DESEN TEHNIC

SUPORT SEMINAR

Anul I IMC

Anul universitar 2019-2020

semestrul I

Seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină:
ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Capitolul VI
GENERALITĂȚI PRIVIND CONSTRUCŢIILE

I. Noțiunea de construcție. Clasificarea construcțiilor.

● Construcțiile sunt produse complexe imobile, legate direct de teren și în contact cu

mediul natural, care au rolul să creeze condiții optime pentu adăpostirea și desfășurarea activităților
umane, ținând seama de condițiile în care se desfășoară acestea și de condițiile de mediu exterior.

● Construcțiile sunt clasificate în funcție de obiectivele urmărite, care se referă la

criterii de funcționalitate, de calitate, de rezistență, economice ș.a.

♦ După funcționalitate construcțiile se împart în:

- clădiri;
- construcții inginerești.

- Clădirile sunt construcții închise, cu o anumită compartimentare și dotate cu

instalații și echipamente necesare adăpostirii oamenilor sau altor viețuitoare, activității oamenilor și
a produselor muncii lor, desfășurării activităților culturale, de educație, de sănătate, sport, odihnă,
etc.
- Construcțiile inginerești grupează toate celelalte categorii care nu au
caracteristicile clădirilor: poduri, viaducte, tuneluri, căi ferate, drumuri, porturi, construcții
hidrotehnice, rețele de alimentare cu apă, energie, gaze, rețele de canalizare, turnuri de televiziune,
coșuri de fum înalte, etc.

♦ După destinația lor clădirile se împart în:

- clădiri civile (publice): clădirile pentru locuit, social-culturale, învățământ, cultură, sport,
turism, administrative, comerciale, etc.;
- clădiri industriale: cele destinate producției (uzine, fabrici, hale, ateliere, etc) și cele
necesare servirii procesului de producție și depozitării (depozite de materiale, magazii, rezervoare,
posturi de transformare, centrale termice, etc.);
- clădiri agrozootehnice care cuprind pe cele destinate producției și depozitării produselor
agricole, viticole, legumicole, zootehnice, avicole etc., inclusiv cele pentru adăpostirea și înteținerea
utilajelor folosite în ramura agrozootehnică.

♦ Clasificarea după criteriile de calitate ia în considerare cerințele de bază care

determină calitatea unei construcții: durabilitatea, rezistențe fizico-mecanice, gradul de
rezistență la foc și la agenți atmosferici, gradul de dotare cu instalații și finisaje, volumele și
suprafețele construite care asigură în linii mari confortul, etc.
Luând în considerare acești factori, construcțiile se pot grupa în trei clase de calitate, după
cum sadisfac cerințe ridicate, medii sau obișnuite.

♦ Clasificarea din punct de vedere al modului de alcătuire și dispunere a

elementelor de rezistență ale unei clădiri grupează structurile de rezistență astfel:
- structuri cu pereți portanți (diafragme), realizați din zidărie, beton și beton armat
turnat monolit sau sub formă de elemente prefabricate (fig. 1.a, b., c.);
- structuri cu schelet portant realizat din stâlpi și grinzi (cadre) de beton armat,
metal sau lemn (fig. 2.a, b., c.);
- structuri mixte, realizate din cadre și pereți portanți (diafragme) de beton armat (fig.
3.a, b., c.);

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
2
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I
- structuri speciale, realizate sub formă de arce, plăci curbe subțiri, structuri
suspendate, etc. (fig. 4., fig.5).

a. structură din zidărie portantă

b. structură din panouri mari prefabricate de beton armat

c. structură cu pereți portanți din beton armat (diafragme)

Fig. 1. Clădiri cu structuri de rezistență din pereți portanți

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
3
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

L – deschiderea dintre reazeme;

t – travee;
h – înălțimea de etaj (nivel),
hf – adâncimea de fundare;
1 – fundație cu bloc și cuzinet;
2 – cuzinet de beton armat;
3 – bloc de beton simplu;
4 – pardoseală;
5 – stâlp marginal,
6 – stâlp central;
7, 9 și 10 – grinzi principale;
8 – grinzi secundare (nervuri);
11 – placă planșeu nivel curent;
12 – pardoseală peste planșeu;
13 - elemente secundare de acoperiș (plăci,
chesoane);
14 – învelitoare.
a. secține verticală printr-o structură de beton armat monolit

