli mecanice; V, este cebitul ce aer suplimentar incus de vant si de tirajul termic, ventilatearele flind in tuncfune; Vy este cebitul ce aer catorat ventiarii naturale, inclusiv debitele care trec prin tubulatura instalatiel de vertilare mecanica; Vi! este debitul de aer suplimentar indus de vant si de tirajul termic, vertilatoarele fiind oprite: V, = V. na Beste fractiunea de timp in care ventilatoarele sunt tn functiune, in clacri cu at cestnatie decat de locut, instalafle de vertlare mecaricd pat f!oprte o perioaca lunga ce tmp. De acest aspect se jie seama prin cefinrea uror peroace cstincte sau prin evalvarea lui A. © evaluare proastd a lui f sau 0 cetnve proasta a pericadelor poate corcuce la efor sornnticatve in rezutate, Pertru instalatile mecanice cu debit nominal de aer variabil, V; este debitul mediu ce aer ce trece prin ventiiatoare tn timpul pericadel de functionare a acestora. G.5 Instalafil mecanice cu schimbatoare de caldura Pentru locuinte cu instalatii de recuperare a caldurii din aerul evacuat din incapere cétre aerulintrodus, Pietcerile termice aterente ventiétii mecarice sunt reduse cu factorul (1 - 7), unde 7, este Tandamertul instalatiei de recuperare a cdlduri. Astiel, debitul de aer efectiv pertru calculul pierderior se calculeaza deci cupa cum urmeaza VaVitt-ay) a (as) Ineare Te esta eficienta globala a recuperarii calduri, inard seama de ciferentele cirtre debitele de aer de introcucere gi de evacuare. Caldura care pardseste clidirea prin neetanseitati ru poate fi recuperata, Pentru instalatile cu recuperarea calcurii cin aerul evacuat spre instalatia de producere a apei calde menajere sau ce incalzire a spatilor prin intermeciul unei pompe de calcura, debitul de ventiare se calculeaza fara recucere. in schimb, este perm'sé recucerea necesarulul de energie al instalati considerate datorité recuperari calcu G.6 Date pentru estimarea ventilarli naturale in tabelul G1, nivelul de etargeitate este defint porrind de la numarul de schimburi de aer la o citerenté de presiune de 50 Pa intre mecile interior si exterior, nso. Aceasta valoare incluce dabitele ce aer prin gurile oe intrare a aerului inchise. 50‘SR EN ISO 13790:2008 Tabelul G.1 —Nivelurile de etangeltate la aer utilizate in prezenta anexa Numar de schimburl de aerlaS0Pa : Nivelul de etanseltate al anvelopel Cladiri muttifamitiate Cladiri unifamitiate Tai pupn dea Trai pupn de Fidicat cela las dela 41a 10 Mediu mai mult de 5 mai mult de 10 Scazut NOTA = Oierarfa tne cladiile rrulfarilals qi cole unflamilale este Ih Tordtie Ge Grerenfa uzuala & arilor peretior exterion, pertru un volur interior Gat NOTA 2 ~ La clacir de locult pentru care nz» este mal mic de 3h (cu guile de intrare a acrulu Jdeschise} este necesara deschiderea ‘erestrair la intervale adecvate, Debitul de aer prin vertilare naturala poate fi determinat la rivel nationala,tindnd seama ce climat, de meciul incorjurator, de tipul si de geometria clair, precum gi de marimea gi de pozitia golurilor de us si ferestre, Atunci cline nu exista nici o informatie la nivel naforal, cebitul meciu de ventilare pe curata Pericace! de incalzire poate fi determinat cin tabelul G.2 sau G3. Tabelul G.2—-Numarul de schimburi do aor_n [h"} in cladiri multifamiliale cu ventilare naturala, determinat pornind de la clasa de expunere la vant si de la etanseitatea cladiril Expunere muttipla Expunere simpla Clasa do Etangeltates cladirit Etangeltatea cladiri expunere la vant t ‘Scazuta | Medie | Ridicata | Scazuta | Medie | Aidicata Neacapostita T2 OF 05 TD 08 05 Moderat adapostité | 0.9 06 05 07 08 05 Foarte adapostita | 0,6 05 05 05 05 05 } Clasele de expunere la vant surt definte in tabeul G4 Tabel G.3 -Numarul de schimburi de aer_n (h“} in case unifamiliale cu ventilare naturala, doterminat