Sunteți pe pagina 1din 49

PRECIZIA GEOMETRICĂ

ABATERILE ȘI TOLERANȚELE
DE ORIENTARE
Abaterea și toleranța de la paralelism

Abaterea de la paralelism (APl) sau neparalelismul se poate referi la două drepte situate în același
plan, la două drepte în spațiu, la o dreaptă și un plan, la două plane, la un plan și o suprafață de rotație sau la
două suprafețe de rotație.
Abaterea de la paralelism a două drepte coplanare este egală cu diferența dintre distanța maximă
și distanța minimă dintre cele două drepte adiacente, măsurată în limitele lungimii de referință:
APl = a - b
Abaterea și toleranța de la paralelism

Abaterea de la paralelism a două drepte în spațiu este egală cu radical de ordinul doi din suma
pătratelor abaterilor (APlx și APLy) de la paralelismul proiecțiilor celor două drepte încrucișate pe două plane
reciproc perpendiculare. Unul din plane este determinat de una din dreptele adiacente și un punct al celei de-a
doua drepte adiacente, situat la extremitatea lungimii de referință (L).
Abaterea și toleranța de la paralelism

Abaterea de la paralelism a unei drepte față de un plan este egală cu diferența dintre distanța
maximă și distanța minimă dintre dreapta adiacentă și planul adiacent, măsurată în limitele lungimii de
referință, în planul perpendicular pe planul adiacent și care conține dreapta adiacentă.
APl = a – b.
Abaterea și toleranța de la paralelism

Abaterea de la paralelism a două plane este egală cu diferența dintre distanța maximă și distanța
minimă dintre cele două plane adiacente, măsurată în limitele suprafeței de referință.
APl = a – b.
Abaterea și toleranța de la paralelism

Abaterea de la paralelism a unui plan față de o suprafață de rotație este egală cu diferența dintre
distanța maximă și cea minimă între planul adiacent și axa suprafeței adiacente de rotație, măsurată în limitele
lungimii de referință (L).
APl = a – b.

Abaterea de la paralelism a două suprafețe de rotație reprezintă, de fapt, abaterea de la paralelism


a axelor suprafețelor adiacente de rotație și este similară cu abaterea de la paralelism a două drepte într-un plan
sau cu abaterea de la paralelism a două drepte în spațiu, în funcție de modul în care se determină aceasta (în
planul comun al celor două axe sau în două plane reciproc perpendiculare).
Abaterea și toleranța de la paralelism

Toleranța la paralelism (TPl) este valoarea maximă admisă a abaterii de la paralelism.


Zona de toleranță la paralelism este cuprinsă, după caz:
• între două drepte paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței TPl, situate paralel cu baza
de referință (care poate fi dreaptă adiacentă sau plan adiacent), dacă toleranța la paralelism a unei drepte este
prescrisă într-o singură direcție;

baza de referință este o dreaptă adiacentă baza de referință este un plan adiacent
Abaterea și toleranța de la paralelism

Zona de toleranță la paralelism este cuprinsă:


• într-o zonă paralelipipedică, având secțiunea cu laturile egale cu TPlx și TPly, situate în direcții reciproc
perpendiculare și situată paralel cu baza de referință (care poate fi dreaptă adiacentă sau plan adiacent), dacă
toleranța la paralelism a unei drepte este prescrisă în două direcții reciproc perpendiculare;
• într-o zonă cilindrică, având diametrul egal cu valoarea toleranței TPL, situată paralel cu baza de referință
(care poate fi dreaptă adiacentă sau plan adiacent), dacă toleranța la paralelism a unei drepte este prescrisă în
orice direcție;

Zona de toleranță la paralelism paralelipipedică Zona de toleranță la paralelism cilindrică


Abaterea și toleranța de la paralelism

Zona de toleranță la paralelism este cuprinsă:


• între două plane paralele, având distanța dintre ele egală cu valoarea toleranței TPl, situate paralel cu baza
de referință (care poate fi dreaptă adiacentă, plan adiacent sau axa suprafeței adiacente de rotație), dacă se
prescrie toleranța la paralelism a unui plan.

baza de referință este o dreaptă adiacentă baza de referință este un plan adiacent
Abaterea și toleranța de la paralelism

Înscrierea pe desen Interpretarea

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă între


două drepte având distanța dintre ele de 0,1 mm,
paralele cu axa de referință A și situate în plan
vertical.

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă între


două drepte, având distanța dintre ele de 0,2 mm,
paralele cu axa de referință A și situate în plan
orizontal.
Abaterea și toleranța de la paralelism

Înscrierea pe desen Interpretarea

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă într-o


zonă paralelipipedică, având dimensiunile secțiunii
de 0,3 mm pe direcție verticală și de 0,2 mm pe
direcție orizontală și paralelă cu axa de referință A.

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă într-o


zonă cilindrică, având diametrul de 0,4 mm și
paralelă cu axa de referință A.
Abaterea și toleranța de la paralelism

Înscrierea pe desen Interpretarea

Axa efectivă a cilindrului trebuie să fie cuprinsă


între două plane paralele, având distanța dintre ele
de 0,05 mm și paralele cu suprafața de referință B.

Suprafața tolerată efectivă trebuie să fie cuprinsă


între două plane paralele, având distanța dintre ele
de 0,06 mm și paralele cu axa de referință C.
Abaterea și toleranța de la paralelism

Înscrierea pe desen Interpretarea

Suprafața tolerată efectivă trebuie să fie cuprinsă


între două plane paralele, având distanța dintre ele
de 0,07 mm și paralele cu suprafața de referință D.
Abaterea și toleranța de la perpendicularitate

Abaterea de la perpendicularitate (APd) sau neperpendicularitatea se poate referi la două drepte


situate în același plan, la două drepte în spațiu, la o dreaptă și un plan, la două plane, la un plan și o suprafață de
rotație sau la două suprafețe de rotație.
Abaterea de la perpendicularitate dintre două drepte, două suprafețe de rotație sau o suprafață
de rotație și o dreaptă este egală cu diferența dintre unghiul format de dreptele adiacente profilelor reale,
respectiv axele suprafețelor adiacente de rotație sau o combinație a acestora (sau proiecțiile lor pe un plan
perpendicular pe normala comună) și unghiul nominal de 90°, considerată în limitele lungimii de referință (L).
Abaterea și toleranța de la perpendicularitate

Abaterea de la perpendicularitate a unei drepte sau a unei suprafețe de rotație față de un plan
este egală cu diferența dintre unghiul format de dreapta adiacentă sau de axa suprafeței adiacente de revoluție
cu planul adiacent la suprafața reală și unghiul nominal de 90°, considerată în limitele lungimii de referință (L).
Practic, abaterea poate fi măsurată:
- într-un plan dat;
- în două plane reciproc perpendiculare, prin proiecțiile dreptei (axei) pe aceste plane.
Abaterea și toleranța de la perpendicularitate

Abaterea de la perpendicularitate a unui plan față de o dreaptă, o suprafață de rotație sau un


plan este diferența dintre unghiul format de planul adiacent cu dreapta adiacentă, cu axa suprafeței adiacente de
rotație sau cu planul adiacent și unghiul nominal de 90°, măsurată în limitele lungimii de referință (L).
Abaterea și toleranța de la perpendicularitate

Toleranța la perpendicularitate (TPd) este valoarea maximă admisă a abaterii de la


perpendicularitate.
Zona de toleranță la perpendicularitate este cuprinsă, după caz:
• între două plane paralele, având distanța dintre ele egală cu valoarea toleranței TPd, situate perpendicular
pe baza de referință (care poate fi dreaptă adiacentă, axa suprafeței adiacente de rotație sau plan adiacent),
dacă se prescrie toleranța la perpendicularitate dintre două drepte sau a unui plan față de baza de referință;
Abaterea și toleranța de la perpendicularitate

Zona de toleranță la perpendicularitate este cuprinsă, după caz:


− între două drepte paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței TPd, situate perpendicular
pe planul de referință, dacă toleranța la perpendicularitate a unei drepte față de un plan este prescrisă într-o
singură direcție;
− într-o zonă paralelipipedică, având secțiunea cu laturile egale cu TPdx și TPdy, situată perpendicular pe
baza de referință, dacă toleranța la perpendicularitate a unei drepte față de un plan este prescrisă în două
direcții reciproc perpendiculare;
− într-o zonă cilindrică, având diametrul egal cu valoarea toleranței TPd, situată perpendicular pe planul de
referință, dacă toleranța la perpendicularitate a unei drepte față de un plan este prescrisă în orice direcție.
Abaterea și toleranța de la perpendicularitate

Înscrierea pe desen Interpretarea

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă între


două plane, având distanța dintre ele de 0,05 mm și
perpendiculare pe axa de referință A.

Axa efectivă a cilindrului trebuie să fie cuprinsă


între două plane, având distanța dintre ele de 0,01
mm și perpendiculare pe suprafața de referință A.
Abaterea și toleranța de la perpendicularitate

Înscrierea pe desen Interpretarea

Axa efectivă a cilindrului trebuie să fie cuprinsă


într-o zonă paralelipipedică, având dimensiunile
secțiunii de 0,1 × 0,2 mm și perpendiculară pe
suprafața de referință B.

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă într-o


zonă cilindrică, având diametrul de 0,3 mm și
paralelă cu axa de referință A.
Abaterea și toleranța de la perpendicularitate

Înscrierea pe desen Interpretarea

Suprafața tolerată efectivă trebuie să fie cuprinsă


între două plane paralele, având distanța dintre ele
de 0,1 mm și perpendiculare pe axa de referință A.

Suprafața tolerată efectivă trebuie să fie cuprinsă


între două plane paralele, având distanța dintre ele
de 0,1 mm și perpendiculare pe suprafața de
referință A.
Abaterea și toleranța de la înclinare

Abaterea de la înclinare (APi) se poate referi la două drepte sau la două suprafețe de rotație, la o
dreaptă sau o suprafață de rotație față de un plan, respectiv la un plan față de o dreaptă, o suprafață de rotație
sau un plan.
Abaterea de la înclinare a două drepte sau a două suprafețe de rotație este egală cu diferența,
măsurată în limitele lungimii de referință (L), dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile reale,
respectiv de axele suprafețelor adiacente de rotație și unghiul nominal.
Abaterea de la înclinare a unei drepte sau a unei suprafețe de rotație față de un plan este
diferența dintre unghiul format de dreapta adiacentă sau de axa suprafeței adiacente de rotație cu planul
adiacent la suprafața reală și unghiul nominal, considerată în limitele lungimii de referință (L).
Abaterea și toleranța de la înclinare

Abaterea de la înclinare a unui plan față de o dreaptă, o suprafață de rotație sau un plan
reprezintă diferența, considerată în limitele lungimii de referință (L), dintre unghiul format de planul adiacent la
suprafața reală cu dreapta adiacentă, cu axa suprafeței adiacente de rotație sau cu planul adiacent și unghiul
nominal.

față de o dreaptă adiacentă față de un plan adiacent


Abaterea și toleranța de la înclinare

Toleranța la înclinare (TPi) este egală cu valoarea maximă admisă a abaterii de la înclinare.
Zona de toleranță la înclinare poate fi cuprinsă, după caz:
• între două conuri omotetice, având generatoarele paralele și la distanță egală cu valoarea toleranței TPi, dacă se
prescrie toleranța la înclinare între două drepte sau între două suprafețe de rotație;
• între două drepte paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței TPi, dacă este prescrisă toleranța
la înclinare a unei drepte sau a unei suprafețe de rotație față de un plan;
• între două plane paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței TPi, dacă este prescrisă toleranța
la înclinare a unui plan față de o bază de referință, care poate fi o dreaptă, o suprafață de rotație sau un plan.
Abaterea și toleranța de la înclinare

Înscrierea pe desen Interpretarea

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă între


două plane paralele, având distanța dintre ele de 0,1
mm și înclinate cu un unghi teoretic exact de 60° în
raport cu axa de referință comună A-B.

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă între


două plane paralele, având distanța dintre ele de 0,1
mm și înclinate cu un unghi teoretic exact de 60° în
raport cu planul de referință A.
Abaterea și toleranța de la înclinare

Înscrierea pe desen Interpretarea

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă într-o


zonă cilindrică, având diametrul de 0,1 mm,
paralelă cu planul de referință B și înclinată cu un
unghi teoretic exact de 60° în raport cu planul de
referință A.

Suprafața efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă


între două plane paralele, având distanța dintre ele
de 0,1 mm și înclinate cu un unghi teoretic exact de
75° în raport cu axa de referință A.
Abaterea și toleranța de la înclinare

Înscrierea pe desen Interpretarea

Suprafața efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă


între două plane paralele, având distanța dintre ele
de 0,1 mm și înclinate cu un unghi teoretic exact de
40° în raport cu planul de referință A.
ABATERILE ȘI TOLERANȚELE
DE POZIȚIE
Abaterea și toleranța de la poziția nominală

În cazul abaterilor de la poziția nominală apar două situații: abateri de la poziția nominală a dreptelor
sau a axelor suprafețelor de rotație și abateri de la poziția nominală a planelor.
Abaterea de la poziția nominală a unei drepte sau a axei unei suprafețe de rotație este distanța
maximă dintre dreapta adiacentă sau axa suprafeței adiacente de rotație și poziția nominală a acestora, evaluată
în limitele lungimii de referință (L).
În cazul în care lungimea de referință este egală cu zero, se determină, evident, abaterea de la poziția
nominală a unui punct.
Abaterea și toleranța de la poziția nominală

Abaterea de la poziția nominală a unui plan sau a unui plan de simetrie este distanța maximă
dintre planul adiacent sau planul de simetrie și poziția lor nominală, măsurată în limitele lungimii de referință.

Poziția nominală se poate determina în raport cu una sau mai multe baze de referință.
Abaterea și toleranța de la poziția nominală

Toleranța la poziția nominală este egală cu dublul valorii maxime admise a abaterii de la poziția
nominală.
Zona de toleranță la poziția nominală poate fi cuprinsă, după caz:
− între două drepte paralele, amplasate simetric față de poziția nominală și la distanța dintre ele egală cu
valoarea toleranței Tp, dacă toleranța la poziția nominală a unei drepte sau axe de rotație se prescrie într-o
singură direcție;
− într-o zonă paralelipipedică, având secțiunea cu laturile egale cu Tpx și Tpy, situată coaxial cu poziția
nominală a dreptei sau a axei de rotație, dacă toleranța la poziția nominală a unei drepte sau a unei axe de
rotație este prescrisă în două direcții reciproc perpendiculare;
− într-o zonă cilindrică, având diametrul egal cu valoarea toleranței Tp, situată coaxial cu poziția nominală a
dreptei sau a axei de rotație, dacă toleranța la poziția nominală a unei drepte sau a unei axe de rotație este
prescrisă în orice direcție;
− între două plane paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței Tp, situate simetric față de
poziția nominală, dacă este prescrisă toleranța la poziția nominală a unui plan.
Abaterea și toleranța de la poziția nominală

Înscrierea pe desen Interpretarea

Punctul de intersecție trebuie să fie situat într-un


cerc având diametrul de 0,1 mm, al cărui centru
coincide cu poziția teoretic exactă a punctului de
intersecție considerat.

Fiecare din cele trei linii trebuie să fie cuprinsă


între două drepte paralele, având distanța dintre ele
de 0,2 mm și dispuse simetric față de poziția
teoretic exactă a liniei considerate, în raport cu
planul de referință A.
Abaterea și toleranța de la poziția nominală

Înscrierea pe desen Interpretarea

Fiecare dintre axele celor șase găuri trebuie să fie


cuprinsă într-o zonă paralelipipedică, având
dimensiunile secțiunii de 0,3 mm pe direcție
orizontală și 0,4 mm pe direcție verticală și cu axa
situată în poziția teoretic exactă corespunzătoare.

Axa efectivă a găurii trebuie să fie cuprinsă într-o


zonă cilindrică, având diametrul de 0,5 mm și axa
situată în poziția teoretic exactă a axei găurii
considerate în raport cu planele de referință A și B.
Abaterea și toleranța de la poziția nominală

Înscrierea pe desen Interpretarea

Suprafața efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă


între două plane paralele, având distanța dintre ele
de 0,6 mm și dispuse în mod simetric, de o parte și
de alta a poziției teoretic exacte a suprafeței
considerate în raport cu planul de referință A și cu
axa de referință B.
Abaterea și toleranța de la concentricitate și coaxialitate

Cele două abateri, de la concentricitate (neconcentricitate) și de la coaxialitate (necoaxialitate), se


tratează fiecare, în mod distinct.
Abaterea de la concentricitate este distanța dintre centrul cercului adiacent al suprafeței considerate
și baza de referință, care poate fi:
• centrul unui cerc adiacent dat;
• axa unei suprafețe adiacente date;
• axa comună a două sau mai multe suprafețe de rotație.
Abaterea de la concentricitate este particularizarea abaterii de la coaxialitate, când lungimea de
referință este nulă.
Abaterea și toleranța de la concentricitate și coaxialitate

Abaterea de la coaxialitate reprezintă distanța maximă dintre axa suprafeței adiacente și axa
considerată ca bază de referință, măsurată în limitele lungimii de referință. Baza de referință poate fi:
- axa uneia dintre suprafețele adiacente de rotație;
- axa comună a două sau mai multe suprafețe adiacente de rotație.
Abaterea și toleranța de la concentricitate și coaxialitate

Abaterea de la coaxialitate poate avea următoarele forme particulare:


- excentricitatea (dezaxarea), dacă axele suprafețelor adiacente de rotație sunt paralele (dar nu coincid);
- necoaxialitatea unghiulară (frângerea), dacă axele suprafețelor adiacente de rotație sunt concurente;
- necoaxialitatea încrucișată, atunci când axele suprafețelor adiacente de rotație sunt încrucișate.

Toleranța la concentricitate sau la coaxialitate (TPc) este egală cu dublul valorii maxime admise a
abaterii de la concentricitate sau coaxialitate.
Zona de toleranță la concentricitate este cuprinsă într-un cerc având diametrul egal cu valoarea
toleranței TPc, situat concentric cu baza de referință.
Zona de toleranță la coaxialitate este cuprinsă într-o suprafață cilindrică având diametrul egal cu
valoarea toleranței TPc, situat coaxial cu baza de referință.
Abaterea și toleranța de la concentricitate și coaxialitate

Înscrierea pe desen Interpretarea

Centrul efectiv al cercului tolerat trebuie să fie


cuprins într-un cerc cu diametrul de 0,1 mm,
concentric cu centrul cercului de referință (punctul
de referință A).

Axa efectivă a cilindrului tolerat trebuie să fie


cuprinsă într-o zonă cilindrică, având diametrul de
0,2 mm și coaxială cu axa de referință comună A-B.
Abaterea și toleranța de la simetrie

Abaterea de la simetrie (APs) sau asimetria reprezintă distanța maximă dintre planele (axele) de
simetrie ale elementelor vizate, măsurată în limitele lungimii de referință (L) sau într-un plan dat.
Abaterea și toleranța de la simetrie

Toleranța la simetrie (TPs) este egală cu dublul valorii maxime admise a abaterii de la simetrie.
Zona de toleranță la simetrie, după caz, poate fi cuprinsă:
− între două linii (plane) paralele, având distanța dintre ele egală cu valoarea toleranței TPs, situate paralel
cu baza de referință (care poate fi axă de simetrie sau plan de simetrie), dacă toleranța la simetrie a unei axe
se prescrie într-o singură direcție;
− într-o zonă paralelipipedică, având secțiunea cu laturile egale cu valorile toleranțelor TPsx și TPsy, situată
coaxial cu baza de referință, dacă toleranța la simetrie a unei axe este prescrisă în două direcții reciproc
perpendiculare;
− între două plane paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței TPs, situate simetric față de
baza de referință, dacă este prescrisă toleranța la simetrie a unui plan față de o axă de simetrie sau față de un
plan de simetrie.
Abaterea și toleranța de la simetrie

Înscrierea pe desen Interpretarea

Planul de simetrie (median) tolerat trebuie să fie


cuprins între două plane paralele, având distanța
dintre ele de 0,1 mm și dispuse în mod simetric în
raport cu planul median de referință A.

Axa efectivă tolerată trebuie să fie cuprinsă între


două plane paralele, având distanța dintre ele de 0,2
mm și dispuse în mod simetric în raport cu planul
median comun de referință A-B.
ABATERILE ȘI TOLERANȚELE
DE BĂTAIE
Abaterile și toleranțele de bătaie

Abaterile de bătaie pot fi:


- abateri de bătaie circulară, care la rândul lor sunt
- abateri de bătaie circulară radială,
- abateri de bătaie circulară frontală;
- abateri de bătaie totală, care și ele sunt
- abateri de bătaie totală radială și
- abateri de bătaie totală frontală.
Bătaia circulară radială (Br) reprezintă diferența dintre distanța
maximă și cea minimă de la suprafața reală la axa de rotație de referință,
măsurată în limitele lungimii de referință. În mod normal, bătaia circulară
radială se determină în plane perpendiculare pe axa de referință.
Toleranța bătăii circulare radiale (TBr) reprezintă valoarea
maximă admisă a bătăii circulare radiale.
Zona de toleranță a bătăii circulare radiale este cuprinsă, în fiecare
plan de măsurare perpendicular pe axa de rotație, între două suprafețe de rotație
(cilindrice, conice etc.) având distanța dintre ele egală cu valoarea toleranței
TBr și situate coaxial cu axa de rotație de referință.
Abaterile și toleranțele de bătaie

Bătaia circulară frontală (Bf) reprezintă diferența dintre distanța maximă și cea minimă de la
suprafața frontală reală la un plan perpendicular pe axa de rotație de referință, măsurată în limitele lungimii de
referință sau ale unui diametru dat (fig. 6.18).
Toleranța bătăii circulare frontale (TBf) reprezintă valoarea maximă admisă a bătăii circulare
frontale.
Zona de toleranță a bătăii circulare frontale este cuprinsă, în fiecare poziție radială, între două
circumferințe având distanța dintre ele egală cu valoarea toleranței TBf și situate pe cilindrul (conul) de măsură
coaxial cu axa de rotație de referință.
Abaterile și toleranțele de bătaie

Înscrierea pe desen Interpretarea

Profilul efectiv, în oricare secțiune perpendiculară


pe axa de referință comună A-B, trebuie să fie
cuprins între două cercuri concentrice coplanare,
având diferența dintre raze egală cu 0,1 mm.

Profilul efectiv, în oricare secțiune cilindrică a cărei


axă coincide cu axa de referință C, trebuie să fie
cuprins între două cercuri distanțate cu 0,2 mm.
Abaterile și toleranțele de bătaie

Înscrierea pe desen Interpretarea

Profilul efectiv, într-o secțiune conică oarecare, a


cărei axă coincide cu axa de referință D, trebuie să
fie cuprins între două cercuri, din secțiunea conică,
distanțate cu 0,3 mm.

Profilul efectiv, în oricare secțiune normală la


suprafața curbă, a cărei axă coincide cu axa de
referință E, trebuie să fie cuprins între două cercuri
distanțate cu 0,4 mm, din secțiunea conică
considerată.
Abaterile și toleranțele de bătaie

Înscrierea pe desen Interpretarea

Profilul efectiv, într-o secțiune conică oarecare (la


unghiul α), a cărei axă coincide cu axa de referință
F, trebuie să fie cuprins între două cercuri aflate în
secțiunea conică și care sunt distanțate cu 0,5 mm.
Abaterile și toleranțele de bătaie

Înscrierea pe desen Interpretarea

Suprafața efectivă trebuie să fie cuprinsă între doi


cilindri coaxiali, având diferența dintre raze egală
cu 0,1 mm și ale căror axe coincid cu axa de
referință comună A-B.

Suprafața efectivă trebuie să fie cuprinsă între două


plane paralele distanțate cu 0,2 mm și
perpendiculare pe axa de referință C.

S-ar putea să vă placă și