L – deschidere;
t – travee;
H – înălțimea;
1 – stâlp;
2 – grindă principală cu inimă plină;
3 – cheson de acoperiș

b. structură cu stâlpi și grinzi prefabricate din beton armat (vedere de ansamblu)

1 – fundație;
2 – stâlp cu inimă plină;
3 – perete de închidere;
4 – grindă cu zăbrele (fermă) a acoperișului;
5 – pană de acoperiș;
6 – tablă ondulată;
7 – grindă de rulare;
8 – pod rulant;
9 – pardoseală.

c. structură cu stâlpi și grinzi metalice

Fig. 2. Clădiri cu structură de rezistență din cadre (stâlpi și grinzi)

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
4
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

a. cu nucleu tubular central b. cu nucleu central realizat din c. cu nucleu din diafragme centrale,
realizat din diafragme închise două diafragme deschise, în formă plane, intersectate, cu marginile
de U întărite cu bulbi (stâlpi înglobați)
Fig. 3. Clădiri cu structuri mixte
1 – diafragme; 2 – stâlpi; 3 – bulbi ai diafragmelor; 4 – elemente de închidere (fațadă)

1 – arc turnat monolit;

2 – chesoane;
3 – bolțișoare prefabricate;
4 – armătura arcului din
carcase sudate

Fig. 4. Clădire cu structură pe arce

Fig. 5. Clădiri cu acoperișuri suspendate pe cabluri

II. Alcătuirea generală a construcțiilor

II.1. Părțile principale ale unei clădiri

● În practica curentă, o clădire are următoarele părți componente principale (fig. 6.):
- infrastructura clădirii, aflată sub cota ±0.00 și care cuprinde fundațiile și în cazul
clădirilor cu subsoluri și elementele acestora;
- suprastructura clădirii, adică partea care se află deasupra cotei ±0.00 și cuprinde toate
celelalte elemente ale clădirii, lucrările de instalații.

a. Infrastructura clădirii. Cuprinde ca element principal fundația care se execută sub

nivelul terenului natural, vine în contact direct cu stratul bun de fundare al terenului și îi transmite
acestuia toate încărcările care acționează asupra construcției. Peste fundație se execută, după caz,
zidăria parterului, subsolului sau a mai multor subsoluri.

b. Suprastructura clădirii. Este partea din clădire situată deasupra terenului și cuprinde
toate elementele de rezistență (pereții, stâlpii, planșele, șarpanta, scările), în afara fundațiilor,
precum și lucrările de finisaj și protecție ale clădirii (învelitoarea, izolațiile, tencuielile și placajele

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
5
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I
interioare și exterioare, pardoselile, tâmplăria împreună cu geamurile, zugrăvelile, vopsitoriile și
tapetele).

c. Lucrările de instalații. Cuprind instalațiile sanitare, electrice, de încălzire, de ventilație.

1 – fundație;
2 – perete (zid) interior;
3 – perete (zid) interior;
4 – planșeu;
5 - șarpantă;
6 – învelitoare;
7 – fereastră;
8 – balcon;
9 – soclu;
10 – trotuar;
11 – subsol;
12 – parter;
13 – etaj (nivel curent)

Fig. 6. Alcătuirea generală a unei clădiri

II.2. Compartimentarea clădirilor

Clădirile se compartimentează atât pe înălțime (pe verticală), cât și pe același nivel (pe
orizontală sau în plan).

Compartimentarea clădirilor pe înălțime se realizează prin subansambluri orizontale

(planșee), dispuse fiecare la o anumită cotă, în funcție de destinația clădirii (fig. 7 și 8).
Spațiul delimitat între două planșee consecutive se numește nivel. Fiecărui nivel îi
corespunde planșeul inferior și spațiul de deasupra acestuia până la planșeul superior.
Numărul de niveluri ale unei clădiri este determinat de destinația și de structura de rezistență
adoptată.

