Cod PTE 10

SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE

Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

TRECERE ÎN REVISTĂ

Pagina 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Revizia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Elaborat Avizat Revizia

Numele: 0
Semnătura:
Data:

AVERTISMENT: Documentul este proprietatea SC PRIMASERV SRL. Reproducerea şi difuzarea acestuia

sunt în exclusivitate în responsabilitatea RSMI.
Copiile sunt numerotate şi difuzate in regim controlat.

Revizia paginii: 0 Pagina 1 - 10

Formular cod F(PG 01)01, rev. 0
 Cod PTE 10
SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE
Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR / MODIFICĂRILOR

Secţiunea Pagina, Aprobare,

Ediţia/Revizia Descriere revizie/
revizuită/ Paragraful, Semnătura/
documentului Modificare
Nr. revizie Nr. rev. şi Data Data
1/0 - - Elaborare iniţială 08.01.2008
2/0 Integral Integral Tranzitie SR EN ISO 11.03.2009
9001:2008 si SR OHSAS
18001 :2008
3/0 Integral Integral Tranzitie SR EN ISO 24.06.2011
9001:2008 si SR OHSAS
18001 :2008
4/0 Integral Integral Actualizare SR EN ISO 11.06.2013
9001:2008 si SR OHSAS
18001 :2008, SA 8000 :2008
5/0 Integral Integral Actualizare SR EN ISO 16.06.2016
9001:2008 si SR OHSAS
18001 :2008, SA 8000 :2008
6/0 Integral Integral Tranzitie SR EN ISO 20.11.2018
9001:2015 si SR EN ISO
14001:2015

Revizia paginii: 0 Pagina 2 - 10

Formular cod F(PG 01)01, rev. 0
 Cod PTE 10
SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE
Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

LISTA DE DIFUZARE

Exem- Semnătura Data Data Semnătură

Destinatar
plar nr. (nr. adresă) difuzării retragerii responsabil
1. RSMI
2. Administrator
3. RTE
4. Responsabil Lucrare
5. CQ

1. SCOP
Prezenta procedură are ca scop executarea lucrarilor de turnari betoane in elemente de constructii
in conditii de calitate si respectarea modului de lucru si asigurarea si confirmarea calitativa a lucrarilor.

2. DOMENIU DE APLICARE

Prezenta procedura de lucru se aplica la turnarea betoanelor cu bena si cu pompe de turnare

beton care pot fi folosite la turnarea elementelor din beton armat la toate tipurile de structuri:
 constructii din beton monolit;
 constructii mixte;
 constructii din elemente prefabricate pentru fundatii, stalpi, pereti, grinzi, monolitizari, etc
Tipurile de bene folosite si fabricate la noi in tara sunt:

Revizia paginii: 0 Pagina 3 - 10

Formular cod F(PG 01)01, rev. 0
 Cod PTE 10
SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE
Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

Tip bena Capacitatea in mc

Bena basculanta cu deschidere verticala 0,8/1,0/1,35
Bena basculanta cu deschidere laterala 1,0/1,75
Bena basculanta cu furtun 1,0/1,75/1,85
Bena conica cu furtun 0,8

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

3.1 SR EN ISO 9001:2015 - Sisteme de management al calităţii – Cerinţe;

3.2 SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calităţii – Principii fundamentale şi vocabular;
3.3 SR EN ISO 9004 : 2001 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
îmbunătăţirea performanţelor.
3.4 SR ISO/TR 10013 : 2003 – Linii directoare pentru documentaţia sistemului de management al
calităţii.
3.5 MSMI – 02;
3.6 C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente
3.7 Norme tehnice publicate in Buletinul Constructiilor
3.8 Legea 10 -95- Legea privind calitatea in constructii.
3.7 NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton,beton armat si beton
precomprimat

4. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

4.1 DEFINIŢII

4.1.1 Termenii specifici Managementului Integrat sunt în conformitate cu SR EN ISO 9000:2006:

4.1.2 Termeni specifici activitatilor proprii
Beton - Conglomerate artificiale obtinute prin amestecarea pana la distributia uniforma a componentelor:
ciment, agregate si apa
Sistem apa-ciment - Partea activa a amestecului care in urma hidratarii si hidrolizei urmate de intarire
formeaza piatra de ciment.
Piatra de ciment - Are rolul de a lega intr-un tot coerent si unitar agregatele formand o structura compacta
rezistenta la solicitari mecanice si fizico-chimice.
4.2 PRESCURTARI
• SMI – Sistemul de Management Integrat;
• RSMI – Reprezentantul Sistemului de Management Integrat