pornind de la expunerea la vant si de la etanseitatea cladiril Etangeitatea cladini Clasa de Ridicata expunere la vant Neacapostta Moderat adapostta Foarte adapostta 81SR EN ISO 13780:2005 Tabelul G.4 - Coeficienti de expunere la vant, esi f, pentru calculul debitulul de ser suplimentar conform relatiel (G.3) Expunere Expunere: Coeficientul © pentru clasele de expunere la vant mips Senin Neadapostta: daar la ges, clacila mare iralfime in certrul oragulut 0.10 008 Moderat acipostita: clacii la ges, protejate de arbori sau de alte clacii, 0.07 0.02 suburbii Foarte acépostit : cléciri de marime mecie in centrul oragulti, claciri in 0.04 001 padure, Costciert ? 15 20 82‘SR EN ISO 13790:2005 Anexa H {informativa) Date pentru aporturile solare H.1 Transmitan{a totala la energia solara pentru vitraje Transmisia energie! prin suprafetele transparerte depince de tipul vitrajulul. Transmitanta totala la enetgia solara defirta th standarcul ISO 8050 se calculeaza conform EN 13363 pertru radiatia solar perpercicularé pe viraj, g,. In tabelul G1 se prezinté cdteva valori orientative pentu incidents rormald, cu o supratatd curatd gi sticld normala, retratat. Pentru calcule lunare este necesara o valoare mediata pertru toate unghiurile de incident. Factorul Fw defini la 8.2.3 are valoarea aproximativa 09 Pl ke aA Py. 2 ae FW4 = gi kx 0,4 Acosta depince de tipul de vitra, de latitudine, de climat $i ce oriertare Tabelul H.1 - Valor! tipice pentru coeficientul de transmisie tormica si transmitanta totala la energla solara pentru tipurile comune de vitra Tipul vitrajulul Vitra) smpla Vitray cuba O75 Vitra] cublu cu acoperire selectiva O87 Vira] tipi oF Vira] rip cu 2 acoperin selective oS Fereastra cuba © alté metoda constd in a se face referire fa aporturile solare printr-un vitraj clar, simplu sau cui, Aporturle solare prin alte tipuri de vitraje se pot raporta la acestea cu relatta: ag Qyyy (At) Grot unde Q.; este aportul solar prin tipul ce vitraj considerat; ipa este aportul solar prin vitrajul de refering, care este un vitral simplu clar pentru toate cazurile in care Virajul real este simply, respectiv dub, In celelalte cazuri 9. este transmitanta totala la energia solara a tipulul de viral consicierat; Gua este transmitanta totala la energia solara a vitrajului ce referinta. 53SR EN ISO 13780:2005 H.2 Efectul perdelelor permanente Perdelele amplasate permanent la ‘nteriorul sau la exteriorul ferestrelor recuc transmisia globalé a raciatiel solare. ‘in tabelul H.2 se prezinta céteva valori pentru factorii de reducere pertru perdele asezate pe fata iterioard sau exterioara a ferestrel. Acestifactori se Inmulfesc cu transmitanfa totala la energia solara ¢2 gue K wed jole instalate a vitrajului pentru a obfine factorul g al vitrajului cu perdea permanerta. ‘Tabelul H.5 - Factori de umbrire pentru cateva tipuri de per: pe fata interioara sau extorioara a ferestrei -ipul perdetei Proprietati optico ale pordetotor absorbtle transmisio Pordea Pordea interioara exterioara Float vanejiane abe oT O08 Oa O70 on 0,30 os os 0.48 0.38 Parcele albe OF oS oes O55 o7 0.80 o7s os 0.98 09s TaxtTa coiorate oS oF a O17 03 087 os7 os 077 os? Tate asoparte Gu umn oz O08 Oa O08 Pordalele mobiles proteofile solare mobile se au th considorare Wh factonl\Ge ulizare H.3 Coeficienti de corectie datorita umbriril H.2.1 Principiu Factorul de corectie pentru umbrire se poate calcula prin: Fem FoFoFi a unde F, este factorul partial de corectie catorita orizontulul; F, este factorul parfal ca corecte pentru proeminenta; F, este factorul parfial ce corectie pentru arpioare. H22_ Umbrire datorita orizontulul Efectul urbrti datorate or'zontulul (de exemplu teren, arbor’, ate clad’) depinde ce unghiul la or'zont, de lattudine, ce oriertare, ce