PLAN DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

PENTRU OBIECTIVUL :
VILA ..........

APROBAT,
.
 CUPRINS
1. BAZA LEGISLATIVA

2. DESCRIEREA LUCRARILOR (PROIECTULUI)

3. COMPETENTE

4. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI

5. COMUNICARI SI RAPORTARI

6. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUTIE CARE POT AFECTA

SANATATEA SI SECURITATEA LUCRATORILOR SI A CELORLALTI PARTICIPANTI
LA PROCESUL DE MUNCA

7. SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

8. INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, EVACUAREA

PERSOANELOR SI MASURILE DE ORGANIZARE LUATE IN ACEST CAZ

9. MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA

MATERIALELOR

10. MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI

DE ELECTROCUTARE
1. BAZA LEGISLATIVA

Prezentul plan de securitate si sănătate in munca este realizat in baza următoarelor Legi si
Hotărâri de Guvern:

• Legea securităţii si sănătăţii in munca nr. 319/2006

• HG 1425/2006 - Norma metodologica de aplicare a prevederilor Legii securităţii si
sănătăţii in munca nr. 319/2006
• Hotărârea de Guvern nr.1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si
sănătate pentru locul de munca
• Hotărârea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerinţele minime de securitate si
sănătate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, In
special de afecţiuni dorsolombare
• Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si
sănătate pentru utilizarea de către lucratori a echipamentelor individuale de protecţie la
locul de munca
• Hotărârea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de munca
• Hotărâre de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate si
sănătate pentru şantierele temporare sau mobile

2. DESCRIEREA LUCRARILOR (PROIECTULUI)

SC ......................... SRL execută o gamă complexă de lucrări civile şi industriale. În

dotarea firmei există utilajele necesare care permit realizarea oricărei lucrări de construcţii,
indiferent de gradul de dificultate al acesteia.

 Lucrari invelitori sarpante, fatade, etc

 Lucrări de întreţinere curentă şi amenajări (compartimentări structură rigips, finisaje
interioare - tencuieli, zugrăveli, vopsitorie,)

Dotări

Preocuparea SC .......................... SRL pentru calitatea lucrărilor executate s-a

concretizat în investiţii realizate în tehnologii şi utilaje performante, care să garanteze
obţinerea parametrilor impuşi de benficiari.
SC ...............................SRL dispune de dotări care permit acoperirea unei game largi de
lucrări în domeniile construcţiilor civile, industriale, infrastructură şi suprastructură şi
obţinerea unor performanţe calitative deosebite.
3. COMPETENTE

3.1. Managerul de Proiect

Prin desemnarea unuia sau mai multor coordonatori SSM pentru a executa sarcinile
prevăzute In HG 300/2006, art. 54 şi 58, referitoare la securitatea si sănătatea in munca,
beneficiarul sau managerul de proiect nu va fi exonerat de răspunderile care îi revin în
acest domeniu.
în vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier, managerul
de proiect are, în rincipal, următoarele obligaţii:
a) să aplice principiile generale de prevenire a riscurilor lan ocul de muncă;
b) să coopereze cu coordonatorii în matene de securitate şi sănătate în timpul fazelor de
proiectare şi de realizare a lucrărilor;
c) să ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate
consemnate în registrul de coordonare;
d) să stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile activităţii
şantierului, consultându-se cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
e) să redacteze un document de colaborare practică cu coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate.
Managerul de proiect desemnat de beneficiarul lucrarii este : ................................

3.2. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării

proiectului lucrării
Este desemnat de beneficiar si/sau de managerul de proiect si are următoarele atribuţii:
• să elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de
securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de
activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
• să pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării,
conţinând elementele utile în matene de securitate şi sănătate de care trebuie să se ţină
seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare;
• să adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusă proiectului;
• să transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor cu
responsabilităţi în domeniu;
• să deschidă un registru de coordonare şi să-i completeze;
• să transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi dosarul de
intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în
materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării;
• să participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect;
• să stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, măsurile
generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului;
• să armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor cu planul de
securitate şi sănătate al şantierului;
• să organizeze coordonarea între proiectanţi;
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate in munca pe durata desfasurarilor
lucrarilor desemnat de beneficiar sau Managerul de Proiect este .................................
3.3 Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata execuţiei lucrărilor
Este de asemenea desemnat de beneficiar si/sau manager de proiect si poate fi aceeaşi
persoana cu cea numita la etapa de elaborare a proiectului.
Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemnează un alt coordonator în
materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării decât cel din timpul elaborării
proiectului, numirea trebuie făcuta (inaintea începerii lucrărilor pje şantier.)
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata execuţiei lucrărilor este sef
echipa: Axinoiu Grigore

Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata execuţiei lucrării are

următoarele atribuţii:
• să coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la alegerea
soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări sau faze de
lucru care se desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru
realizarea acestor lucrări sau faze de lucru;
• să coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura că
angajatorii şi, dacă este căzu!, lucrătorii independenţi respectă principiile prevăzute la art.
56, într-un mod coerent şi responsabil, şi aplică planul de securitate şi sănătate;
• să adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptări ale planului de securitate
şi sănătate prevăzut la art.56 şi ale dosarului de intervenţii ulterioare, în funcţie de evoluţia
lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite;
• să organizeze cooperarea între angajatori, inclusiva celor care se succed pe şantier, şi
coordonarea activităţilor acestora, privind protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a
riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă şi
informarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul, informarea
lucrătorilor independenţi;
• să coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corectă a instrucţiunilor de lucru şi de
securitate a muncii;
• să ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate să aibă acces pe şantier;
• să stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile
generale aplicabile şantierului;
• să ţină seama de toate interferenţele activităţilor din perimetrul şantierului sau din
vecinătatea acestuia;
• să stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiffe privind utilizarea mijloacelor de
protecţie colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier;
• să efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor,
înainte ca aceştia să redacteze planul propriu de securitate şi sănătate;
• să avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi modificările
acestora.
• sa verifice periodic modul de implementare a planului de securitate si sănătate in
munca;
• sa stabilească si sa menţină proceduri adecvate care asigura faptul ca toate accidentele
si evenimentele periculoase sunt investigate direct si raportate imediat pârtilor
responsabile;
• sa întocmească statistici cu privire la accidente si riscuri in ceea ce pliveşte proiectul.
4. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Santierul va fi semnalizat ziua si noapte avand in vedere specificul lucrarilor. De asemenea

sapaturile vor fi protejate cu balustrade. Gropile se vor executa fara sprijiniri.
Nu va fi admis in şantier, in execuţie, persorinal lucrator, tehnic sau ingineresc, fără a avea
vizita medicala valabila, pentru activitatea ce se desfăşoară.
Fisele de securitatea muncii pentru personalul delegat sa lucreze in şantier vor urma
executanţii in şantier si vor sta la conducătorul locului de nnunca.
Alcoolul si drogurile sunt interzise cu desăvârşire in santier.Nici o persoana care a
consumat alcool sau droguri si care mai poate prezenta urme ale unor asemnea substanţe
in circulaţia sanguina NU va fi admisa in santier.Acest lucru se va verifica, in acest sens
existând posibilitatea de a se efectua teste prin sondaj.Orice persoana care refuza
testarea, sau care in urma testării va fi depistata cu urme de alcool,droguri sau alte
substanţe incompatibile cu calitatea de angajat aflat in timpul serviciului - va fi dat afara din
şantier.
Intreg personalul din şantier trebuie sa-si desfăşoare activitatea conform sarcinii de lucru
primita , respecatand instrucţiunile de lucru si instrucţiunile proprii de securitate in munca
Nu va fi permis accesul in şantier si pe punctele de lucru adiacente şantierului fără
echipament de protecţie si de lucru;
Echipamentul Personal de Protecţie a Muncii corespunzător trebuie purtat tot timpul.
Minimul in şantier este:
 Casca de protecţie pentru construcţii sub trei ani vechime;
 încălţăminte pentru construcţii (bombeu metalic)
 Veste sau jachete;
 Haine adecvate (salopete personalizate);
 Vesta avertizoare;
 Centura, hamuri si elemente de acorare pentru lucrul la înălţime-daca este cazul;