5. RESPONSABILITĂŢI

5.1. Seful de santier

Are obligatia sa asigure documentatia de executie, materialele, SDV-urile necesare lucrarii
respective.
5.2. Seful punctului de lucru
Instruieste, indruma, verifica si raspunde de respectarea de catre personalul de executie a
prevederilor documentatiei tehnice si ale prezentei proceduri.

Revizia paginii: 0 Pagina 4 - 10

Formular cod F(PG 01)01, rev. 0
 Cod PTE 10
SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE
Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

5.3. Personalul de executie

Raspunde de efectuarea corecta a operatiilor de aplicarea corespunzatoare in fabricatie a
prevederilor documentatiei si prezentei proceduri.
5.4. Controlul punctului de lucru
Efectueaza controlul preventiv permanent, atesta , certifica si raspunde de executia corecta a
lucrarii.

6 CONŢINUTUL PROCEDURII

6.1 CONDITII PREALABILE

Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele:
 asigurarea documentelor de executie;
 verificarea calitatii privind trasarea lucrarii;
 verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate;
 instruirea personalului in executarea lucrarilor;
 dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
 racorduri de energie, apa si alte utilitati;
 existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese inglobate, conform planurilor de
executie;
 trasarea pozitiei corajelor;
 inchiderea, legarea si sprijinirea definitive a cofrajelor.

6.2 Pregatirea lucrarilor

6.2.1.Pregatirea executiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa
tehnologica a lucrarilor. Organizarea lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din proiectul de
organizare de santier. In mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru
transportul betonului,precum si pentru accesul utilajelor de ridicat. Trasarea lucraarilor se face in
conformitate cu planurile din detaliile de executie, predarea amplasamentului de catre beneficiar si
proiectant catre constructor facandu-se in baza unui proces-verbal semnat de cele trei parti.
Inainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de lucrari pregatitoare,care au
drept scop verificarea exacticitatii executiei cofrajelor si armaturilor si a montarii lor conform planului
proiectului.
La cofraje se verifica:
 concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofrajului montat: exactitatea pozitiei axelor stalpilor,
nervurilor, grinzilor si reazemelor,corespondenta dimensiunilor din proiect cu cele de pe teren;
orizontalitatea fundului grinzilor nervurilor si placilor si a verticalitatii stalpilor;
 etanseitatea cofrajului si astuparea crapaturilor sau spatiilor dintre scanduri sipci, hartie de sac,
carton asfaltat, etc. buna lor inchidere si rigidizare;
 monarea exacta a cutiilor si dopurilor pentru goluri, precum si diblurilor;
 stabilitatea sustinerii cofrajului (respectiv esafodajului) distributia popilor la distante
corespunzatoare, verticalitea popilor, siguranta rezemarii popilor, siguranta fixarii peretilor laterali ai
grinzilor si nervurilor, calotarea stalpilor, contravantuirea popilor etc.
La armaturi verifica:
 exactitatea asezarii bareloe, numarul si diametrul lor in conformitate cu prevederile proiectului;
 existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton;
 indepartarea barelor indoite sau deplasate
Revizia paginii: 0 Pagina 5 - 10
Formular cod F(PG 01)01, rev. 0
 Cod PTE 10
SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE
Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

 curatirea barelor de murdarie, rugina etc.

Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsa la intervalul: foarte fluid – slabplastic conform
normativelor.
6.2.2.Modul de lucru si intretinerea benelor
Încercarea benelor se face direct in mijlocul de transport, autobasculante, autoagitorie
autobetoniere.
Încercarea benelor din mijlocul de transport se face asezand alaturat cate doua sau mai multe
bene,situate in raza de actiune a macaralei, pe teren nivelat prealabil intr-un loc accesibil mijloacele de
transport.
Observatii efectuate de betonist la turnarea betonului cu bena:
1.Inainte de incarcarea benei cu beton
 verifica starea de curatenie a benei si clapeta de inchidere a gurii de descarare care trebuia sa fie
inchisa
2.Dupa incarcarea benei cu beton
 semnalizeaza coborarea carligului macaralei
 leaga bena in carlig
 semnalizeaza ridicare benei
Ridicarea benei de la sol se va face lent, pana in pozitia verticala, pentru a evita deversarea
betonului.
3.Manevrarea benelor la locul de punere in opera betonului se face de doi muncitori dintr-o pozitie laterala
benei.
4.Descarcarea betonului din bena se face prin retinerea dispozitivului de inchidere de la pozitia inchis la
deschis.
5.Dupa golirea completa a benei:
 se aduce clapeta de inchidere la pozitia „inchis”
 se semnalizeaza ridicarea benei de la punctul de lucru
 se coboara bena la locul de incarcare
Asezarea benei la sol se face lent pentru a evita indoirea saniei.
Dupa fiecare schimb sau la terminarea turnarii, bena se va spala cu un jet de apa sub presiune.
Saptamanal sau ori de cate ori este nevoie se va verifica functionarea angrenajelor si lagarelor sistemului
de inchidere a clapetei. Se vor curata si se vor unge cu unsoare consistenta.
In cazul in care se depune beton pe peretii interiori ai benei, acestia se vor curata cu spaclu si
dalta.
6.3.Recomandari la turnarea benei
6.3.1.Pentru turnarea betonului in fundatii se apropie bena cat mai mult de nivelul de turnare. Cantitatea de
beton se toarna intr-un singur loc sau se pozitioneaza in functie de volumul lucrarii.
6.3.2.Pentru turnaea betonelor in stalpi, pereti, grinzi se apropie cat mai mult jgheabul benei de cofrajul
elementului si se descarca betonul in cantitati corespunzatoare indicatiilor tehnologice deplasand bena in
lungul elementului (pereti, grinzi).
In cazul benelor cu furtun, acesta se introduce in cofraj astfel ca sa se reduca cat mai multinaltimea
de cadere a betonului.
6.3.3.Pentru turnarea placilor se apropie bena de nivelul de turnare si se descarca betonul in mod
fractionati in cantitati mici, deplasand bena cu ajutorul macaralei astfel incit sa se acopere placa sau
tronsonul de placa ce trebuie turnat.
6.3.4.Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care inpiedica curgerea betonului, se
introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata.

Revizia paginii: 0 Pagina 6 - 10

Formular cod F(PG 01)01, rev. 0
 Cod PTE 10
SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE
Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

6.4.Transportul betonului pentru turnarea cu bena

Transportul betonului pentru turnarea cu bena se poate face cu:
 autobasculante
 autoagitatoare
 autobetoniera
Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestec fiind de 45 sec. de
la introducerea ultimului component.
Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare,
basculante in functie de cerinte.
Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de 32.5 in functie de temperatura
betonului dupa ce urmeaza:

10C<t<30C 50 minute
t < 10C 70 minute

In organizarea transportului betonului cu autobetoniere se pot evidentia doua sisteme (in functie de
capacitatea de transport).
1. cu autobetoniere de 5,0 mc –in acest caz este rational ca descarcarea betonului sa se faca mai multe
puncte de lucru.
2. cu autobetoniera de 3,2 mc - in acest caz este rational ca descarcarea sa se faca integral la un singur
punct de lucru.
Operatiile tehnologice la punctul de lucru se vor face astfel:
 se descarca in doua bene (0,8 mc) jumatate de cantitate de beton
 se toarna in obiect continutul celor doua bene (in acest timp autobetoniera stationeaza in santier si
malaxeaza betonul ramas in toba)
 se descarca restul de beton in aceleasi bene
Este necesara sincronizarea comenzilor pentru beton la punctele care primesc beton de la aceeasi
betoniera.
Este indicat dotarea autobetonierelor cu aparate de emisie-receptie pentru mentinerea legaturii
permanente cu statia de betoane si santiere.
In cazul transportului betonului cu autobetoniera sau autobasculante trebuie sa tina seama de
urmatoarele conditii:
 transportul amestecului proaspat trebuie facut in minimum de timp, ca in acest interval sa nu
inceapa priza cimentului.
 drumurile pe care urmeaza a se face transportul trebuie sa fie de calitate buna pentru evitarea
sourilor, zguduiturilor etc.
 conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este
necesar ca mijloace de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie, arsita sau inghet).
Utilajul care are rol preponderent in stabilirea productivitatii turnarii betonului este macaraua.
Operatiile care determina tipul de folosire al macaralei sunt urmatoarele:
 prinderea benei in carligul macaralei
 ridicarea benei pe primii metri de inaltime
 deplasarea pe verticala cu bena in carlig (la suprastructuri)
 deplasarea pe orizontala a benei si rotirea bratului

Revizia paginii: 0 Pagina 7 - 10

Formular cod F(PG 01)01, rev. 0
 Cod PTE 10
SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE
Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

 coborarea benri pana la aproprierea punctului de turnare a betonului

 turnarea betonului
 ridicarea benei
 manevre pentru pozitionarea benei
 dezlegarea benei de carligul macaralei
6.5. Tehnologia turnarii betonului cu autobetoniera
Domeniul de utilizare:
In anumite conditii, turnarea betonului se face direct din autobetoniera:
 pentru lucrari de fundatii
 pardoseli
 patforma
 ziduri de sprijin
 lucrari subterane
Tipuri de autobetoniere folosite la noi in tara:
 autobetoniere 12 AB1- cap.3,2 mc
 autobetoniere 19 AB 4- cap. 5,5 mc
 autobetoniere 19 AB 5 –cap.6,0 mc
In cazul turnarii betonului direct din autobetoniera ca utilaj auxiliar se vor folosi jgheaburi, conducte,
etc. pentru lucrarile de adancime.
6.6. Punerea in opera a betonului cu ajutorul benei
La locul de turnare betonul se va pune imediat in opera in cel mai scurt timp, neadmitandu-se
depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei.
Conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este
necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie, arsita sau inghet.
Turnarea betonului se va face toate pregatirile necesare. Betonul se va pune in opera cu bene cu
deschidere laterala si jgheaburi.
Incarcarea benelor din mijlocul de transport se face asezand alaturat cate doua sau mai multe
bene, situate in raza de actiune a macaralei, pe teren nivelat in prealabil intr-un loc accesibil mijloacelor de
transport.
Inainte de incarcarea benei cu beton:
 verifica starea de curatenie a benei
 verifica clapeta de inchidere a gurii de descarcare care trebuie sa fie inchisa.
Dupa incarcarea benei cu beton:
 semnalizeaza coborarea carligului macaralei
 leaga bena de carlig
 semnalizeaza ridicarea benei
Ridicarea benei de la sol se va face lent, pana ajunge in pozitia verticala, pentru a evita deversarea
betonului.
Manevrarea benelor la locul de punere in opera a betonului se va face de catre doi muncitori dintr-o
pozitie laterala benei.
Descarcarea betonului din bena se face prin retinerea dispozitivului de inchidere de la pozitia inchis la
deschis.
Dupa golirea completa a benei:
 se duce clapeta de inchidere la pozitia „inchis”
 se semnalizeaza ridicarea benei de la punctul de lucru

Revizia paginii: 0 Pagina 8 - 10

Formular cod F(PG 01)01, rev. 0
 Cod PTE 10
SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE
Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

 sa coboara bena la locul de incarcare

Asezarea benei la sol se face lent pentru a se evita indoirea saniei. Dupa fiecare schimb sau la
terminarea turnarii, bena se va spala cu un jet de apa sub presiune. Saptamanal sau ori de cate ori este
nevoie sa se verifice functionarea angrenajelor si lagarelor sistemului de inchidere al clapetei. Se vor curata
si se vor unge cu unsoare consistenta.
In cazul in care se depune beton pe peretii interiori ai benei acestia se vor curaata cu un spaclu si cu dalta.
Daca se formeaza la gura de descarcare efect de balta care indica curgerea betonului, se
introduce butelia vibratorului in functiune in interiorul betonului din bena sau se sparge balta cu lopata. Nu
se va lovi bena cu obiecte dure. Calitatea si caracteristicile betonului vor fi intocmai cu conditiile impuse prin
caietele de sarcini elaborate de proiectant.
6.7. Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face mecanic cu vibratoare de interior previbratoare, durata optima
devibrare fiind de 5-30 sec. Vibrarea se considera terminata atunci cand:
 betonul nu se mai taseaza
 nu mai apar bule de aer la suprafata betonului
 suprafata devine orizontala si lucioasa
Grosimea stratului de beton care urmeaza a fi vibrat nu trebuie sa depasasca ¾ din lungimea
buteliei,iar la compacactarea stratului urmatr butelia trebuie sa patrunda 5-15 cm,in stratulanterior
compactat.
Distanta maxima intre doua introduceri succesive ale vibratorului sunt de 1,0 m in cazul de fata
butelia se va introduce la mijlocul panoului si stanga-dreapta la o distanta de 30 cm. fata de montat. Butelia
se va introduce pe verticala si inclinat si se va avea in vedere ca racirea acesteia se face in beton, fapt
pentru care la schimbarea zonei se va opri convertizorului.
6.8. Trasarea betonului dupa turnare
Dupa turnarea betonului trebuie protejat inpotriva urmatorilor factori :
 uscari premature datorita radiatiilor solare a vintului antrenarea pastei de ciment datorita ploilor
 diferentelor de temperatura din interiorul betonului
 temperaturi scazute sau inghet
 eventualele socuri si vibratii care ar diminua aderenta la armatura
Principalele metode de protectie sunt:
 mentinerea cofrajelor (nu este cazul)
 stropirea periodica cu apa
 aplicarea cu pelicule protectoare
Durata de tratare depinde de conditiile de mediu, calitatea amestecului de beton si agresivitatea
mediului. In functie de acesti factori conform NE 012/1999 variaza intre 1 si 14 zile.
6.9 CRITERII DE ACCEPTARE
Controlul calitatii lucrarilor la turnarea betonului
Calitatea lucrarilor de beton trebuie asigurate pe intreg lantul de procese tehnologice: prepararea,
turnarea, transport si manipulare, punere in opera, tratare ulterioara.
Ea depinde atat de calitatea materialelor oponente: agregate, ciment, apa si adaosuri si modul lor
de malaxare cat si de corectitudinea cu care operatiile fiecarei faze tehnologice descrise in lucrare sunt
efectute.
Orice nerespectare a unei reguli tehnologice intr-una din fazele de mai sus mentionate nu poate fi
remediata in fazele urmatoare si contribuie la scaderea calitatii betonului in faza finala.
O calitate satisfacatoare a lucrarilor de betoane se obtine daca:

Revizia paginii: 0 Pagina 9 - 10

Formular cod F(PG 01)01, rev. 0
 Cod PTE 10
SC PRIMASERV SRL PROCEDURA TEHNICĂ DE
Ediţia 3
EXECUŢIE
Turnarea betonului

 sunt cunoscute si instituite regulile tehnologice ale tuturor proceselor de catre muncitori,
cunoscandu-si fiecare rolul sau precis in echipa, maistru seful de lot, seful de santier.
 sunt verificate permanent atat instruirea cat mai ales aplicarea regulilor tehnologice de catre seful
de santier, seful de lot, maistru, seful de echipa.
Sarcinile generale privind calitatea lucrarilor ce revin tuturor treptelor ierarhice ale unitatii de
executie sunt prevazute in Legea nr.10/1955 privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare,
functionalitatii si calitatii constructiilor.
In cazul turnarii cu bena, calitatea betonului turnat la fiecare punct de lucru, se va verifica conform
normativului C 140/86.

7 ÎNREGISTRĂRI ŞI IDENTIFICATORI

7.1 Programul calitatii lucrarilor executate elaborat de proiectant

7.2 Planul calitati elaborat de constructor cod PC 7.1
7.3 Proces verbal de receptie calitativa formular cod: F(PP 01)05
7.4 Condica betoanelor turnate formular cod: F(PP 01)09

8 ANEXE

N/A

Revizia paginii: 0 Pagina 10 - 10

Formular cod F(PG 01)01, rev. 0