Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ABATERILE ȘI TOLERANȚELE
DE ORIENTARE
Abaterea și toleranța de la paralelism
Abaterea de la paralelism (APl) sau neparalelismul se poate referi la două drepte situate în același
plan, la două drepte în spațiu, la o dreaptă și un plan, la două plane, la un plan și o suprafață de rotație sau la
două suprafețe de rotație.
Abaterea de la paralelism a două drepte coplanare este egală cu diferența dintre distanța maximă
și distanța minimă dintre cele două drepte adiacente, măsurată în limitele lungimii de referință:
APl = a - b
Abaterea și toleranța de la paralelism
Abaterea de la paralelism a două drepte în spațiu este egală cu radical de ordinul doi din suma
pătratelor abaterilor (APlx și APLy) de la paralelismul proiecțiilor celor două drepte încrucișate pe două plane
reciproc perpendiculare. Unul din plane este determinat de una din dreptele adiacente și un punct al celei de-a
doua drepte adiacente, situat la extremitatea lungimii de referință (L).
Abaterea și toleranța de la paralelism
Abaterea de la paralelism a unei drepte față de un plan este egală cu diferența dintre distanța
maximă și distanța minimă dintre dreapta adiacentă și planul adiacent, măsurată în limitele lungimii de
referință, în planul perpendicular pe planul adiacent și care conține dreapta adiacentă.
APl = a – b.
Abaterea și toleranța de la paralelism
Abaterea de la paralelism a două plane este egală cu diferența dintre distanța maximă și distanța
minimă dintre cele două plane adiacente, măsurată în limitele suprafeței de referință.
APl = a – b.
Abaterea și toleranța de la paralelism
Abaterea de la paralelism a unui plan față de o suprafață de rotație este egală cu diferența dintre
distanța maximă și cea minimă între planul adiacent și axa suprafeței adiacente de rotație, măsurată în limitele
lungimii de referință (L).
APl = a – b.
baza de referință este o dreaptă adiacentă baza de referință este un plan adiacent
Abaterea și toleranța de la paralelism
baza de referință este o dreaptă adiacentă baza de referință este un plan adiacent
Abaterea și toleranța de la paralelism
Abaterea de la perpendicularitate a unei drepte sau a unei suprafețe de rotație față de un plan
este egală cu diferența dintre unghiul format de dreapta adiacentă sau de axa suprafeței adiacente de revoluție
cu planul adiacent la suprafața reală și unghiul nominal de 90°, considerată în limitele lungimii de referință (L).
Practic, abaterea poate fi măsurată:
- într-un plan dat;
- în două plane reciproc perpendiculare, prin proiecțiile dreptei (axei) pe aceste plane.
Abaterea și toleranța de la perpendicularitate
Abaterea de la înclinare (APi) se poate referi la două drepte sau la două suprafețe de rotație, la o
dreaptă sau o suprafață de rotație față de un plan, respectiv la un plan față de o dreaptă, o suprafață de rotație
sau un plan.
Abaterea de la înclinare a două drepte sau a două suprafețe de rotație este egală cu diferența,
măsurată în limitele lungimii de referință (L), dintre unghiul format de dreptele adiacente la profilurile reale,
respectiv de axele suprafețelor adiacente de rotație și unghiul nominal.
Abaterea de la înclinare a unei drepte sau a unei suprafețe de rotație față de un plan este
diferența dintre unghiul format de dreapta adiacentă sau de axa suprafeței adiacente de rotație cu planul
adiacent la suprafața reală și unghiul nominal, considerată în limitele lungimii de referință (L).
Abaterea și toleranța de la înclinare
Abaterea de la înclinare a unui plan față de o dreaptă, o suprafață de rotație sau un plan
reprezintă diferența, considerată în limitele lungimii de referință (L), dintre unghiul format de planul adiacent la
suprafața reală cu dreapta adiacentă, cu axa suprafeței adiacente de rotație sau cu planul adiacent și unghiul
nominal.
Toleranța la înclinare (TPi) este egală cu valoarea maximă admisă a abaterii de la înclinare.
Zona de toleranță la înclinare poate fi cuprinsă, după caz:
• între două conuri omotetice, având generatoarele paralele și la distanță egală cu valoarea toleranței TPi, dacă se
prescrie toleranța la înclinare între două drepte sau între două suprafețe de rotație;
• între două drepte paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței TPi, dacă este prescrisă toleranța
la înclinare a unei drepte sau a unei suprafețe de rotație față de un plan;
• între două plane paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței TPi, dacă este prescrisă toleranța
la înclinare a unui plan față de o bază de referință, care poate fi o dreaptă, o suprafață de rotație sau un plan.
Abaterea și toleranța de la înclinare
În cazul abaterilor de la poziția nominală apar două situații: abateri de la poziția nominală a dreptelor
sau a axelor suprafețelor de rotație și abateri de la poziția nominală a planelor.
Abaterea de la poziția nominală a unei drepte sau a axei unei suprafețe de rotație este distanța
maximă dintre dreapta adiacentă sau axa suprafeței adiacente de rotație și poziția nominală a acestora, evaluată
în limitele lungimii de referință (L).
În cazul în care lungimea de referință este egală cu zero, se determină, evident, abaterea de la poziția
nominală a unui punct.
Abaterea și toleranța de la poziția nominală
Abaterea de la poziția nominală a unui plan sau a unui plan de simetrie este distanța maximă
dintre planul adiacent sau planul de simetrie și poziția lor nominală, măsurată în limitele lungimii de referință.
Poziția nominală se poate determina în raport cu una sau mai multe baze de referință.
Abaterea și toleranța de la poziția nominală
Toleranța la poziția nominală este egală cu dublul valorii maxime admise a abaterii de la poziția
nominală.
Zona de toleranță la poziția nominală poate fi cuprinsă, după caz:
− între două drepte paralele, amplasate simetric față de poziția nominală și la distanța dintre ele egală cu
valoarea toleranței Tp, dacă toleranța la poziția nominală a unei drepte sau axe de rotație se prescrie într-o
singură direcție;
− într-o zonă paralelipipedică, având secțiunea cu laturile egale cu Tpx și Tpy, situată coaxial cu poziția
nominală a dreptei sau a axei de rotație, dacă toleranța la poziția nominală a unei drepte sau a unei axe de
rotație este prescrisă în două direcții reciproc perpendiculare;
− într-o zonă cilindrică, având diametrul egal cu valoarea toleranței Tp, situată coaxial cu poziția nominală a
dreptei sau a axei de rotație, dacă toleranța la poziția nominală a unei drepte sau a unei axe de rotație este
prescrisă în orice direcție;
− între două plane paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței Tp, situate simetric față de
poziția nominală, dacă este prescrisă toleranța la poziția nominală a unui plan.
Abaterea și toleranța de la poziția nominală
Abaterea de la coaxialitate reprezintă distanța maximă dintre axa suprafeței adiacente și axa
considerată ca bază de referință, măsurată în limitele lungimii de referință. Baza de referință poate fi:
- axa uneia dintre suprafețele adiacente de rotație;
- axa comună a două sau mai multe suprafețe adiacente de rotație.
Abaterea și toleranța de la concentricitate și coaxialitate
Toleranța la concentricitate sau la coaxialitate (TPc) este egală cu dublul valorii maxime admise a
abaterii de la concentricitate sau coaxialitate.
Zona de toleranță la concentricitate este cuprinsă într-un cerc având diametrul egal cu valoarea
toleranței TPc, situat concentric cu baza de referință.
Zona de toleranță la coaxialitate este cuprinsă într-o suprafață cilindrică având diametrul egal cu
valoarea toleranței TPc, situat coaxial cu baza de referință.
Abaterea și toleranța de la concentricitate și coaxialitate
Abaterea de la simetrie (APs) sau asimetria reprezintă distanța maximă dintre planele (axele) de
simetrie ale elementelor vizate, măsurată în limitele lungimii de referință (L) sau într-un plan dat.
Abaterea și toleranța de la simetrie
Toleranța la simetrie (TPs) este egală cu dublul valorii maxime admise a abaterii de la simetrie.
Zona de toleranță la simetrie, după caz, poate fi cuprinsă:
− între două linii (plane) paralele, având distanța dintre ele egală cu valoarea toleranței TPs, situate paralel
cu baza de referință (care poate fi axă de simetrie sau plan de simetrie), dacă toleranța la simetrie a unei axe
se prescrie într-o singură direcție;
− într-o zonă paralelipipedică, având secțiunea cu laturile egale cu valorile toleranțelor TPsx și TPsy, situată
coaxial cu baza de referință, dacă toleranța la simetrie a unei axe este prescrisă în două direcții reciproc
perpendiculare;
− între două plane paralele, având distanța între ele egală cu valoarea toleranței TPs, situate simetric față de
baza de referință, dacă este prescrisă toleranța la simetrie a unui plan față de o axă de simetrie sau față de un
plan de simetrie.
Abaterea și toleranța de la simetrie
Bătaia circulară frontală (Bf) reprezintă diferența dintre distanța maximă și cea minimă de la
suprafața frontală reală la un plan perpendicular pe axa de rotație de referință, măsurată în limitele lungimii de
referință sau ale unui diametru dat (fig. 6.18).
Toleranța bătăii circulare frontale (TBf) reprezintă valoarea maximă admisă a bătăii circulare
frontale.
Zona de toleranță a bătăii circulare frontale este cuprinsă, în fiecare poziție radială, între două
circumferințe având distanța dintre ele egală cu valoarea toleranței TBf și situate pe cilindrul (conul) de măsură
coaxial cu axa de rotație de referință.
Abaterile și toleranțele de bătaie