Persona care va fi găsita nepurtand Echipamentul Personal de Protecţie a Muncii

corespunzător nu va fi acceptat in şantier si trimis acasă. Este interzisa utilizarea
telefoanelor, in incinta şantierului, in afara celor dedicate producţiei.
La inceperea programului de lucru, conducătorii formaţiilor de lucru, şefii de echipa,
maiştrii, tehnicieni sau inginerii, vor efectua instruirea privind specificul activităţilor zilei,
instrucţiuni de lucru, evidenţierea riscurilor specifice si masuri de combatere.
La inceperea programului de activitate vor fi verificate toate uneltele, sculele, utilajele,
mijloacele auto si alte mijloace de producţie, asupra stării de funcţionare si nu se va lucra
daca acestea nu corespund din punct de vedere aii securităţii muncii. Nu vor fi admise in
şantier autovehicule sau utilaje care prezinta scurgeri de carburanţi, lubrifiant, sau aite
substanţe ce pot polua mediul incoijjurator sau pot avea impact direct sau indirect asupra
acestuia.
Personalul cu funcţie de conducere (şefi de echipa, maiştri, tehnicieni, ingineri) vor verifica
la inceperea programului starea echipamentului de protecţie si de lucru, si nu va permite
accesul in şantier sau desfăşurarea activităţii, fara echipament corespunzător.
Supravegherea de către conducători locurilor de munca a personalului din execute se face
permanent.
Nu vor fi stabilite fronturi de lucru cu un singur executant. Vor fi identificate de către
conducătorii locurior de munca toate pericolele tehnologice, de accidentare sau
îmbolnăvire profesionala ce pot apărea sau exista la locul de munca, si vor fi aduse la
cunoştinţa personalului din execuţie, la inceperea programului, sau ori de cate ori acestea
apar in activitatea de execuţie.
Conducătorii locurilor de munca vor stabili caile de acces in şantier cu menţionarea locurilor
periculoase, a golurilor, gropilor, cablurilor electrice sub tensiune, etc., in vederea eliminării
la maxim a posibilităţilor de producere de afccidente sau imboînaviri profesionale.
Nu se vor utiliza piese, scule, utilaje, echipamente sau accesorii care nu sunt in stare buna
de utilizare si prin care s-ar crea un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala,
Nu va fi primit personal nou in execuţie, pana nu i se va face instruirea pe linie de
Securitate si Sănătate In Munca la schimbarea locului de munca, care va cuprinde:
prezentarea locului de munca, prezentarea riscurilor de accidentare, prezentarea
pericolelor tehnologice, prezentarea cailor de acces in şantier si a altor masuri ce se impun
sau sunt impuse de condiţiile de execuţie.

5. COMUNICARI SI RAPORTARI

5.1 Inspecţii si raportări

Inspecţiile periodice sunt necesare pentru îmbunătăţirea activităţii si standardelor de
siguranţa pe şantier.
Toate documentele mai sus menţionate se păstrează in Registrul de coordonare.

5.2 Raportarea accidentelor si incidentelor

In cazul rănirii unei persoane sau in cazul unui accident cu urmări serioase sau fatale
asupra muncitorilor sau lucrării, supraveghetorul responsabil pentru persoana sau operaţia
respectiva va informa imediat coordonatorul SSM si şefii săi ierarhici.
In cazul in care accidentul trebuie raportat la Inspectoratul Tentorial de Munca, aceasta se
va face conform cerinţelor legale in vigoare.
Incidentele periculoase vor fi raportate in forma scrisa conform cerinţelor
beneficiarului/managerului de project.
Coordonatorul SSM le va analiza si daca vor fi identificate noi riscuri ,se va revizui tabelul
de identificare a riscurilor si vor fi luate masuri corespunzătoare de eliminare/reducere a
acestora.

5.3. Instruirea personalului

Personalul aparţinând antreprenorilor va fi instruit înainte de intrarea in şantier de pe baza
unei tematici (agende) de instruire.
Toate instruirile se consemnează in scris si se păstrează in dosarul(registru) de
coordonare.
In conformitate cu legislaţia in vigoare fiecare antreprenor are obligaţia de a isi instrui
periodic propriul personal
Agenda instruirii va cuprinde:
 scurta descrierea proiectului
 prezentarea lucrărilor din proiect si rolul fiecărui participant la executarea lor
  prezentarea Regulilor SSM ale Şantierului si a regulamentului PSI
 prezentarea lucrării:
 riscurile majore ce pot apare in timpul construcţiei isi personalul supus riscului
 cauzele si modul de raportare al incidentelor/accidentelor
 obligaţiile pe linie protecţia muncii, PSI si a mediului
 sistemul de lucru pe baza permiselor de lucru
 prezentarea planului de evacuare in caz de incendiu/urgenta si masurile ce trebuie
luate in astfel de condiţii.

6. ANALIZA PROCESELOR TEHNOLOGICE DE EXECUTIE CARE POT AFECTA

SANATATEA SI SECURITATEA LUCRATORILOR SI A CELORLALTI PARTICIPANTI
LA PROCESUL DE MUNCA

6.1 LISTA LUCRARILOR

1. REALIZARE ACOPERIS

Numar total lucratori estimati pe lucrare 3+ 1conducator de lucrare

6.2 DESCRIEREA LUCRARILOR CE POT PREZENTA RISCURI

Descrierea lucrarilor efectuate de personalul de executie din cadrul SC ........................ SRL
a fost facuta la capitolul 2- DESCRIEREA LUCRARILOR (PROIECTULUI)

6.3. IDENTIFICAREA RISCURILOR SI DESCRIEREA LUCRARILOR CARE POT

PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA LUCRATORILOR

F1 Lovire de către maşinile şi utilajele de construcţii sau de mijloace de transport la

deplasarea pedestrǎ.
F2 Suprafeţe sau contururi periculoase, înţepătoare sau tăioase (ferăstrău manual, electric
etc).
F3 Proiectare de particule în timpul procesului de tăiere a materialelor ;
F4 Cădere liberă, răsturnare, scurgere liberă sub efectul gravitaţiei a obiectelor,
materialelor, uneltelor situate la înălţime;
F5 Prindere, antrenare mână sau articole de vestimentaţie de câtre organele de maşini în
mişcare( ferăstrău electric, maşină de găurit etc.);
F6 Răsturnare sau cădere liberă peste picior a materialelor în timpul prelucrării sau
manipulării;
F7 Utilizarea schelelor nestandardizate;
F8 Neasigurarea schelelor împotriva alunecării sau căderii;
F9 Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ ( prize, ştechere defecte, conductori
neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă, aparatură necarcasată etc);
F10 Temperatura ridicată a echipamentelor tehnice – pânză ferăstrău etc.;
F11 Calamitǎţi naturale( seisme, trăznete, etc);
F12 Temperatura aerului ridicată pe perioada caniculară şi scăzută în anotimpul friguros;
F13 Lucrul la înălţime în condiţii meteorologice nefavorabile- vânt puternic, ceaţă, polei,
ninsori;
F14 Curenţi de aer.
F15 Pulberi pneumoconiogene ( particule etc );
F16 Operaţii, reguli, procedee greşite pentru îndeplinirea sarcinii de muncă;
F17 Nesemnalizarea sau nemarcarea locurilor de muncă periculoase;
F18 Îndeplinirea sarcinilor de muncă la înălţime de către salariaţi care nu au avizul
medical sau care au vârsta mai mică de 18 ani sau peste 55 de ani;
F19 Poziţii de lucru forţate sau vicioase producătoare de afecţiuni ale sistemului osteo-
muscular ;
F20 Efort dinamic în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă;
F21 Folosirea uneltelor echipamentelor de lucru necorespunzătoare, din dotare;
F22 Operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia muncii sau ritm
mare de muncă în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă;
F23 Stres neuropsihic legat de pericolul de cădere de la înălţime.
F24 Intervenţii la organele de maşini în mişcare, în timpul funcţionării maşinii de găurit,
fierăstrău electric ;
F25 Executare defectuoasă de operaţii: manevre, fixări, reglaje;
F26 Lucrul în instalaţiile electrice fără a avea calificare şi autorizare;
F27 Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare;
F28 Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, dezechilibrare;
F29 Staţionări sau deplasări în zonele periculoase;
F30 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie;
F31 Neverificarea stării tehnice a EIP sau a echipamentelor tehnice;
F32 Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stări tensionate,
agresiuni verbale sau fizice, deficienţe în sistemul de comunicare);
F33 Lipsa de satisfacţie în muncă;
F34 Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit sau în
stare de ebrietate, consumul de alcool în timpul programului.

Se poate afirma că, nivelul de risc pe unitate este sub 3,5 , locurile de muncă
situându-se în categoria celor de risc aproape de mediu de accidentare şi îmbolnăvire
profesionala.
6.4 MASURI DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Factorii de risc care, prin manifestare pot cauza vatamari grave, pot conduce la invaliditati sau
chiar deces, sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. RISC DESCRIERI LUCRARI/MASURI OBLIGATORII

crt. IDENTIFICAT

1 Nerespectarea instruirea lucratorilor privind consecintele nerespectarii disciplinei

disciplinei la la locul de munca
locul de -se interzice admiterea la lucru a persoanelor cu stare fizică sau
muncă prin psihică necorespunzătoare.
prezentarea la -se interzice admiterea la lucru a persoanelor în stare de ebrietate
serviciu obosit precum şi introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice în
sau în stare unitate.
de ebrietate, -personalul este obligat să respecte disciplina la locul de muncă
consumul de -efectuarea de controale periodice cu alcoolscopul la începerea şi
alcool în în timpul programului de lucrului
timpul
programului.