Fig. 7. Compartimentarea unei clădiri pe înălțime

a – demisol; b – parter; c – etaje; d – mansardă; e – pod; f – infrastructură; g - suprastructură

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
6
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Fiecare nivel poartă o denumire și anume:

● Subsolul (S) este nivelul situat sub cota ±0.00, (considerată la nivelul pardoselii
parterului), respectiv parțial sau total sub cota terenului natural; dacă este locuit sau are anumite
funcțiuni, la partea superioară a încăperilor subsolului, peste cota terenului natural se prevăd
ferestre pentru iluminarea și aerisirea naturală; în cazul în care se prevăd de la început camere de
locuit la subsol, acestea se ridică mai mult deasupra cotei terenului rămânând îngropat în pământ
aprox. 1m, nivelul respectiv purtând denumirea de demisol; în unele cazuri se realizează și al doilea
subsol, ale cărui încăperi nu mai pot fi iluminate și aerisite natural și servesc numai pentru
depozitare, ca spații pentru instalații (subsol tehnic), parcare.

● Parterul (P) este primul nivel situat peste cota terenului natural amenajat.

● Etajele (I, II, III, ..... n) reprezintă nivelurile situate deasupra parterului.
Dacă între parter și etajul I se află un nivel cu înălțimea mai redusă decât a fiecăruia dintre
acestea, precum și în cazul când parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv se numește
mezanin.

- Etajele se numerotează în ordine crescătoare, de jos în sus.

- Înălțimea etajelor depinde de destinația lor:
- Clădirile destinate pentru locuințe au înălțimea etajului de cel puțin 2.75m, spre
deosebire de alte clădiri cu destinație social culturală, care pot avea înălțimi mai mari.
- În sălile în care se desfășoară activități sportive, teatru, concerte, expoziții, etc. ,
înălțimea acestora se desfășoară pe două sau mai multe etaje.
- Clădirile industriale au în general înălțimi mult mai mari, tinându-se cont de
înălțimea utilajelor tehnologice necesare desfășurării activității de producție (poduri rulante,
motostivuitoare pentru depozite înalte, macarale, etc.).

● Deasupra ultimului etaj se realizează acoperișul. În cazul în care acoperișul se execută cu

pante mari, spațiul delimitat de acesta și ultimul planșeu al clădirii poartă denumirea de pod.

● În cazul în care podul este amenajat ca locuință el poartă denumirea de mansardă.

● Dacă acoperișul se execută cu pantă redusă, straturile de termo și hidroizolație, fiind

amplasate pe ultimul planșeu, se numește acoperiș-terasă.

Compartimentarea clădirilor în cadrul aceluiași nivel se realizează cu pereți în care se

execută goluri pentru circulație, prevăzute sau nu cu uși.
Încăperile unui nivel pot avea destinații diferite: încăperi de locuit (dormitoare, camere de
zi); încăperi de lucru (birouri, săli de clasă, săli de operații, ateliere, etc.); încăperi de serviciu (băi,
bucătării, vestiare, camere pentru instalații, etc.); încăperi sau spații pentru circulație (holuri,
vestibule, coridoare, casele scărilor, etc.).
Funcțiunile unui nivel se pot repeta sau schimba la celelalte niveluri, dar aceste schimbări
sunt condiționate de sistemul structural al clădirii.

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
7
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

a. planul parterului b. planul etajului având reprezentat traseul decalat

de secționare

c. secțiunea verticală a clădirii după traseul decalat (A, B, C)

Fig. 8. Reprezentarea unei lădiri de locuit compusă din parter și etaj

Atenție!
- Pentru secțiuni și trasee de secționare vezi suport seminar II.

