2/5

Exemplu 1 : Toleranta la inclinare a unei linii in

raport cu o dreapta de referinta .

0,08 A-B

A B

Elementul tolerat ? : Axa reala (o dreapta).

Caracteristica ? : INCLINAREA aplicata unei linii
Referinta ? : Dreapta A-B indicata ca referinta.
Zona si valoarea ? : Volumul limitat de doua plane paralele distantate la 0,08 mm,
orientate (inclinate) fata de dreapta de referinta la 60° (in planul
de proiectie).
 IV-C-3-3) FORMARE 1 3/5

Exemplu 1 : 0,08 A-B

A B

Axa reala

Vedere din F :
F Planul de proiectie P
Zona de toleranta P
Proiectia zonei de
toleranta.
Referinta specifica A-B
Referinta
Cum este construit planul P ? specifica A-B
60°
conform Standardului:
"planul ce contine dreapta de Proiectia
referinta si este paralel cu axei reale
linia tolerata ".
 IV-C-3-3) FORMARE 1 4/5

Exemplu 2 : Toleranta la inclinare a unei suprafete in

raport cu o dreapta de referinta .

0,1 A
A

75°

Elementul tolerat ? : Suprafata.

Caracteristica ? : INCLINAREA aplicata unei suprafete
Referinta ? : Dreapta indicata ca referinta A .
Zona si valoarea ? : Volumul limitat de doua plane paralele distantate la 0,1mm,
orientate (inclinate) la 75° fata de dreapta de referinta (in
planul de proiectie) .
 0,1 A
A

75°
 IV-C-3-3) FORMARE 1 5/5

Exemplu 2 :
0,1 A
A

Dreapta indicata ca referinta A

75°

Zona de toleranta

Vedere din F :
F Suprafata reala

Suprafata reala Zona

de
toler
anta
75°
Dreapta indicata
ca referinta A
Înscrierea pe desen a toleranţelor geometrice

• Datele privind toleranţele geometrice se

înscriu pe desene într-un cadru
dreptunghiular, denumit cadru de toleranţă,
împărţit în două sau mai multe căsuţe
• În căsuţe se înscriu de la stânga la dreapta, în
ordinea indicată mai jos, următoarele date:
– simbolul grafic al toleranţei
– valoarea toleranţei, în mm,
– litera (literele) majusculă de identificare a bazei de
referinţă, dacă este cazul
• Indicaţiile care se referă la numărul
elementelor care au acelaşi tip de toleranţă,
cu o aceeaşi valoare (ca de exemplu, 6 găuri,
4 suprafeţe, 6x etc.) se înscriu deasupra
cadrului de toleranţă

• Dacă pentru un anumit element este necesar

să se indice mai multe toleranţe, înscrierea
acestora se face în cadre de toleranţă plasate
unul sub altul.
• Dacă toleranţa se aplică pe o anumită
lungime care se află în oricare loc al
elementului tolerat, valoarea acestei lungimi
se înscrie după valoarea toleranţei şi se
separă de aceasta printr-o linie înclinată

• În cazul în care nu se înscrie valoarea unei

lungimi, toleranţa indicată este valabilă pe
toată lungimea elementului tolerat
• Dacă la toleranţa prescrisă pe toată lungimea
(suprafaţa) elementului tolerat este necesar
să se adauge o altă toleranţă de aceeaşi
natură, dar mai mică şi limitată pe o anumită
lungime (suprafaţă), cadrul de toleranţă se
împarte în două şi această toleranţă se
înscrie sub cea generală
• Dacă toleranţa se referă numai la o anumită
porţiune a elementului, conturul acesteia se
dublează cu o linie-punct groasă, iar poziţia
şi dimensiunile respective se cotează
• Lăţimea zonei de toleranţă este în direcţia
săgeţii situate la capătul liniei de indicaţie
care leagă cadrul de toleranţă cu elementul
tolerat, cu excepţia cazului în care este
precedată de simbolul 
• Capătul liniei de indicaţie, prevăzut cu săgeată,
se sprijina:
– pe linia de contur a elementului tolerat sau pe o
linie ajutătoare (trasată în prelungirea liniei de
contur), dar nu în dreptul liniei de cotă, dacă
toleranţa se referă la profilul sau la suprafaţa
respectivă
• Capătul liniei de indicaţie, prevăzut cu săgeată,
se sprijina:
– pe linia de contur a elementului tolerat sau pe o linie
ajutătoare, în prelungirea liniei de cotă, dacă toleranţa
se referă la axa sau la planul de simetrie al elementului
tolerat
• Capătul liniei de indicaţie, prevăzut cu săgeată,
se sprijina:
– pe axă, dacă toleranţa se referă la axa sau la planul de
simetrie al tuturor elementelor care admit această axă
sau acest plan de simetrie

DE EVITAT !!!! (da nastere la confuzii)