2 Cădere de la Se vor acoperi şi îngrădi cu balustrade executate pe tot conturul,

înălţime prin cu o înălţime de cel puţin 1m., golurile din planşeele clădirilor în
păşire în gol, construcţie pe care se execută lucrări sau e posibil să se circule;
alunecare, golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol;).
dezechilibrare; platforme, planşee sau pasarele nu trebuie să genereze riscuri
suplimentare de cădere.
Accesul către locurile de muncă trebuie amenajat fără obstacole
sau goluri neacoperite. Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul
şantierului se vor împrejmui
3 Neutilizarea Toţi lucrătorii din activităţile de zidărie, montaj prefabricate şi
echipamentulu finisaje în construcţii sunt obligaţi să utilizeze echipamentul
i individual de individual de protecţie adecvat..
protecţie; În toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu
echipament de protecţie specific pe care este obligat să-l poarte în
timpul lucrului şi până la părăsirea teritoriului şantierului
4 Staţionări Se interzice circulaţia personalului muncitor sub schelele sub care
sau deplasări se lucrează.(
în zonele Este obligatorie efectuarea unui instructaj zilnic de protecţie de
periculoase; protecţie a muncii la începerea lucrului care va cuprinde măsurile
de protecţie a muncii care trebuie respectate în desfăşurarea
activităţii din ziua respectivă.
Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acţiune a
utilajelor de ridicat, respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol.
5 Nesemnalizar În locurile periculoase, atât la locurile de muncă, cât şi acolo unde
ea sau circulaţia este mare, se va atrage atenţia asupra pericolului de
nemarcarea accidente, prin indicatoare vizibile atât ziua cât şi noaptea.
locurilor de
muncă
periculoase;
6 Curenţi de aer Golurile de la ferestre şi uşi unde nu s-a montat tâmplăria vor fi
închise provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curenţii de
aer.
6.4 MIJLOACE DE LUCRU-ECHIPAMENTE DE MUNCA

o Schele
o Bormasini
o Fierastrau electric
o Scule de mana

Cerinte privind echipamentele de munca

Toate echipamentele individuale de munca utilizate de subantrepriza, vor fi omologate si
vor avea obligatoriu urmatoarele documente de insotire:
-Certificatul de calitate;
-Declaratia de conformitate ЄC (europeana) sau CS (nationala) a producatorului sau a
reprezentantului sau legal pentru echipamentul de munca respectiv;
-Marcaj de conformitate ЄC sau CS aplicat direct pe echipamentul individual de munca
respectiv;
-Instructiuni de utilizare;

Scule si unelte de mana

Inainte de inceperea activitatii, toate sculele si uneltele de mana vor fi obligatoriu verificate,
avandu-se in vedere urmatoarele cerinte:
-Calitatea manerelor sculelor sub aspectul integritatii acestora, evitandu-se utilizarea
acelora care au manere crapate, fisurate sau innadite;
-Calitatea sculelor sub aspectul integritatii acestora, evitandu-se utilizarea acelora care
prezinta fisuri, stirbituri sau un grad de uzura avansata;
-Interdictia de a utiliza scule si unelte de mana care prezinta joc axial la imbinare;
-Este interzisa utilizarea de scule si unelte de mana, neomologate sau provenite de la
producatori ocazionali
-Se poate mentiona in prezentul plan si o persoana nominalizata cu responsabilitatea
verificarii echipamentelor de munca

Echipamente de munca electrice

Toate echipamentele electrice utilizate vor fi obligatoriu verificate inainte de utilizare,
avandu-se in vedere urmatoarele cerinte:
-Calitatea conductorilor electrici sub aspectul integritatii si izolatiei;
-Existenta carcaselor si aparatorilor de protectie;
-Existenta si calitatea impamantarii;
-Calitatea sistemelor de pornire/oprire a echipamentelor de munca
-Nivelul de uzura a piesei de lucru (ex. burghie, discuri de taiat);
-Asigurarea modului de fixare a piesei de lucru in echipament;
-Inainte de utilizarea propriu-zisa se va face o proba de „mers in gol“ a fiecarui echipament
electric;
-Este interzisa atingerea sau schimbarea piesei de lucru cu mana, in timpul functionarii
masinii de taiat sau gaurit;
-Alimentarea echipamentelor electrice se va face din surse de energie de joasa tensiune,
evitandu-se improvizatii de racordare la sursa sau conductori electrici improvizati;
Transportul si depozitarea echipamentelor de munca
-Transportul echipamentelor de munca se va face cu mijloace de transport adecvate iar
cele usoare manual respectandu-se instructiunile din cartile tehnice ale lor.
-Echipamentele de munca se vor depozita in magazia echipei respectandu-se
instructiunile de depozitare si asigurandu-le impotriva sustragerilor
-Transportul sculelor si uneltelor de mana se va face in trusele originale furnizate de
producator;

6.5 ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE- EIP

Obligaţiile angajatorilor
Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit;
să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.
În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor
echipamente individuale de protecţie, aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi
păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie, în special durata purtării, sunt
determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc, caracteristicile postului
de lucru al fiecărui lucrător şi de performanţa echipamentului individual de protecţie.
Echipamentul individual de protecţie este, în principiu, destinat purtării de către o singură
persoană.
Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai multe
persoane, se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează
diferiţilor utilizatori nicio problemă de sănătate sau de igienă.
Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigură buna sa
funcţionare şi o stare de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor
necesare.
Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează
purtarea echipamentului individual de protecţie.
Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează antrenamente pentru
modul de purtare a echipamentului individual de protecţie.
Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în
conformitate cu fişa de instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale.
Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor.
 LISTA DE ACORDARE A EIP

PERICOL DE SORTIMENT TIPUL EIP

FACTORI DE RISC ACCIDENTARE EIP CARACTERISTI
(IMBOLNAVIRE CI
PROFESION.)

- deplasari pe
suprafete alunecoase, -alunecare, cadere de la - incaltaminte de - talpa
inclinate, acelasi nivel, inaltime , protectie antiderapant.
- centura siguranta termorezistenta

- manipulare de - taierea sau inteparea

obiecte taioase, mainilor - manusi de prot.
intepatoare, - rezistente la
alunecoase, abrazive uzura

- caderea obiectelor de
la inaltime - deces - casca de protectie - rezistenta la
- traumatism cap uzura

- murdarire excesiva - salopeta - rezistenta la

- sapca(boneta) uzura
- rezistenta la soc

- rezistenta la
uzura

7. SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA.

7.1 DATE GENERALE
CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE
SI/SAU DE SANATATE LA LOCUL DE MUNCA
 
Obligaţiile angajatorilor
Atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie
colectivă ori prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie să
prevadă semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă şi să verifice existenţa
acesteia.
Pentru alegerea semnalizării adecvate, angajatorul trebuie să ia în considerare orice evaluare a
riscurilor realizată în conformitate cu prevederile din Legea nr. 319/2006.
Semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă trebuie să satisfacă cerinţele
minime prevăzute in HG 971/2006.
Informarea şi instruirea lucrătorilor
Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie informaţi referitor la toate măsurile care
trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă
Lucrătorilor trebuie să li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte semnalizarea
de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă sub forma unor instrucţiuni precise
Instruirea trebuie să cuprindă semnificaţia semnalizării, mai ales a celei care conţine cuvinte,
precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.
 
CERINŢE MINIME GENERALE
privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

Modalităţi de semnalizare
Semnalizare permanentă
Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi semnalizarea
privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se realizeze
prin utilizarea panourilor permanente.
Trebuie să se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea
permanentă destinată localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor de prevenire şi
stingere a incendiilor.
Semnalizarea de pe recipiente şi de pe conducte
Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor trebuie să fie
semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.
Căile de circulaţie trebuie să fie marcate permanent cu o culoare de securitate.
Semnalizarea ocazională
Când împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase, semnale acustice
şi/sau comunicare verbală pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o
acţiune specifică, precum şi pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor.
Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie să
se realizeze, în funcţie de împrejurări, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală.

Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care
conţin o culoare de securitate:

Culoare Semnificaţie sau scop Indicaţii şi precizări

 Semnal de interdicţie Atitudini periculoase

Stop, oprire, dispozitiv de oprire de

Pericol-alarmă urgenţă
Roşu
Evacuare

Materiale şi echipamente de prevenire

Identificare şi localizare
şi stingere a incendiilor

Galben sau Atenţie, precauţie

Semnal de avertizare
galben-oranj Verificare

Comportament sau acţiune specifică

Albastru Semnal de obligaţie Obligaţia purtării echipamentului
individual de protecţie

Uşi, ieşiri, căi de acces,

Semnal de salvare sau de prim ajutor
echipamente, posturi, încăperi
Verde
Situaţie de securitate Revenire la normal
    
Eficienţa semnalizării nu trebuie să fie afectată de:
-prezenţa unei alte semnalizări sau a unei alte surse de emisie de acelaşi tip care afectează
vizibilitatea ori audibilitatea, ceea ce implică, mai ales, următoarele:
    a) evitarea amplasării unui număr excesiv de panouri la o distanţă prea mică unul faţă de
celălalt;
    b) a nu se utiliza concomitent două semnale luminoase care pot fi confundate;
    c) a nu se utiliza un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase asemănătoare;
    d) a nu se folosi două semnale sonore concomitent;
    e) a nu se utiliza un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic;
-designul deficitar, numărul insuficient, amplasamentul greşit, starea necorespunzătoare ori
funcţionarea necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.
Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, să fie curăţate, întreţinute,
verificate, reparate periodic şi, dacă este necesar, înlocuite astfel încât să se asigure menţinerea
calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale.
Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate
se stabilesc în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.
Semnalizările care necesită o sursă de energie pentru funcţionare trebuie să fie prevăzute cu
alimentare de rezervă, pentru cazul întreruperii alimentării cu energie, cu excepţia situaţiei în
care riscul dispare odată cu întreruperea acesteia.
Un semnal luminos şi/sau sonor trebuie să indice, prin declanşarea sa, începutul acţiunii
respective; durata semnalului trebuie să fie atât cât o impune acţiunea.
Semnalul luminos sau acustic trebuie să fie reconectat imediat după fiecare utilizare.
Semnalele luminoase şi acustice trebuie să facă obiectul unei verificări a bunei lor funcţionări şi
a eficienţei lor reale, înainte de punerea în funcţiune şi, ulterior, prin verificări periodice.
Trebuie să fie luate măsuri adecvate suplimentare sau de înlocuire în cazul în care auzul sau
vederea lucrătorilor în cauză este limitată, inclusiv datorită purtării echipamentelor individuale de
protecţie.
Zonele sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor ori a preparatelor periculoase
în cantităţi mari trebuie să fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunzător

CERINŢE MINIME GENERALE

privind panourile de semnalizare

Caracteristici intrinseci
Forma şi culorile panourilor sunt definite în funcţie de obiectul lor specific, respectiv panouri de
interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum şi panouri privind
materiale şi echipamente de stingere a incendiilor.
Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil şi trebuie evitate detaliile inutile.
Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate cu condiţia ca semnificaţia lor să
rămână neschimbată şi nicio diferenţă sau adaptare să nu provoace confuzie asupra
semnificaţiei.
Panourile trebuie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri, intemperii şi
agresiuni cauzate de mediul ambiant.
Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie să asigure o
bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora.
Condiţii de utilizare
Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în funcţie de
unghiul de vedere, ţinându-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zonă în
cazul unui risc general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului ce
trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi vizibil.
În cazul în care condiţiile de iluminare naturală sunt precare, trebuie utilizate culori
fosforescente, materiale reflectorizante sau iluminare artificială, fără a aduce atingere
prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/654/CEE.
Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică nu mai există.

Panouri de interdicţie-caracteristici intrinseci:

a) formă rotundă;
b) pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşii (partea roşie trebuie să
ocupe cel puţin 35% din suprafaţa panoului).

Fumatul interzis
Fumatul şi focul deschis interzise
Interzis accesul pietonilor
Interzisă stingerea cu apă
Accesul interzis persoanelor neautorizate
Apă nepotabilă
Interzis vehiculelor de manipulare a mărfurilor
A nu se atinge

Panouri de avertizare-caracteristici intrinseci:

a) formă triunghiulară
b) pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să acopere cel
puţin 50% din suprafaţa panoului).

Materiale inflamabile
Materiale explozive
Materiale toxice
Materiale corozive
Materiale radioactive
Greutăţi suspendate
Vehicule de manipulare
Pericol electric
Pericol general
Radiaţii laser
Materiale combustibile
Radiaţii neionizante
Câmp magnetic puternic
Pericol de împiedicare
Cădere cu denivelare
Risc biologic
Temperaturi scăzute
Materiale nocive sau iritante

Panouri de obligativitate-caracteristici intrinseci:

a) formă rotundă;
b) pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin 50% din
suprafaţa panoului).
Protecţie obligatorie a ochilor
Protecţie obligatorie a capului
Protecţie obligatorie a urechilor
Protecţie obligatorie a căilor respiratorii
Protecţie obligatorie a picioarelor
Protecţie obligatorie a mâinilor
Protecţie obligatorie a corpului
Protecţie obligatorie a feţei
Protecţie individuală obligatorie împotriva căderii de la înălţime
Trecere obligatorie pentru pietoni
Obligaţii generale

Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor-caracteristici intrinseci:

a) formă dreptunghiulară sau pătrată
b) pictogramă albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puţin 50% din suprafaţa
panoului).

Direcţii de urmat
Telefon pentru primul-ajutor sau salvare
Brancardă
Duş de securitate
Curăţirea ochilor
Centru de prim-ajutor
Căi/Ieşiri de salvare

Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea

incendiilor-caracteristici intrinseci:
a) formă dreptunghiulară sau pătrată;
b) pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie trebuie să acopere cel puţin 50% din suprafaţa
panoului).

Furtun de incendiu
Scară
Extinctor
Telefon pentru cazurile de incendiu
Direcţii de urmat

CERINŢE MINIME
privind identificarea şi localizarea echipamentelor destinate
prevenirii şi stingerii incendiilor

Echipamentele folosite la prevenirea şi stingerea incendiilor trebuie identificate prin utilizarea

unei anumite culori pentru echipament şi prin amplasarea unui panou de localizare şi/sau prin
utilizarea unei culori specifice pentru locul unde se află echipamentele respective ori punctele de
acces la acestea.
Aceste echipamente se identifică prin culoarea roşie.
Suprafaţa roşie trebuie să fie suficient de mare pentru a permite identificarea rapidă a
echipamentului.
Panourile prevăzute trebuie utilizate pentru a marca localizarea acestor echipamente.

CERINŢE MINIME
privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase
şi pentru marcarea căilor de circulaţie

Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase

-Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor se
face în interiorul zonelor construite ale întreprinderii, în care lucrătorii au acces în cursul
activităţii lor, prin culoarea galbenă alternativ cu culoarea neagră sau culoarea roşie alternativ cu
culoarea albă.
-Dimensiunile marcajului trebuie să ţină seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului
periculos semnalat.
-Benzile galben-negre sau roşu-albe trebuie să fie înclinate la circa 45▫ şi să aibă dimensiunile
aproximativ egale.
Marcarea căilor de circulaţie
-Căile de circulaţie a vehiculelor trebuie marcate clar prin benzi continue, având o culoare
perfect vizibilă, de preferinţă albă sau galbenă, ţinându-se seama de culoarea solului, în cazul în
care destinaţia şi echipamentul încăperilor impun acest lucru pentru protecţia lucrătorilor.
-Benzile trebuie amplasate astfel încât să se ţină seama de distanţele de securitate necesare
între vehiculele care pot circula în zonă şi orice obiect aflat în apropiere, precum şi între pietoni
şi vehicule.
-Căile permanente de circulaţie situate în exterior, în zonele construite, trebuie marcate la fel.
Fac excepţie cele care sunt prevăzute cu trotuare sau bariere corespunzătoare.
CERINŢE MINIME
privind comunicarea verbală

Caracteristici intrinseci
-Comunicarea verbală se stabileşte între un vorbitor sau un emiţător şi unul ori mai mulţi
auditori, sub forma unui limbaj format din texte scurte, grupuri de cuvinte şi/sau cuvinte izolate,
eventual codificate.
-Mesajele verbale trebuie să fie cât mai scurte, simple şi clare.
-Calităţile de comunicare ale vorbitorului şi facultăţile auditive ale auditorilor trebuie să asigure o
comunicare verbală sigură.
-Comunicarea verbală poate fi directă, utilizând vocea umană, sau indirectă, prin voce umană
ori artificială, difuzată prin oricare mijloc corespunzător.
Reguli specifice de utilizare
-Persoanele implicate trebuie să cunoască bine limbajul utilizat, pentru a putea pronunţa şi
înţelege corect mesajul verbal şi pentru a adopta, în consecinţă, comportamentul corespunzător
în domeniul securităţii şi/sau al sănătăţii.
-Dacă comunicarea verbală este utilizată în locul sau complementar unui gest-semnal, trebuie
folosite cuvinte-cod

CERINŢE MINIME
privind gesturile-semnal

Caracteristici
-Gesturile-semnal trebuie să fie precise, simple, ample, uşor de executat şi de înţeles şi bine
diferenţiate de alte gesturi-semnal.
-Utilizarea în acelaşi timp a ambelor braţe trebuie să se facă în mod simetric şi pentru
executarea unui singur gest-semnal.
-Gesturile utilizate pot varia uşor sau pot fi mai detaliate în raport cu reprezentările
Reguli de utilizare specifice
Persoana care emite semnale, denumită agent de semnalizare, transmite instrucţiunile de
manevră, utilizând gesturi-semnal, către persoana care recepţionează semnale, denumită
operator.
Agentul de semnalizare trebuie să poată urmări vizual desfăşurarea manevrelor, fără a se afla în
pericol din cauza acestora.
Responsabilităţile agentului de semnalizare sunt exclusiv direcţionarea manevrelor şi asigurarea
securităţii lucrătorilor aflaţi în apropiere.
Atunci când nu poate executa ordinele primite cu garanţiile de securitate necesare, operatorul
trebuie să întrerupă manevrele în curs pentru a cere noi instrucţiuni.
Accesorii pentru semnalizarea prin gesturi
Agentul de semnalizare trebuie să poată fi uşor recunoscut de către operator.
Agentul de semnalizare trebuie să poarte unul sau mai multe elemente de recunoaştere
adecvate, de exemplu: vestă, cască, manşoane, banderole, palete.
Elementele de recunoaştere trebuie să fie viu colorate, de preferinţă toate de aceeaşi culoare,
utilizată exclusiv de agentul de semnalizare.
 Descriere Ilustrare
Semnificaţie
START Atenţie Braţele întinse orizontal, cu palmele
Începerea executării îndreptate în faţă
comenzii

STOP Întrerupere Braţul drept orientat în sus, cu palma

Încheierea mişcării îndreptatăîn faţă

SFÂRŞITUL Mâinile împreunate la nivelul pieptului

operaţiunii

B) Mişcări verticale:

Semnificaţie Descriere Ilustrare

Braţul drept îndreptat în sus, cu palma

RIDICARE
orientatăîn faţăşi descriind lent un cerc

Braţul drept îndreptat în jos, cu palma spre

COBORÂRE
interior şi descriind lent un cerc

Se indică distanţa necesarăcu ajutorul

DISTANŢĂVERTICALĂ
mâinilor

C) Mişcări orizontale: D) Pericol:

Semnificaţie Descriere Ilustrare

 ÎNAINTE Braţele îndoite, cu palmele în sus;
antebraţele se îndreaptălent spre partea
superioarăa corpului

ÎNAPOI Braţele îndoite, cu palmele în jos;

antebraţele se îndreaptălent spre partea
inferioarăa corpului

La DREAPTA în raport Braţul drept întins, aproximativ orizontal,

cu agentul de cu palma îndreptatăîn jos se executălent
semnalizare mişcări ale braţului către dreapta

La STÂNGA în raport cu Braţul stâng întins, aproximativ orizontal,

agentul de semnalizare cu palma îndreptatăîn jos se executălent
mişcări ale braţului către stânga

DISTANŢĂORIZONTALĂ Se indicăcu mâinile distanţa necesară.

