BILET DE EXAMINARE Nr.

12
La disciplina Metrologie și standardizare
Facultatea Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului. Anul III
1. Abateri de la forma geometrică şi poziţia suprafeţelor.
2. Plan adiacent. Dreapta adiacentă. Abateri de la forma suprafeţelor plane.
3. Problema.
Studentul grupei IM31R Gutuleac Denis

1. Sub abatere de formă se subînţelege abaterea formei efective a suprafeţei de la

forma nominală. De exemplu, în secţiunea transversală a unui arbore prelucrat ar
trebui să se obţină un cerc ideal, care ar avea in orce direcţie raze egale. În
realitate, însă, aceste raze nu sînt egale, ceea ce înseamnă ca avem abateri de la
formă, iar odata ce apar astfel de abateri, ele trebuie sa fie normate.
Precizia poziţiei suprafeţelor
Deosebim abateri de paralelism, de perpendicularitate şi de coaxilitate.
Abateri de paralelism pot fi: între două plane, între un plan şi o suprafaţă de
rotaţie; între două drepte situate într-un plan; între două drepte în spaţiu.

Abateri de perpendicularitate pot fi: între două planuri; între un plan şi o

dreaptă sau o suprafaţă de rotaţie; între două drepte.

Abateri de coaxilitate pot fi: faţă de axa uneia dintre suprafeţele adiacente şi
faţă de axa comună a două sau mai multe suprafeţe de rotaţie.
 2. Plan adiacent este planul tangent la suprafaţa efectivă, care trece dinspre

partea exterioară a materialului piesei şi este aşezat astfel încît distanţa Δ de la cel
mai îndepartat punct al suprafeţei reale pînă la planul tangent să fie cît mai mică
posibilă (fig. 1.9).

Fig. 1.9. Pan adiacent: 1 - planul adiacent; 2 - suprafaţa efectivă

Dreapta adiacentă este o dreaptă tangentă la profilul real şi este aşezată astfel
încît distanţa Δ de la cel mai îndepartat punct al profilului real pînă la dreapta
tangentă să fie cît mai mică posibilă.

Fig. 1.10. Dreapta adiacentă

Abateri de la forma suprafeţelor plane.

Pentru suprafeţele plane sînt prevăzute abateri de rectilinitate şi abateri de
planitate.
Abaterea de rectilinitate este consiferată distanţa maximă dintre profilul efectiv şi
dreapta adiacentă în limitele lungimii de referinţă. Toleranţa de rectilinitate poate
să se referă la lungimea totală a suprafeţei sau la lungimea de referinţă. Abaterea
de la rectilinitate poate fi convexă sau concavă (fig. 1.18).
Fig. 1.18. Abateri particulare la rectilinietate

Abaterea de concavitate se obţine în cazul cînd distanţa dintre profilul efectiv

şi dreapta adiacentă creşte de la extremităţi spre mijloc (fig. 1.18 b), ia cea de
convexitate – cînd distanţa numită creşte de la mijlocul profilului spre extremităţi
(fig. 1.18 a).
Distanţa maximă dela suprafaţa efectivă pînă la planul adiacent nu este
alceva decît abaterea de rectilinitate, poate fi concavă şi convexă. Simbolurile cu
care se notează abaterile de la forma suprafeţelor plane sînt:- abaterea de
rectilinitate; ◊ abaterea de planitate.

3.Problema
De calculat jocul maxim S_max pentru ajustajul, alezajul căruia ar fi cu o treaptă de precizie mai
joasă decât precizia arborelui cu care formează un ajustaj cu joc în sistemul alezaj unitar, dacă se
știe că abaterea inferioară a arborelui ei = -31μm, iar toleranța jocului TS = 34μm.

Rezolvare. Valorile toleranțelor alezajului și arborelui se deosebesc aproximativ cu 60%,

deoarece diferă cu o singură treaptă de precizie, ceea ce ne permite să scriem: TD = 1,6Td.
Conform relației, avem:
TS = TD + Td = 1,6Td + Td = 2,6Td,
de unde: Td = TS/2,6 ≈ 13μm.
Prin urmare: TD = TS – Td = 34 -13 = 21μm.
Luând în considerație faptul că ajustajul este format în sitemul alezaj unitar și că alezajul
unitar are abaterile-limită EI = 0 și ES = +TD = +21μm și de relașia, putem scrie:
S_max = ES – ei = +21 - (-31) = 52μm.
Răspuns: S_max= 52μm.