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
8
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Fig. 9 Reprezentarea unui corp de clădire

a. elevație; b. planul acoperișului; c. planul (secțiune orizontală C - C);
d. secțiune longitudinală (A – A); e. secțiune transversală (B – B)

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
9
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

III. Cele mai ciudate clădiri din lume

Mintea umană a explorat întotdeauna neconvenționalul, iar arhitectura nu face excepție. Mai
mult sau mai puțin cunoscute, zeci de construcții ciudate prind formă în marile orașe ale lumii.
De multe ori, ele stârnesc inițial indignarea, dar în timp ajung embleme ale locului și atrag zeci de
mii de turiști anual. Iată câteva dintre cele mai ciudate clădiri din lume, construite de oameni care
au sfidat regulile și au îndrăznit să șocheze.

Casa de piatră din Portugalia Casa care dansează în Praga

Casa do Penedo, situată în nordul Portugaliei, este
un monument arhitectural construit între 1972 și
1974 din patru bolovani imenși. Construcția a fost
folosită inițial ca și casă de vacanță chiar de către
inginerul care a construit-o. Datorită aspectului său
unic și a modului în care se integrează în mediul
înconjurător, casa a devenit o atracție turistică tot
mai populară. Astăzi este muzeu și își merită locul
între cele mai ciudate clădiri din lume.
Casa care dansează sau „Fred și Ginger” a fost
construită de arhitectul ceh Vlado Milunic, în
colaborare cu arhitectul canadiano-american Frank
Ghery. A fost proiectată în 1992, iar în 1996 era
finalizată. Conceptul excentric al clădirii a dat naștere
la numeroase controverse la acea vreme, din cauză că
face notă discordantă cu imobilele baroce, gotice și
Art Nouveau din împrejurimi. Construcția a fost
acceptată abia după ce președintele Vaclav Havel, care
a locuit câteva decenii în zonă, a susținut intens
proiectul, în speranța că va deveni un centru cultural.
Inițial, Gehry a denumit clădirea „Fred și Ginger”
după faimoșii dansatori Fred Astaire și Ginger Rogers.

Muzeul de artă contemporană Niteroi, Casa Mila, Barcelona

Brazilia
Clădire este situată în Rio de Janeiro și este una
dintre emblemele orașului. Construcția are 16 metri
înălțime, iar cupola are un diametru de 50 de metri
și cuprinde trei etaje. Lucrările de construcție au
fost realizate în 1996, iar la baza clădirii se află
plaja din Golful Guanabara.
DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII
Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
Casa Mila este una dintre capodoperele celebrului
arhitect Antoni Gaudi și a fost construită între 1905 și
1907. Datorită aspectului său unic și neconvențional
(nu are nicio linie dreaptă), Casa Mila a fost inclusă în
1948 pe lista locurilor din patrimoniul mondial
UNESCO.
10
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Casa strâmbă, Polonia Habitat 67, Montreal, Canada

Această construcție ciudată se află în localitatea
Sopot din Polonia și a fost construită în 2004. Are
aproximativ 4.000 de metri pătrați și face parte
dintr-un centru comercial.
Complexul Habitat 67 arată ca un aranjament bizar de
cuburi. Construcția a fost concepută de arhitectul
Moshe Safdie pentru lucrarea sa de masterat. A fost
construită în 1967 și a servit drept pavilion pentru
târgul mondial din același an. Complexul este una
dintre emblemele arhitecturale ale orașului Montreal.

Waldspirale, Germania Casele cubice din Olanda

Este o clădire rezidențială situată în orașul
Darmstadt. A fost construită în anii ’90 și se
distinge prin ceva unic: toate cele 1.000 de ferestre
ale clădirii au forma lor unică, iar fiecare ușile
fiecărui apartament au clanțe diferite.
Casele cubice din Rotterdam și Helmond au fost
proiectate de Piet Blom. Aceste case sunt niște cuburi
plasate în diferite unghiuri pe piloni în formă
hexagonală. Astfel, fiecare casă arată ca un copac, iar
întregul complex te duce cu gândul la o pădure.