Semnificaţie Descriere Ilustrare

PERICOL: Oprire sau Ambele braţe orientate în sus, cu palmele
oprire de urgenţă îndreptate în faţă

MIŞCĂRI RAPIDE Gesturile codificate care comandămişcările

trebuie executate cu rapiditate
MIŞCĂRI LENTE Gesturile codificate care comandămişcările
trebuie executate foarte lent

7.2 SEMNALIZAREA DE SECURITATE UTILIZATA LA LUCRAREA PROPRIU ZISA

Panouri de interdicţie
Fumatul interzis
Fumatul şi focul deschis interzise
Accesul interzis persoanelor neautorizate
A nu se atinge
Panouri de avertizare
Pericol electric
Pericol de împiedicare
Vehicule de manipulare

Panouri de obigativitate
Protecţie obligatorie a capului-purtare obligatorie casca
Protecţie obligatorie a picioarelor-purtare obligatorie încălţăminte de protecţie
Protecţie obligatorie a mâinilor-purtare obligatorie mânuşi
Protecţie obligatorie a corpului-prtare obligatorie a salopetei

Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor

Direcţii de urmat
Telefon pentru primul-ajutor sau salvare

Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea

incendiilor
Telefon pentru cazurile de incendiu
Direcţii de urmat

8. INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, EVACUAREA

PERSOANELOR SI MASURILE DE ORGANIZARE LUATE IN ACEST CAZ.
 ORGANIZAREA ACTIVITATII
DE
PRIM AJUTOR

PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE

 primul ajutor se acorda la locul accidentului!

 victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din
teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru persoana care
acorda primul ajutor!
 in primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se anunta
ambulanta!

SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR
SALVATORULUI

 Izolati zona, indepartati curiosii (evitati cresterea numarului de victime)

 Degajati accidentatul
 Acordati primul ajutor
 Chemati ambulanta (apel telefonic 961 care va deveni apel unic 112)
 Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor pana la
sosirea ambulantei.

Controlarea functiilor vitale ale victimei (starea de constienta, prezenta/absenta respiratiei,

circulatia
sangelui):

A. Verificarea starii de constienta

victima poate raspunde la intrebarile salvatorului (ce s-a intamplat?, cum va simtiti?, ce va
doare?). In acest timp se misca usor victima de umeri.
victima nu raspunde la intrebari – se incearca reactia la durere (mici dureri provocate
strangand victima de varfurile degetelor sau, pur si simplu, ciupind-o de ureche).

I. Victima reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA CONSTIENTA – se

face inventarul leziunilor (fracturi, rani) – se anunta ambulanta prezentand starea
accidentatului – evaluarea victimei pana la sosirea ambulantei.

II. Victima nu reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA INCONSTIENTA

– succesiune de

operatii:
 Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) – e mai usor ca primul ajutor sa fie
acordat de doua/mai multe persoane decat de catre una singura.
 Eliberarea cailor respiratorii ale victimei
 B. Existenta respiratiei
 capul victimei este in extensie (ridicat “pe spate”) – se apropie urechea salvatorului de
gura victimei in timp ce privirea este indreptata spre pieptul accidentatului – exista
posibilitatea ca salvatorul sa-i auda respiratia, sa o simta cu pielea obrazului si in acelasi
timp sa vada eventual miscarile respiratorii ale pieptului accidentatului.

C. Existenta circulatiei sangelui

 manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea dreapta cat si
pe partea stanga a gatului (artera carotida se poate palpa pe partea laterala a gatului, la
2-3 cm distanta de cartilajul tiroid (marul lui Adam)

EVALUAREA FUNCTIILUR VITALE – 3 SITUATII:

VICTIMA ARE RESPIRATIE SI ARE PULS

 Se aseaza accidentatul in pozitie de siguranta = decubit lateral, cu capul intr-o parte

sprijinit pe fata dorsala a mainii de deasupra, cu membrul inferior de dedesubt in extensie
si cel de deasupra in flexie – pozitia asigura libertatea permanenta a cailor respiratorii ale
victimei.
 La o persoana in stare de inconstienta, lasata sa zaca culcata pe spate, exista riscul ca
baza limbii sa “cada” in faringe = asfixierea victimei.
 Se cheama ambulanta

VICTIMA NU RESPIRA DAR ARE PULS (STOP RESPIRATOR)

Se incepe imediat ventilatia artificiala (respiratie gura la gura):

– Se aseaza capul victimei in extensie
– Se penseaza nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare
– Se aplica batista salvatorului pe fata accidentatului
– Prin intermediul batistei se fixeaza etans gura salvatorului de gura victimei si se insufla
aer in caile respiratorii. Dupa fiecare insuflare se desprinde gura de gura victimei si se
permite acesteia sa expire
– Se reia o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala.

Se cheama ambulanta.(sau se fac 10 ventilatii artificiale dupa care se anunta

ambulanta si se continua ventilatia artificiala pana la sosirea ambulantei).

VICTIMA NU RESPIRA SI NU ARE PULS (STOP CARDIO-RESPIRATOR)

 Se solicita imediat ajutor si se cheama ambulanta

Se mentin functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea
ambulantei = respiratie artificiala si masaj cardiac extern:
 Se executa doua ventilatii gura la gura
 Se cauta punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac extern) – se
fixeaza un deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a lungul acestei
margini pana se simte capatul inferior al apendicelui xifoid (osul pieptului)
 Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va afla, in
acest moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;
 Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
 Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune
 Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea corpului
aplicata din umeri, in lungul bratelor.

Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului) sa se
infunde cu 4-6 cm
 Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2 ventilatii
urmate de 15 compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de doua personae,
atunci una dintre acestea se va ocupa de ventilatie, timp in care cea de-a doua va face
masajul cardiac in succesiunea de 1 la 5, adica 1 ventilatie urmata de 5 compresii
toracice)
 Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este preluat de
catre personalul ambulantei.

SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE PRIM AJUTOR CORESPUNZATOARE STARII VICTIMEI

(VICTIMELOR)

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate inima) sunt
necesare:
 asezarea in pozitia de siguranta;
 acoperirea victimei, alarma;
 supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor
medicale.

2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
 degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
 manevra Heimlich;
 respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.
 3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este necesara:
 reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la gura”
sau “gura la nas”).

4. daca victima sangereaza abundent se aplica:

 compresie manuala locala;
 pansament compresiv;
 compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

5. daca victima prezinta arsuri provocate de:

 foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
 substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea
acidului cu baza si invers).

6. daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

 oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fracura, evitand sa o
deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior,
membrului inferior, coloanei vertebrale.
 victima poate sa prezinte:
 plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputate,
compresie pentru oprirea sangerarii, etc.;
 plagi simple: curatirea si pansarea plagii.

ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE

 Consecintele electrocutarii depind de trei factori:

- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)
- traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp
 Intensitatea curentului electric-a carui limita de suportabilitate si considerata
nepericuloasa este ;
- 10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
- 50 mA in cazul curentului continuu
 Valorile curentilor de mai sus si efctele lor au fost grupate in zone de pericol :
- curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA-pericol de deces foarte scazut
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA-
pericolul de paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte probabil si pot
aparea stop respirator si stop cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA-probabilitatea decesului
este ridicata si agravata de efectele termice ale curentului electric
 Timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)-este foarte important mai ales in
raport cu intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea curentului la care
omul reuseste sa se desprinda este mai mare si invers. Limitele timpului de deconectare
a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de :
 - 0,2 sec pentru tensiuni pana la 250 V
- 0,1 sec pentru tensiuni pana la 500 V
 Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp-se considera ca foarte
periculoase caile :
- mana stanga piciorul drept(axa inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a bazinului

Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza accidental
intre doua puncte cu

potentiale electrice diferite, situatie in care prin el circula un curent capabil sa afecteze
functiile vitale ale organismului

(respiratie, circulatia sangelui si activitatea nervoasa).

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC-pot avea urmari imediate sau intarziate:

- urmarile imediate-se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii si/sau
circulatorii, respectiv aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori deces
instantaneu prin fibrilatie ventriculara
- urmarile intarziate(ore, zile)- se manifesta printr-o slabire a fortei musculare,
amorteli, chiar in cazul in care accidentatul se afla in stare de repaos ; la reluarea
activitatii pot aparea tulburari care influenteaza centrul generator de excitatie al
inimii.