climatul local si de sezonul ce incdlzire. Factor de umbrire pentru 54.SR EN ISO 13780:2005 climatele medi tipice gi sezon de incalzire din octombrie pana in aprifie, sunt prezentate fr tabelul H.3, pentru trei latitucini si patru orientéri ale ferestrelor. Valorie pentru alte latitucini si orientari pot fi ‘obfiute prin interpolare, Unghiul la orizort este unghiul mediu vizibil trcepand de la fatada considerata, Figura H.1 - Unghiul la orizont, Tabolul H.3 - Factoril de umbrire partial pentru orizont, Fi Unghiut Ta orizont 33° Umbrire datorata proeminentelor 51 ariploarelor Umibrirea data de proeminente $i de aripicare depinde de unghiul de prelungire a proeminentei sau a aripioarel, de lattucine, de orientate i de climatul local. in tabelele H.4 si H.5 se prezinta factorii de umbrire sezonier! penitu climate tipice a) ») a} Sectiune verticala —_b) Sectiune orizortala Legenda @ _unghivl proeminentsi 8 unghiul aripiearet Figura H.2— Proeminente $1 aripioare 55SR EN ISO 18780:2008 Tabelul H.4—Factori partall de umbrire pentru proeminente, Fe Unghiul a5" lat N Tat N 5a. N proominentei |S | E/V] N Selvin s ENV] N o Too | 700] 100 | 1,00 | T00 | 100 | 100 | 100 | 1,00 30° 0g0 | 09 | 091 | 0,93 | 021 | 0,91 | 095 | 092 | oo as 074 | 0,76 | 080 | 0.80 | 0,79 | 080 | 085 | o81 | 0,0 60° 050 | 0.58 | 0665 | 0.60 | 061 | 065 | o¢6 | o¢s | o¢6 — Tabel H.5 - Factorl partlall de umbrire pentru atipioare, F; Unghiul a5" at. N 3 5" at. N aripioarea | S [EV] SN Soe s ENV] ON o 700 | 100 | 100 | 1,00 | 100] 1,00 | 100 | 100 | 1,00 30° og4 | os2 | 100 | os¢ | os1 | 098 | ose | o90 | 098 “as oe | 084} 1,00 | 086 | 083 | 099 | o@5 | og2 | oe 60° 0,72 | 0,75 | 1,00 | 0,74 | 075 | 0¢8 | 073 | 073 | 0,98 56SR EN ISO 13780:2005 Anexa {informativa) Calculul necesarului de caldura pentru fiecare mod de incalzire Lt Generalitati La incdlzirea cu intermtentd, Instalatia ce trealzire functoneazé in modurl de incalzre: normal (incice 0}, fara incalzite (Incice 1), incalzire de garda (indice 2), functonare cu putere nominala (incice 3). Unul gintre motivele utlizari tnedlziri cu ‘intermitenté 11 constituie variatia costului energiei In timpul zilei. in acest caz poate fi util calculul necesarului ce caldura separat perttu fiecare mod de incalzire. Acest luctu poate fi de asemenea util pertru determinarea pierceriior ce caloura catorate instalatiei de incdlzire in fiecare mod de functionare. ‘Scopul acestel arexe este de a permite calculul necesaruisi de calcurd pentru flecare mod de incalzire, 1.2. Defalcarea necesarului de caldura pe moduri de incalzire diferite Necesarul de caldura pentru incalzire Q, pentru tiecare perioada ce calcul se determina cu relatia (14) pornind de la pierderile termice Q., aporturile de céldura Q, si factorul ce utlizare 7, Necesarul de calcurd pentru fiecare mod de Incalzire (Qo, Qs, Que, Qs) se calculeaza urmand urrratori pasi: 1. Se defaled pierderlle termice O, pe fiecare mod de incalzire cifert gi se obfn Qo, Qs, Qa, Qo. 2. Se cefalca aporturile de calduré 7Q, pe fiecare mod de Incalzire ciferit si se obtin 7Q., 7Q1, 1702, Op 3. Se calculeazé recesarul de cilcduré perttu fecare mod ce Incalzite prin aplicarea relatial (14), Separat pentru flecare mod de Inealzzr, 1.2.1 Defalcarea pierderilor termice Q se calculeaza conform relatiei (3),care contine Aas Guq.e8to cata ce relatia (C.32) pentru perioadale ce incalzire redusa si este egala 4 pentru pericacele 8e incalzire normala. Prin trmbirarea celor doua relafi si prin defalcarea surmei pertru perioada de Incalzire normal (N} si recusa (R) rezulta: Og = SNjHy(6, —8,)t) + NH ~B0)te + Fp (050 ~ Aca} (ht) a 4 =D NH) -%)e (2) Os EMH Aah + re) Oa = ZMH (Oa Aah i) 12.2Defalcarea aporturllor de caldura Defalcarea aporturior de céldura utlizate depince de constarta de timp a claciril Se poate aplica procecura urratoare 87SR EN ISO 13790:2005 1. Se calouleaz’ aporturile de céloura pentru in flecare mod de incalzire cu constanta de timp a claciri egald cu 0. Se presupune ca aportur'le de calcura sunt recuperate cu prioitate cin ce In-ce mai micd In petioadele ce incalzie normala, fara incdlztre, de incalzire ce garda, respectiv de functionare la putere nominala. 