• Litera de identificare a bazei de referinţă se
înscrie în apropierea acesteia, într-un cadru
pătrat, ce se leagă de bază printr-o linie de
indicaţie terminată cu un triunghi de referinţă
• Triunghiul de referinţă, cu litera de referinţă se
amplasează:
– pe linia de contur a elementului tolerat sau pe o linie
ajutătoare (trasată în prelungirea liniei de contur),
dar nu în dreptul liniei de cotă, dacă baza de referinţă
este profilul sau suprafaţa respectivă
• Triunghiul de referinţă, cu litera de referinţă se
amplasează:
– în prelungirea liniei de cotă, dacă baza de referinţă
este axa sau planul de simetrie al elementului tolerat
Exemplu:
• Construiţi zona de toleranţă corespunzătoare
următorului mod de cotare:
• Construiţi zona de toleranţă corespunzătoare
următorului mod de cotare:
– Tipul abaterii
– Elementul tolerat
– Baza de referinta
– Zona de toleranta
– Tipul abaterii
– Elementul tolerat
– Baza de referinta
– Zona de toleranta
Determinaţi elementele tolerate şi construiţi zona de toleranţă pentru fiecare din
următoarele cazuri:
Determinaţi elementele tolerate şi construiţi zona de toleranţă pentru fiecare din
următoarele cazuri:
Determinaţi elementele tolerate şi construiţi zona de toleranţă pentru fiecare din
următoarele cazuri:
 Bătaia circulară radială
• diferenţa dintre distanţa maximă şi distanţa
minimă de la suprafaţa reală la axa de rotaţie de
referinţă, considerată în limitele lungimii de
referinţă
• Toleranţa este egală cu valoarea maximă admisă
a bătăii circulare radiale
• Zona de toleranţă este cuprinsă, în fiecare plan
de măsurare perpendicular pe axa de rotaţie,
între două suprafeţe de rotaţie având distanţa
dintre ele egală cu T, situate coaxial cu axa de
rotaţie de referinţă
 Bătaia circulară frontală
• diferenţa dintre distanţa maximă şi distanţa
minimă de la suprafaţa frontală reală la un
plan perpendicular pe axa de rotaţie de
referinţă, considerată în limitele lungimii de
referinţă
• Toleranţa bătăii circulare frontale este
egală cu valoarea maximă admisă a bătăii
circulare frontale.

• Zona de toleranţă a bătăii circulare

frontale este cuprinsă între două
circumferinţe având distanţa dintre ele egală
cu T, situate pe cilindrul de măsurare coaxial
cu axa de rotaţie de referinţă
 Abaterea de la simetrie (asimetria)
• distanţa maximă dintre planele (axele) de
simetrie ale elementelor respective, considerată
în limitele lungimii de referinţă sau într-un plan
dat
• Zona de toleranţă la simetrie, este cuprinsă:
– între două linii sau plane paralele având distanţa
dintre ele egală cu T, situate paralel cu baza de
referinţă, dacă toleranţa la simetrie a unei axe este
prescrisă într-o singură direcţie;
• într-o zonă paralelipipedică având secţiunea cu
laturile egale cu Tx şi Ty, situată coaxial cu baza
de referinţă, dacă toleranţa la simetrie a unei axe
este prescrisă în două direcţii reciproc
perpendiculare;

• între două plane paralele având distanţa dintre ele

egală cu T, situate simetric faţă de baza de referinţă,
dacă se prescrie toleranţa la simetrie a unui plan
Exemplu 1 : Toleranta la simetrie a unei suprafete mediane .

0,08 A A

Elementul tolerat ? : Suprafata mediana reala .

Caracteristica ? : SIMETRIE aplicata unei suprafete mediane .
Zona si valoarea ? : Volumul limitat de 2 plane paralele distantate la 0,08mm
si pozitionate simetric in raport cu referinta .
Referinta ? : Planul median indicat ca referinta A .
 IV-C-4-3) FORMARE 1 3/5

Exemplu 1 :
Suprafata 0,08 A A
mediana "reala"

Suprafetele reale
 Exemplu 1 :
Suprafata 0,08 A A
mediana "reala"
Planul tangent A1
Zona de
toleranta

Planul indicat ca
referinta A
(planul median al celor
doua plane tangente, A1
si A2)

Suprafetele reale
Planul tangent A2
 Exemplu 2 : .
Toleranta la simetrie a unei linii

A 0,3 A

Elementul tolerat ? : Linie (axa gaurii).

Caracteristica ? : SIMETRIE aplicata unei linii .
Referinta ? : Dreapta indicata ca referinta A .
Zona si valoarea ? : Volumul limitat de 2 plane paralele distante la 0,3mm
si pozitionate simetric in raport cu dreapta de referinta .
 IV-C-4-3) FORMARE 1 5/5

Exemplu 2 :
A 0,3 A

Suprafetele reale

Axa "reala"
 Exemplu 2 :
A 0,3 A
Dreapta indicata
ca referinta A

Suprafetele reale

Cel mai mic

cilindru
circumscris

0,15
Axa "reala"

0,15

0,30
Zona de toleranta