PRIMUL AJUTOR – esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator se poate
beneficia de ajutor calificat.

In practica se intalnesc doua situatii:

• accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica;
• accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu aceasta si nici
in imediata ei apropiere.

Salvatorul trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa hotarasca

modul de actionare, astfel

incat sa nu-si pericliteze integritatea corporala sau chiar viata, expunandu-se aceluiasi
risc.

SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB ACTIUNEA SAU INFLUENTA CURENTULUI

ELECTRIC

A. instalatii cu tensiunea de lucru sub 1000V.

Daca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se afla undeva la inaltime:

– dupa intreruperea tensiunii, muschii se relaxeaza, existand posibilitatea caderii
accidentatului. Analizati situatia si luati preveniv masuri de evitare a acestei consecinte.
– sprijiniti accidentatul cu proptele izolante sau organizati atenuarea caderii prin prinderea
victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventalei caderi – paie,
crengi, materiale textile, etc.
Se actioneaza pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de alimentare, iar
in lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza,
etc. de la caz la caz.
Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizand operativitatea
interventiei, scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la indemana, astfel incat sa se reuseasca indepartarea
accidentatului de zona de pericol.

B. instalatii cu tensiunea de lucru peste 1000V

Insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza tensiunii de
pas. Se vor efectua

urmatoarele manevre:

Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoana care
cunoaste bine instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile aflate sub tensiune este
permisa numai dupa deconectare. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace disponibile: prin
strigat, telefonic, prin radio sau prin mesager, etc.

- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in statiile
electrice, unde operatia se executa de catre personalul special instruit in acest sens si care
utilizeaza mijloacele de protectie electroizolante (cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de
manevra, corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiei).

- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei
electrice, acestuia i s-au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau in imediata apropiere a
instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona pentru stingerea hainelor aprinse prin inabusire.
Este de preferat ca accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul acestor interventii, deoarece
miscarea acestuia ca o “torta vie” ingreuneaza si agraveaza in acelasi timp actiunile de salvare.

DETERMINAREA STARII ACCIDENTATULUI

• Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de aceasta, se
va determina starea clinica a victimei printr-o examinare rapida, deoarece tot ce urmeaza sa
se faca in continuare depinde de acesta stare.

Actiunile de prim ajutor sunt diferentiate, in functie de starea accidentatului:

- daca accidentatul este constient;

- daca accidentatul este inconstient;

- daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri.

Daca accidentatul este constient:

• In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu
accidentatul. Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu actiunea de
 calmare, de linistire a accidentatului: “aseaza-te” respectiv “culca-te si stai linistit, respira
adanc si regulat”, “cum s-a intamplat accidentul?”, “te supara ceva?, ai ameteli?, ai greata?, ai
cumva dificultati in respiratie?, te supara inima?”.

In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:
• culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
• transpiratia fetei si a palmelor;
• prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
• In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.

Daca accidentatul este inconstient:

• Se considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc reflexele de autoaparare

si capacitatea de miscare autonoma. Functiile vitale de baza – respiratia si circulatia – pot fi
satisfacatoare.
• Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care ar
contraindica intr-un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului (de ex.: cadere cu
grave leziuni si vatamari, fracturi, hemoragii), asezati accidentatul intr-o pozitie care sa
permita examinarea sa, adica in pozitie culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de
rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat inutil, deoarece pot exista eventuale vatamari
“ascunse”, pentru care miscarea ar fi contraindicata.
• Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
• Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
• In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de miscare a
accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie.

Daca accidentatul prezinta alte vatamari:

• La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de vedere.

• Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii aflati in stare de
constienta. In cazul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor trebuie facuta
abia dupa ce s-a constatat starea satisfacatoare a respiratiei si circulatiei sangvine, iar
examinarea trebuie realizata numai vizual, fara a misca si dezbraca inutil accidentatul.
• Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor in
functie de tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi, etc.
• ! Chiar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acuza stari de rau (nici macar trecatoare),
el trebuie tinut in repaus timp de 0,5 – 1 ora, dupa care trebuie supus unei consultatii
medicale.
• ! Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece ulterior
pot surveni tulburari de ritm cardiac.

Daca starea de rau persista sau se agraveaza:

• accidentatul va fi asezat in pozitie culcat, cu picioarele ridicate;
• imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, pieptului si abdomenului;
• se va asigura transport calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.
• ! Modalitatea de acordare a primului ajutor si in general orice interventie se stabilesc in functie
de starea concreta a accidentatului.

PLAGI. HEMORAGII
 PLAGA(RANA, LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut(a
tegumentelor sau a tesuturilor
mai profunde). Plaga este insotita de obicei de sangerari si poate avea ca urmare infectia,
prin patrunderea microbilor
in tesuturi. Sangerarea(hemoragia) consta in curgerea sangelui din vase in tesutul
inconjurator, in cavitati corporale sau
in exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la sangerari ca urmare a ranirii lor.

CLASIFICAREA PLAGILOR

A.- functie de modul de prezentare

- inchise
- deschise
B.- functie de profunzime
- escoriatii(julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular
subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati muschii,
vasele, nervii, oasele, alte
organe
C.- functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua orificii : de
intrare si de iesire
E.- functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contuze(contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura cu un
obiect contondent, rotunjit,
neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului(piele, epiderma) ; sansele de infectie
sunt reduse
- plagi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de tesuturi sunt
mai mari, cu tendinta de
necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organism ; vindecarea se produce mai
greu
- plagi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul tesutului moale. Ele
prezinta margini
regulate cu distrugeri minime de tesut ; se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase(aschii, cuie, spini).Aceste rani
pot avea orificii mici la
suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde, permitand patrunderea
microbilor in adancime.
Infectiile la plagile intepate sunt grave
- plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ; aceste plagi
constau dintr-o asociere de
plagi taiate si zdrobite
- plagi impuscate-provocate de armele de foc
 INGRIJIREA PLAGILOR

Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :

- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa fiarta 30
min si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic

HEMORAGIA-revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii,

inteparii sau zdrobirii
acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la orice nivel al
sau. Cele mai frecvente
cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele. Hemoragiile determina reducerea cantitatii de
sange circulant, pierderile
mari de sange(peste o treime din cantitatea totala de sange din corp) putand provoca
instalarea socului hemoragic,
cu consecinte grave.

OPRIREA HEMORAGIILOR

A. Hemoragii externe – sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de
sange. Functie de vasele sectionate:
- H. ARTERIALE – sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm
cu pulsatiile inimii;
- H. VENOASE – sangele de culoare rosu-inchis curge lin, continuu;
- H. CAPILARE – sangele curge pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.

B. Hemoragii interne – semne:

- Ameteala
- Cresterea numarului de batai ale inimii pe minut
- Cresterea numarului de respiratii pe minut
- Puls slab, iar TA scade mult sub valoarea normala
- Bolnav nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa.

Oprirea hemoragiei – HEMOSTAZA

- Natural – hemoragii mici, capilare
- Artificial
!!! Nu se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necroza (arderea) tesuturilor,
nu se pun pe rana grasimi sau unguente.

Dupa curatarea si dezinfectarea ranii si a tegumentului din jur se poate incepe pansarea.

HEMOSTAZA

• Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie
executata de catre cel care acorda primul ajutor
• Hemostaza provizorie – aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese aplicate pe o
plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans)
• Daca hemoragia nu se opreste – comprimarea vasului prin care curge sangele
• In hemoragia arteriala – comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana,
intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la inima prin vasul
deschis. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care sunt mai aproape de un
plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa numai pentru o
hemostaza de scurta durata.
• Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la aplicarea
garoului (sub garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).

Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa ajunga la o
unitate medicala

La aplicarea garoului se noteaza ora si data la care a fost pus.

APLICAREA GAROULUI

• Se aplica numai in cazul ranirii membrelor

• Compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva secunde pentru
a se goli de o parte din sangele venos
• Nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil
• Locul aplicarii difera dupa tipul de hemoragie:

- h. venoasa – sangele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaza distal, sub
nivelul plagii (daca sangerarea continua inseamna ca e afectata o artera) – SANGERAREA SE
OPRESTE IN 2-3 MINUTE

- h. arteriala – garoul se aplica proximal (deasupra plagii), deoarece sangele curge de la

centru spre periferie -

SANGERAREA SE OPRESTE IMEDIAT

- NU SE APLICA LA ANTEBRAT SAU GAMBA
- Nu se recomanda utilizarea garoului in hemostaza decat pe perioada executarii toaletei si
pansarii ranii sau in cazuri extreme.

PIERDEREA CUNOSTINTEI
 Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la
stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice modificare a
acestei stari, in afara somnului
normal, este un inceput important de accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
 victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
 victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare de
inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa ne dam
seama)
 victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de
securitate si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale
respiratorii, ceea ce poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei in
pozitie de siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si inecarea.

LESINUL (LIPOTIMIA)

Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului . O persoana care
lesina va fi inconstienta chiar

numai pentru cateva momente.

Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea creierului.