2. Se calculeaza aporturile de calcurd th fiecare mod de Incdlzire cu constanta ce timp a ciadir egalé cu cu constarta ce timp a clécitl egala cu 100 h. Se presupune th acest caz ca taportul dintre aporturile de calcura si pierderile termice in fiecare mod de incalzire este acelasi in toate modurile de incalzire. 3. Aporturile de célcura utiizate tn fiecare mod de incdlzite pentru o constanta de timp a cidcii Ccuprinsa intre 0 si 100 h se calculeaza apoi ca mecie porderatd tntre aporturiie cu o contarta de timp de 0, respectiv de 100 h. in cazul in care constanta ce timp a clacirii este mai mare decat 100 h, aporturiie de calcura utlizate se consicerd pentru o constanta de timp de 100 h Pasul1 7Qdsp = min(7Q,Q.s) (sy nQdg2 = min (7Q-n@ige,Q.4} is) 1Qd52-= min (7Q,-7@ige-7D;s,Q.2) a7) 17g = min (9 Dypr Ay 2,O2s} (a) Step 2: Pentru fiecare mod de incalzire i Q 05)= 70, Si Lg 1Or00,/ = 10; 9) Pasul 3: Pentru fiecare mod de incalzire i Daca p< 100h 1Q,)= ( #5) QD) (3) 721005) (410) in care zp este exprimat in ore altel 104, = 7Q1004, daty 1.3. Necesarul de caldura pe durata modurilor de incalzire diferite Pentru flecare mod de incalzire Qxym Q1y- 905s (uz)‘SR ENISO 13790:2005 ‘Anexa J (informativa) Exactitatea metodei J.1 Transmiterea erorilor Exactitatea metodel, acicé gradul in care rezultatele calcululul corespund consumului real de energie al unei clad, depince in mos esential de caltatea datelor de intare si acesea unele cin aceste date (de exemplu numarul de schimburi de aer) nu se cunose cu precizie. Ircertitucinea datelor de intrare se transmite asupra relatilor de calcul gi ecuatilor si rezulté o eroare relativa in general mai mare, la nivelul rezultatelor. in special, tn cazul tn care aporturile sunt mari, recesarul de caldurd este recus, rezuitand din scdderea a doua numere mari si incertitudinea refertoare la pierderile g/ aporturlle de céldura se multiplicé cu un factor mal mare, Analza erori arata &, atunci card raportul aportur / piercer’ este agal cu 0,75, acest factor este cuprins Intre 4 gi 7, in funcfe de constanta ce timp a cldciri. in acest caz, 0 incertitucine de 5 % refertoare la piercer! are drept consecinta 0 incertitucine de 20 % par la 35 % asupra necesarului ce incalzire. Aturci cénd stancarcul este utlizat pentru a aprecia corformitatea cu reglemertarile In vigoare exprimata prin obiectve energetice, calcuiul se bazeaza pe Cate ce intrare corventionale, bine cefinte. in acest caz analiza erorii nu este necesara. J.2 Comparatie cu cladirile reale in particular, calculele se efectueaza utiizand ‘poteze corventionale asupra comportarii ocupantilor 51 ‘supra debitelor ce aer. In practica acesti factori pot face s4 varieze nacesarul de energie de la 50% la 150% din valoarea mecie calculata, si chiar mai mul in cazul caselor cu terasé si al clécirlor colective unde ciferenta de temperatura mocerata intre zone aviacente concuce adesea la un flux de calcura semnificativ intre ele 4.3 Comparatie intre proiectele de cladiri Metoca descrisa tn prezentul stancard este In mod special acecvata pentru comparatile intre protecte de dladir, pentru a determina irfluenta civerselor optiuni asupra necesaruiui de energie. Infiuentele refertoare la aceste opfuni pot fi corect evaluate, In masura in care sunt luate In considerare fn calcul J.4 Comparatie cu modele numerics in regim dinamic ‘Aturci cand