Catedrala din Brasilia Centrul Național pentru Artele Spectacolului,

China
Această construcție este sediul arhidiocezei din A fost nevoie de șase ani pentru finalizarea Centrului
Brasilia și a fost realizată în 1970. Se distinge prin Național pentru Artele Spectacolului din Beijing.
structura sa hiperboloidă, construită din 16 coloane Datorită formei sale eliptice, clădirea a fost poreclită
de beton de 90 de tone fiecare. Oul Gigant. Ciudata clădire este practic un dom din
titan și sticlă, înconjurată de un lac artificial.

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
11
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

IV. Structuri incredibile construite de mâna omului

De-a lungul istoriei, omul a reușit să creeze structuri impresionante, care au rezistat peste
milenii. Piramidele din Egipt, templul Angkor Wat sau Marele Zid Chinezesc stau mărturie
capacității omului de a construi lucruri uimitoare.
Astăzi, cu ajutorul tehnologiei, inginerii duc construcțiile la cel mai înalt nivel de sofisticare
și creează structuri care ne obligă să ne confruntăm cu cele mai puternice frici. Iată câteva dintre
ele.

Skydeck, Chicago (foto:fewunknownfacts.com) Piscina suspendată din Dubai

Situat la etajul 103 al „Willis Tower”, a doua
cea mai înaltă clădire din SUA, acest spațiu nu
este pentru cei cu rău de înălțime. Încăperea este
construită integral din sticlă și poate susține o
greutate de până la 5 tone. Locul este extrem de
popular printre cei care doresc să admire orașul
Chicago de la înălțime.
(foto:reynoldspolymer.com)
Hotelul Intercontinental din Dubai are o piscină
situată la etajul 36. Dar nu este vorba de o
piscină oarecare, ci de una suspendată și
construită în întregime din sticlă securizată.
Dacă vrei să vezi cum e să înoți „în aer”, această
piscină este locul ideal.

Refugiul Gervasutti (foto:inhabitat.com) Hotelul Sky Lodge (foto: designboom.com)

Refugiul Gervasutti, situat în masivul Mont
Blanc, a fost instalat pe ghețarul Ferboudze și
arată ca o bucată de avion. Tabăra pentru
alpiniști este situată la altitudinea de 2.833 de
metri.
Sky Lodge („Loja din cer”) este un hotel de lux
„agățat” pe o stâncă din Valea Sacră din Peru.
Hotelul are mai multe camere, fiecare de forma
unei capsule transparente. Fiecare capsulă poate
găzdui 12 oameni și este construită din aluminiu
și policarbonat.

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
12
 I IMC
Anul universitar 2019-2020, semestrul I

Podul Ohashi, Japonia (foto: ytimg.com)
Cu o lungime de 1,6 kilometri, acest pod leagă
orașele japoneze Matsue și Sakaiminato. Podul
pare atât de abrupt încât te miri cum reușesc
mașinile să-l treacă fără a aluneca înapoi.
Liftul celor o sută de dragoni (foto: diez.md)
Liftul Bailong, denumit și „liftul celor o sută de
dragoni”, se află în Parcul Național Zangjiajie
din China. Are o traiectorie ascendentă de 326
de metri, iar odată ajunși în vârf turiștii au o
panoramă uimitoare a munților Zangjiajie. Liftul
a fost construit pe o stâncă și ajunge de la bază
la vârf în doar 32 de secunde, fiind cel mai rapid
lift de pasageri din lume.

Bibliografie:
- C. Peștișanu, M. Voiculescu, M. Darie, R. Vierescu – Construcții, Ed. Didactică și Pedagogică
R.A., București, 1995;
- C. Peștișanu – Construcții, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979;
- S. Vulcăneanu – De la semne și simboluri la citirea planurilor, reprezentarea construcțiilor de
clădiri și a spațiilor învecinate, Ed. MATRIX ROM, București, 2002;
- STAS – 1434-83 – Desen tehnic de construcții. Linii, cotare, reprezentări convenționale, indicator;
- www. incredibilia.ro;
- www.eva.ro

DESEN TEHNIC – suport seminar X, XI, XII, XIII

Titular disciplină: ș.l.dr.ing. POPESCU Cristina
13