Cauzele obisnuite ale lesinului sunt:

oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat), foame,
lipsa aerului proaspat;
stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;
boala, traumatisme, dureri mari.

Pot exista simptome care preced lesinul: pierderea echilibrului, paliditate,transpiratii.

Masuri preventive:
se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 – 30 cm fata de sol.

PRIMUL AJUTOR:

• se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;

• se slabesc hainele la gat, piept si talie;
• se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);
• se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
• se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat cunostinta.
• Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza cardiaca
ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de posibilitate, mai ales, cand
lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza nu este evidenta.
• Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru

ingrijirea ranilor si a
traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
PANSAMENTUL-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a
absorbi sangele si a
preveni contaminarea si infectarea acesteia.
PANSAMENTUL-trebuie sa fie :
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel incat
presiunea sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul,
bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce
lana si alte materiale pufoase nu sunt recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva
- pansamente din tifon(comprese)-de diverse marimi, pliate si impachetate individual
sau in numar mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material
absorbant(pernuta de tifon plina cu vata) ; se folosesc la aplicarea compresiva pe
o rana cu sangerare puternica
- pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat, de
preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pansare :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt

BANDAJELE(fesi, tiunghiuri, rondele)-sunt materiale folosite pentru a fixa un

pansament, a mentine
compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului
si a fixa atele.
La folosirea bandajelor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a asigura ca sangerarea este
controlata sau ca imobilizarea este bine realizata ; daca fasa este prea larga cade
de pe rana, daca este aplicata prea strans produce durere si impiedica circulatia
sangelui
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
 - realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si
miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua

REGULI GENERALE PRIVIND PANSAREA

Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu folosirea
pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le improvizeze, de la caz la caz,
din materialele aflate la indemana.

Inainte de pansare, opriti hemoragia.

spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru prevenirea sau
reducerea riscului de infectare.
dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de rivanol 1o/oo,
permanganate de potasiu 1o/oo, bromocet 1o/oo, apa de colonie, benzina, tuica tare etc.
nu atigeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana;
folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil;
daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la flacara;
• acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;
• inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa
neaderenta sau alt material curat;
• nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin pansament,
lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare, vata sau alte
materiale, fixate cat mai bine.
• cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte
masuri de oprire a hemoragiei (hemostaza);
• fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa nu
cada in timpul transportului.
• daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala care preia
ranitul.
• Nu puneti niciodata vata direct pe rana!

FRACTURILE

DEFINITIE: Intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau
plesnire (fisurare) a unui os ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la inaltime,
lovitura, strivire, tamponare, izbire, rasucire, etc)
Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la oasele
lungi ale membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.
Cazurile mai frecvente ale fracturilor:

- Accidentele de munca si de circulatie;

- Catastrofele (cutremure, prabusiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)

Frecventa: cel mai mare numar se inregistreaza la barbatii intre 25-50 ani si la varstnici
(fracturile se pot produce si la traumatisme usoare)
 PREVENIREA FRACTURILOR

Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate (obiceiuri,
deprinderi) in diferite activitati profesionale, casnice, sportive, etc.

Trebuie evitate:
• Suprafetele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc.
• Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor;
• Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara balustrada,
acoperite cu gheata si/sau zapada;
• Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor
neasigurate, a improvizatiilor;
• Neutilizarea balustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime

SEMNE SI SIMPTOME

Inainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa se informeze asupra:

• agentului agresor,
• a modului de actiune a acestuia
• caror parti din organism a actionat

Fractura se suspecteaza daca:

• Traumatismul e produs de o forta externa puternica;
• S-a auzit o trosnitura sau o pocnitura.

Examinarea accidentatului se realizeaza cu blandete si atentie pentru a nu provoca leziuni

suplimentare.

Membrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina gradul de deformare.

Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.

PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI

• Scopul :
 - prevenirea complicatiilor si leziunilor ulterioare

- diminuarea durerii si umflarea zonei.

REGULI GENERALE :

CE NU TREBUIE FACUT:
- NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile;
- Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii, pentru
ca toate acestea pot provoca complicatii:

1. Accentuarea durerii(cauza a socului)

2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi, vase
de sange sau nervi provocand hemoragii sau paralizii.

3. Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa si complicatii

CE TREBUIE FACUT:
- Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un pericol
pentru salvator sau pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai apropiat loc sigur, unde
ranile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate.
- In caz de fractura deschisa – primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea ranii. Orice os
exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar NU TREBUIE FORTAT SA INTRE
INAPOI IN RANA.
- Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic, algocalmin)

 Obiectivul principal al primului ajutor – imobilizarea focarului fracturii pentru a preveni

complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul atelelor
confectionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucati de scandura sau placaj,
cozi de matura, sipci, paturi, etc)

REGULILE IMOBILIZARII FRACTURII:

 Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de deasupra si cea
de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal)
 La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau membrul se
aseaza intr-o gutiera speciala)
 Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni
circulatia sau a nu mari durerea;
 Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata antero-
interna a gambei)
  Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu
vata;
 Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului
fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de durata – in aparat gipsat
– serviciul medical de specialitate)

!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar fasa
prea larga este egala cu

lipsa imobilizarii.
 Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati.

!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu
pe zona descoperita

deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.

!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
 La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una ridica
membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii iar
cealalata persoana aplica atelele si trage fasa.

Dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital. Pana atunci se va asigura in

continuare supravegherea accidentatului luandu-se in continuare masurile necesare pentru
prevenirea socului: acoperire cu pleduri sau haine, administrare de calmante pentru durere si de
lichide, daca victima este constienta.

REDUCEREA FRACTURII
 In cazul fracturarii unui os, muschii asociati acestuia se contracta; daca fractura e completa,
contractia rapida a muschilor poate produce alunecarea extremitatilor rupte si patrunderea lor in
tesutul inconjurator. Manipularea brutala poate produce dureri si chiar leziuni ale muschilor,
nervilor si vaselor sanguine.

Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat, ceea ce
realizeaza implicit si relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor rupte si deplasate. Daca
aceasta reducere este necesara, ea trebuie executata de doi salvatori:

- Unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal)

- Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul
membrului respectiv

PRECAUTIILE TRACTIUNII

 NU incercati sa indreptati articulatiile in cazul traumatismelor umerilor, coatelor,

incheieturilor mainii sau genunchilor. Aceasta manevra poate distruge nervi importanti si
vase sanguine mari care trec prin apropierea acestor incheieturi.
 Aplicati o tractiune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera compresia
musculara si a extremitatilor osului fracturat asupra nervilor si muschilor. Pentru a realinia
membrul poate fi necesara o tractiune mai mare, dar nu fortati. Daca exista rezistenta sau
durere accentuata, intrerupeti tractiunea si imobilizati in pozitia diformitatii existente.
 Mentineti tractiunea pana cand membrul este complet imobilizat.
 Efectuati manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata deformarea
evidenta a membrului. Ea nu e obligatorie dar e bine sa se faca in primele minute dupa
accident, pentru ca in aceasta perioada victima are o scurta perioada de “anestezie
naturala”.
 Notati ca ati aplicat tractiunea si informati serviciul medical – verbal/printr-o nota scrisa,
introdusa in imbracamintea victimei.
MANEVRELE DE TRACTIUNE

1. PENTRU MEMBRUL SUPERIOR

 La nivelul bratului – se indoaie cotul la 90o – primul salvator trage in ax apucand de

antebrat, in portiunea sa superioara, imediat sub plica cotului, iar al doilea salvator apuca
de brat cu mainile impreunate ca o chinga in axila si trage in sens contrar;
 La nivelul antebratului – se indoaie incet cotul victimei la 90o – primul salvator trage in ax
de degetul mare al mainii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in sens contrar apucand
de portiunea inferioara a bratului, imediat deasupra plicii cotului;

2. PENTRU MEMBRUL INFERIOR

 La nivelul femurului (coapsa) – se mentine genunchiul victimei intins si se trage in ax,

primul salvator apucand de picior cu mainile sprijinite de glezna si de calcai, iar al doilea
salvator tragand in sens contrar de radacina coapsei cu mainile impreunate in chinga sau
cu ajutorul unui cersaf introdus intre coapse.
 La nivelul gambei (gleznei) – se ridica membrul inferior, indoindu-l la nivelul genunchiului
 si se trage in ax: un salvator apuca de laba piciorului si cel de-al doilea salvator trage in
sens contrar, apucand de genunchi;
 La nivelul degetelor, mainii sau labei piciorului – se trage intr-un sens de varfurile
degetelor corespunzatoare regiunii deformate, fixand cu putere, cu cealalata mana,
pumnul sau glezna victimei (membrul superior sau membrul inferior).

STOPUL RESPIRATOR

Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei si deci
prin lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile vitale si chiar
moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau a
alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii, boli sau raniri.
Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult sau mai putin scurt si
tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza stopul cardiac, cele doua
functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau
simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv daca
este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.