pertru toate mocelele se utlizeaza cate ce intrare icentice, necesarui de energie anual calculat prin metoca descrisa in prezentul standard gi cel calculat printr-un model cinamic complet sunt apropiate. Rezutatele prezentel metoce surt in plaja ce reutate ale apicarii unor modele cinarice diferte 4.5 Comparatie intre utilizatori Iincercari comparative au ardtat cd citer utzator! pot obi pentru aceeasi construct lat, tzultate care sd prezinte cterente de 20%, aceasta cin urmatoarele metve in acelasi © standarcul permite cate de intrare cefinite la nivel rational, care pot ciferi in functie de utlizatori; ‘+ stancarclul permite metocie de calcul cferte (de exemplu monozonala sau mult-zonala); © utlizatorul poate furniza date ce intrare dliferte, plecanc de la aceeasi sursa (ce exemplu preluanc dimersiurile de pe un plan).SR EN ISO 13790:2008 Anexa K {informativa) Date de intrare conventionale K.1 Introducere Datele de intrare sunt ‘urnizate tn mod normal la rivel rational. in cazul in care cu sunt disponibile cate rationale, se pot utliza valorie conventionale incicate In prezerta anexa. Date furrizate pentru un metru patrat (cum ar fl aporturile interne} se Inmuljesc cu ara uti a spattilor ‘ncalzite in vederea obfireri catelor absolute pertru clacirea considerata, K.2 Date pentru cladiri cu ocupare continua, de exemplu cladiri de locuit Nu este necesara defalcarea in perioade ciferite, find considerata o singura perioadia cu urmatoarele caracteristc! Mod de operare punct ce ‘unctionare conventional Duraté t ound intreaga Numarul de perioace cint-o luna Ned Temperatura intericara @ 20 ‘C (aceasta valoare contine efectul incalziti ce garcia) Aporturlinteme & — &Wimtieny Numar de schimburice aer_ =n ——_0,3h', corespunzator ventilarii minime K.3 Date pentru cladiri cu ocupare numai pe timpul zilei (de exemplu cladiri de birouri) Este necesara defalcarea in pericade. Datele de mai jos corespund unei claciri ocupate 5 zile pe saptamara $i 10 h pe zi Porloada a Noapte ‘Sfargit de saptamana Tipul ined Tatemperatura nterioard recusé recuss conventional t ‘36 000 $ (10h) 50 400 5 (14h) 223 200 s (62h) WN pentru | 3 = 7 saptamana) a 20 eo 2o 60Aporturi interne: SR EN ISO 13790:2005 Birourl (60% din aria utilé @ spafiulul ‘Alte Incinte, holurl, culoare ‘incalzit) (40 % din aria utila a spatiutul a 20 Wine ewin Noapte 2 Win Twi SiGe cry 2Win Wir saplamana Weslo 72 Wine 3 Wirt Debit de ventilare: Birourl _]Holuri, culoare | Sali de clasa] Restaurant cu | Auditoriu autoservire, sali de conferinte: ‘Ocupare amen amar) | smnm) | tomabe) | tomahm) Neocupare damanm) | Oamanm) [oamanmy| oamanm) | O2mThm) 61SR ENISO 13780:2005 Anexa ZA (informativa) Referinte normative la publicatil internationale gi corespondenta acestora cu publicatii europene Acest standard european contine prin referinte datate sau nedatate, preveceri cin alte publicafi. ‘Aceste referinje normative sunt citate tn locurile adecvate tn text, iar publicatile sunt enumerate mai jos. Pentru referinjele datate, amendamertele sau revizuirle uterioare ale oricarora cirtre aceste Publicatii se aplica acestui stancard european mumai daca au fost incluse in acesta prin amendament sau revizuire. Pentru referintele neclatate se aplica ultima ecitie a publicatici la care se face referire (inclusiv amendamentele). Publicalie. | An Tie EN An Tite SO 7885 ‘Thermal insulation — Physical | ENISO 7345 “Thermal insulation — Physical ‘quantities and definitions: ‘quantities and definitions (ISO. 7385:1987) 30 9050 Glass in buiicing — ENATO Glass in bulking Determination of light Determination of tumincus and transmittance, solar direct solar characteristics of glazing transmittance, total solar energy transmittance and utraviolet transmittance, and related glazing factors 1S0 13370 | 1686 | Thermal performance of EN1SO 13870 | 1996 | Thermal performance oF buildings Heat transfer via buileings — Heat wansior via the ground ~ Calculation the ground ~ Calculation methods methods (ISO 13370-1899) 150 13786 “Thermal performance of ENISO 13786 “Thermal performance of ‘bulging components — builcing components — Dynamic thermal Dynamie thermal ‘characteristics - Calculation characteristics — Calculation methods methods {ISO 13788:12¢9) 150 13788 ‘Thermal performance oF ENISO 13789 “Thermal performance ot bulling - Transmission heat loss costficint ~ Calculation method tuilcing - Transmission heat loss coetticlent ~ Calculation mothod ('SO 13789:1989)SR ENISO 13790:2005 Bibliografie Documentele utiizate la elaborarea prezentului standard sunt umatoarele: [1] EN 12831, Heating systems in buildings - Method for calculation of the design heat foad. [2] EN 1336-1, Solar protection devices combined with glazing - Calculation of solar and ight transmittance ~ Part 1: Simplified method. [9] prEN 13363-2, Solar protection devices combined with glazing ~ Calculation of solar and ight transmittance ~ Part 2: Detailed calculation method. [4] EN 13485, Ventilation for buildings — Calculation methods for the determination of air flow rates in dwellings. [5] EN ISO 13786, Thermal performance of buiising components ~ Dynamic thermal characteristics — Calculation methods (ISO 13788:1989). [8] ISO 9050, Glass in buiking — Determination of ight transmittance, solar direct transmittance, total solar energy transmittance and uitravioiet transmittance, and related glazing factors. [7] PASSYS. Final Report of the Simplified Design Tee! Subgroup. Commission of the European Communities, Directorate General XIl, Brussels, 1989, [8] Ragles ThG, Régies de calcul du coefficient GV des batiments habitation at du costficient G1 des batiments autres que dhabitation. Cahiers cu CSTS 2256, 1988, Paris, [9] Regles Th3V, Régies de calcul du coetticient de besoins de chauttage des Jogements. Cahiers du CSTB 2486, 1981, Pat's. [10] Ragles Th8V, Régies de calcul du coetficient de besoins de chauttage des iogements - Annexes. Cahiers du CSTB 2274, 1988, Paris [11] Regles ThC, Ragies de calcul du coefficient de performance thermique giobale des fogements. Cahiers du CSTB 2259, 1888, Paris. [12] Regles ThC, Ragies de calcul du coefficient de performance thermique giobale des logements. Compléments et annexes. Cahiers du CSTB 2275, 1868, Paris, [19] SIA 80-1, Energie im Hochbau ~ Energie dans le batiment SIA, Postiach, 8098 ZOrich, 1968. [14] PLATZER, W4., Energetische Bewertung der transparenten Warmeddimmung. Bauphysik, Heft 2189, 1989, pages 67-76. [15] Richtinie Bestimmung des solaren Energiegewinns durch Massivwande mit transparenter Warmedammung. Fachverbard Transparente Warmecammung e.V., Guncelfingen, Germany, 1998,SR EN ISO 13780:2005 pagina albaSR EN ISO 13790:2005 Standardul european EN 1SO 13790:2004 a fost acceptat ca standard roman de catre comitetul tehnic CT 281 — Performanta tenniod a clidirilor si produselor pentru construct Ma moct EN ISO 13790:2004: Constanta Marin Perianu gna Mihaela Georgescu Mihaela ena Usran Institutul National de Cercetare - Dezvotare in Construct i Economia Constructillor — INCERC — Bucuresti IPCT - Institutul de Proiectare, Cercetare - gi Tehnica de Calcul in Constructil Presedinte al comitetului tehnic CT 281 — Perormanta termica a cldirlor si produselor pentru constructil Membru al comitetului tehnic CT 281 - Performanta termio& a cladirlor si produselor pentru constructil Expert ASRO Versiunea romana a prezentului standard a fost elaboraté de Di. dr. ing. Horia Petran de la Institut! National de Cercatare - Dezvoltare in Construcfii $i Economia Constructilor — INCERC — Bucuresti