UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAȚI

FACULTATEA DE INGINERIE

COMBINAŢII COMPLEXE CU ROL ESENŢIAL ÎN VIAŢA

PLANTELOR ŞI ANIMALELOR

Student, Coordonator,
CORINA CRISTIANA ALBU (VLAD) Prof. Dr. Ing. CARMEN PAPADATU

2020
ARGUMENT
Simpla contemplare a fenomenelor care au loc în natură, de la încolţirea
seminţelor şi dezvoltarea plantelor, până la înverzirea frunzelor apoi căderea lor,
toamna, nu face decât să ne uimească prin diversitatea formelor de manifestare. De-
a lungul anilor, oamenii de ştiinţă au învăţat să observe toate aceste fenomene,
studiindu-le în laboratoare şi strângând importante concluzii formulate în principii şi
legi.
De ce sângele este roşu? De ce îngălbenesc frunzele? De ce ard substanţele? De
ce se oţeteşte vinul? De ce alimentele trebuie păstrate la rece? Ce medicamente
trebuie luate contra gripei? Cum se poate lupta contra tuberculozei sau a virusului
HIV? Iată numai câteva întrebări la care, pentru a răspunde, chimiştii trebuie să
studieze clorofila din plante, hemoglobina din sânge, compoziţia aerului, a vinului, a
aspirinei și a substanţelor utilizate la fabricarea medicamentelor.
 GENERALITĂŢI
 Descoperirea compuşilor coordinativi de către chimişti a avut loc la sfârşitul secolului al XVIII-
lea, dar cercetările referitoare la constituţia şi proprietăţile lor au început în secolul al XIX-lea,
odată cu teoria coordinaţiei a lui Werner.
 Dintre substanţele prezente în organismele vii, care nu sunt altceva decât compuşi
coordinativi, pot fi menţionate: clorofila, colorantul verde din plante este o combinaţie complexă
a magneziului și hemul, o combinaţie complexă a Fe (II):
 CLOROFILA
 Pentru plante, magneziul mediază şi activează multe reacţii biochimice, fiind necesar pentru
stabilizarea membranelor.
 Magneziul intră în compoziţia clorofilei, compus indispensabil procesului de fotosinteză care are loc în
plantele verzi şi alge.
 Clorofilele sunt pigmenţi naturali prezenţi la toate organismele capabile de a realiza fotosinteza la
algele verzi, cianobacterii şi plantele superioare. Bacterioclorofilele se întâlnesc la bacteriile verzi şi
vineţii. Ambele clase absorb intens lumina din vizibil şi joacă un rol cheie în captarea energiei luminoase
în timpul fotosintezei.
 Importanţa fotosintezei
 Este un proces fundamental pentru viaţa pe Terra;
 Reglează cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă, astfel încât acesta să nu depăşească
limita de 0,03%, depăşire care ar deveni periculoasă pentru viaţă;
 Menţine aerul proaspăt, respirabil, sănătos;
 Este o condiţie a asigurării circuitului carbonului şi azotului în atmosferă;
 Diminuează consecinţele negative ale efectului de seră.
HEMOGLOBINA
 Hemoglobina face parte din constituţia eritrocitelor, îndeplinind rol respirator. Toţi
pigmenţii metalo-proteici (clorofila, hemoglobina, vitamina B12) au o structură
porfirinică, fiind formaţi din patru nuclee care alcătuiesc un inel, în centrul (miezul)
căruia se află un metal;
 Construcţia proteinei respiratorii, porneşte de la hem, la care, în jurul unui cation
divalent de fier se legă cele 4 nuclee. Când hemul se leagă de globină (proteină),
se naşte hemoglobina:
 CONCLUZII
 Fuziunea nucleară la rece, bosonul Higgs, sunt câteva dintre țelurile mari ale ştiinţei moderne,
năzuinţe cărora le sunt dedicate eforturi mari şi un soi de căutare ce face din ele echivalentele
contemporane ale pietrei filosofale şi ale elixirului de viaţă lungă pe care se străduiau cu atâta râvnă
să le afle vechii alchimişti.
 Printre aceste „pietre filosofale” contemporane se numără fotosinteza artificială – reproducerea în
laborator – şi apoi, la scară industrială, se speră - a procesului-miracol care, de miliarde de ani,
îmbogăţeşte cu oxigen atmosfera Pământului și creează - din apă, carbon şi lumină - substanţe
organice diversificate în mii de tipuri şi întreţine viaţa planetei.
 E drept, nu-i deloc uşor să imiţi natura: cu toate studiile aprofundate, duse până la nivel
molecular, viaţa plantelor are încă mii de secrete neînţelese de om.
 Şi totuşi, progresele de până acum - aşa, la scară redusă, de laborator, cum sunt ele deocamdată -
ne ajută să sperăm că, atunci când petrolul, cărbunele şi gazele naturale se vor fi isprăvit, vom avea
ce pune în loc - o tehnologie mai bună, mai eficientă, mai curată, învăţată de la natură.
BIBLIOGRAFIE

 Brezeanu M., Spacu P., „Chimia combinaţiilor complexe”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997.
 Croitoru V., Vladescu L., „Chimie Analitică şi Analize Tehnice”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1999.
 Vladescu L., Badea I., „Introducere în Chimia Analitică ”, Editura Fast Print, Bucureşti, 1996.
 Neniţescu C.D., „Chimie generală”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1986.
 www.wikipedia.org.
 www.dscopera.ro.