FAZELE DE INTERVENTIE-in executarea respiratiei artificiale :

1. - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
2. - deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
3. - verificarea existentei respiratiei
4. - ventilarea plamanilor
5. - verificarea existentei pulsului

METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

 metode directe
- metoda « gura la gura »
- metoda « gura la nas »
 metode indirecte
- apasare pe spate-brate ridicate
 - apasare pe piept-brate ridicate

SECVENTELE RESPIRATIEI ARTIFICIALE-METODE DIRECTE :

 stabiliti capacitatea de raspuns a victimei
 verificati existenta respiratiei
 chemati ajutoare
 pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca pe un
intreg
 deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori
impingerea mandibulei fara rasturnarea capului
 verificati existenta respiratiei
 incepeti ventilatia plamanilor
 apreciati existenta pulsului
 trimiteti dupa ajutoare(ajutor medical)
 reluati respiratia artificiala
 verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de siguranta(ea
ajuta la mentinerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii de fluide si
vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat mai mult
cu cat pot aparea dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical urgent.

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)

Reanimarea cardio-respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei

persoane care nu respira (stop
respirator) si a carei inima a incetat sa bata.Circulatia artificiala, creata prin compresii externe
asupra toracelui,
determina sangele sa circule, iar respiratia artificiala asigura oxigenarea plamanilor.
Aplicarea RCR necesita sase faze de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
- verificarea existentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
- verificarea existentei pulsului
- masajul cardiac extern(compresia toracelui)
Odata inceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a pulsului
si respiratiei sau pana
cand victima este preluata de cadre medicale de specialitate.
Pentru mentinerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apasarilor se recomanda o
numaratoare cu viteza
constanta.

OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

 Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a cailor
de trecere si de
patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu, alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice trecerea
aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor completa
inainte de a fi inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce inecari si
deci se recomanda precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate
produce obturarea partiala sau
completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a cailor respiratopii permite doar in parte
intrarea aerului in plamani-
producand acces de tuse ; in cazul obstructiei complete a cailor respiratorii persoana va fi
incapabila sa respire, sa
tuseasca sau sa vorbeasca).

PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre(in functie
de varsta si starea fizica a
victimei) :
- compresii(apasari)abdominale
- compresii(apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
-
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile
respiratorii sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea respiratiei
artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi siguri ca nu
apar dificultati ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele
pot sa produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de ingrijire medicala

LEZIUNILE OCHIULUI

Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a sanatatii si

securitatii la locul de
munca trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor. Consecintele lezarii ochiului pot fi foarte
grave ajungand pana la
tulburari de vedere sau orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
 - particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie
indepartati numai de catre
medic.

ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin
inundarea ochiului cu apa. O
substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele chimice
corosive se vor indeparta
prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min(se foloseste aparatura speciala pentru
irigarea ochiului)

ARSURILE

ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici, chimici,
electrici sau de radiatii. Pielea
protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul temperaturii corpului si retine
fluidele acestuia. Ranirea pielii
prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor functii si, daca leziunea este intinsa
se poate ajunge la
complicatii serioase

CLASIFICAREA ARSURILOR
A.-in functie de agentul care le-a provocat
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale
radioactive
B.-dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este rosie si
ustura(exemplu-arsura solara
obisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii ; pe piele apar basici cu continut
seros sau hematic ; pe
langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in infectarea
continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturile mai
profunde : grasime,
muschi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece extremitatile nervilor din
piele au fost distruse
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor structurilor
inclusiv a osului

EFECTELE-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :

 - intinderea suprafetei arse a corpului ; viata accidentatului este amenintata daca
arsurile depasesc 10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
- varsta, starea fizica si fiziologica

PRIMUL AJUTOR-pentru arsura termica :

- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura durerea,
pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a
tesuturilor; daca imersiunea nu este posibila se aplica pe zona arsurii
imbracaminte curata, umezita in apa rece sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse(imbracaminte,
incaltaminte) inainte de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril

Este strict interzis :

- aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente murdare
- nu se vor sparge basicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa

PRIMUL AJUTOR-pentru arsura chimica :

- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a « spala »
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul indepartarii
imbracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul ajutor ca
pentru arsura termica

8.MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE, INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si
mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor
de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune
la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR

AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si
utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau
substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum
sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe
durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in
depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor
combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea
materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza
permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor
de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a
materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS
-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor cu
foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de
incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau
substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt
pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu
inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a
activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care
prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care
le pot genera si a masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si
alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii
societatii
 - prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de
stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins
incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a
bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor
si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura,
fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori
de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie
colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase,
ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare,
de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o
interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de
prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau
aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin
substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub
forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a
asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor
utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in
 cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de
depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o
actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care
efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau
sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e
comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de
cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

9. MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR

SCOPUL-prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici

manipularii,
transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a depozitarii tuturor materialelor
existente Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor
adecvate se realizeaza in conformitate cu prevederile din ,,LISTA INTERNA DE ACORDARE SI
UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE
In cazul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate conducerea societatii :
A. - va evalua conditiile de securitate si sanatate pentru activitatile specifice acestei
operatii cu privire la
- caracteristicile masei
- efortul fizic depus
- caracteristicile mediului de munca
- caracteristicile activitatii
B. - va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau
reducerii riscurilor
de accidentare sau afectare a sanatatii luand in considerare :
CARACTERISTICILE MASEI
- greutatea si dimensiunile
- dificultatea de apucare
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi
sau cu flexie a trunchiului
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorata marginilor, muchiilor in
special in eventualitatea unei ciocniri
EFORTUL FIZIC
- prea mare
- care nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- care antreneaza o miscare brusca a masei
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
 CARACTERISTICILE MEDIULUI DE MUNCA
- inexistenta unui spatiu sufficient in special pe verticala, pentru realizarea
activitatii
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta
- manipularea maselor la mai multe niveluri
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele
- conditii climatice necorespunzatoare
CERINTELE ACTIVITATII
- efort fizic frecvent si prelungit
- insuficienta repaosului fiziologic sau de recuperare
- distante mari pentru transportat sarcini ritm impus de procesul de munca care nu
poate fi schimbat de salariat

MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR

-La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza
numai salariati care corespund din punct de vedere fizic
-Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea controalelor
medicale periodice
-Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala, masele
transportate manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate masele, distanta
dintre doua niveluri intre care sunt efectuate transporturi manuale sau a masele maxime care
pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie sa
depaseasca valorile maxime
-Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea
-Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice,
care pot genera dezechilibrari
-Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare
-Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multor obiecte se face numai daca sunt fixate intre
ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a
maselor care sunt instabile intre ele
-Obiectele ambalate in cutii, lazi etc. trebuie fixate in interioprul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in ambalaje
-Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu
obstacole, instabil sau alunecos
-Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau
care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face cu echipament de protectie
adecvat(palmare, manusi de protectie rezistente la penetratie etc.)
-Se interzice manipularea maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau
verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati, fara a se lua masuri suplimentare
pentru micsorarea riscului de accidentare
-Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitatea de timp peste prevederile
legale
-Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au
echipament individual de protectie corespunzator si in buna stare

DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN

BUCATI
-Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendii
si explozii
-Depozitarea materialelor pe rafturi se face asa in fel incat sa nu fie posibila caderea lor
-La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa a
planseului si/sau pardoselii
-Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu
aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni
-Este interzisa stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite
-In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme
geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie
sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau
deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor,
stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie. Scoaterea materialelor din stiva se va
face astfel incat sa se evite prabusirea stivei
-Cand incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi
salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise, prevazute in
normative. Se va asigura ca obiectele(materialele) respective sa se poata prinde bine cu unelte
de apucare sau cu mainile
-In cazul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau transportata prin purtare, concomitent
de catre mai multe persoane, acestea vor ridica si cobori sarcina in acelasi timp(la comanda
conducatorului operatiei)
-La incarcarea-descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se
loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza
-Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare-descarcare,
trebuie sa fie de cel putin 3 m
-Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o
atributie la aceste operatii

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE LA MANIPULAREA MANUALA A MASELOR

-Se iau pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii,
determinate
de manipularea manuala a maselor luand in considerare urmatoarele elemente de referinta :
 caracteristicile masei ; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in
special de afectiuni dorsolombare, daca masa este :
- prea grea sau prea mare
- incomoda sau greu de apucat
- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze
- plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu
flexia ori ritatia trunchiului
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a
consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri
 efortul fizic necesar ; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare daca:
- este prea mare
- nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- antreneaza o miscare brusca a masei de transportat
- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
 caracteristicile mediului de munca ; caracteristicile mediului de munca pot determina o
crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca :
 - nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina
dezechilibrare
- locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit
angajatului sa manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie
de lucru confortabila
- pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea
masei la diferite niveluri
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare
 cerintele activitatii : activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare :
- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala
- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare
- distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport
- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre
angajat
 factori individuali de risc ; angajatul poate fi expus riscului daca :
- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva
- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar
PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DETERMINATE DE EFORTUL FIZIC, TREBUIE
EVITATE:
- pozitiile de munca vicioase si/sau fixe
- miscarile extreme
- miscarile bruste
- miscarile repetitive
Este necesar ca manipularea maselor sa fie realizata corect, in conformitate cu principiile
fiziologice si
biomecanice.

10. MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI DE

ELECTROCUTARE

 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in
realizarea protectiei necesare.
 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime
de securitate
 - scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care
urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie
sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit
pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile
electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe
 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si
sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea
masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o
masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei
principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se
anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului
de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind
principala.
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant
- legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante