Precizia dimensională

Prin dimensiune se înţelege mărimea care exprimă valoarea numerică a unei lungimi, în unitatea de
măsură aleasă.
Cota este dimensiunea înscrisă pe desenul de execuţie.
Dimensiunile, în general, pot fi de mai multe tipuri:
1. Dimensiunea nominală notată cu N, este stabilită prin calcul şi are aceeaşi valoare
pentru arbore şi alezaj în asamblarea considerată (fig. 3.1.).
► Arbore - denumire convenţională a oricărei suprafeţe exterioare, chiar dacă nu este
cilindrică (la montaj, piesa cuprinsă).
► Alezaj - denumire convenţională a oricărei suprafeţe interioare a unei piese, chiar dacă
nu este cilindrică (la montaj, piesa
cuprinzătoare).

Fig. 3.1. Reprezentarea dimensiunilor,

abaterilor şi toleranţelor: a - cazul
alezajelor; b - cazul arborilor

2. Dimensiunea limită admisibilă maximă sau minimă - reprezintă dimensiunile care au

rolul de a asigura funcţionarea în condiţii bune a pieselor.
3. Dimensiunea medie este semisuma dimensiunilor limită.
 4. Dimensiunea efectivă este valoarea obţinută prin prelucrare şi pusă în evidenţă prin
măsurare.
Convenţional, se folosesc următoarele notaţii:
► - litere mari pentru dimensiunile alezajelor;
► - litere mici pentru dimensiunile arborilor.
Pentru reprezentarea din figura 3.1., piesele sunt considerate bune, dacă: dmin
˂def˂dmax,
Dmin ˂Def˂Dmax
În situaţia în care :
a) def < dmin sau Def > Dmax, piesa este rebut irecuperabil;
b) def > dmin sau De{ < Dmin, piesa este rebut recuperabil;
c) def = dmed sau Def = Dmsd, atunci precizia este optimă.
Abaterea reprezintă diferenţa algebrică dintre dimensiunea considerată (dmin, c/max, def) Şi
dimensiunea nominală corespunzătoare şi se notează cu A, respectiv a.
Abaterile sunt de două feluri:
1. Abatere limită (as- abatere superioară, ai - abatere inferioară) este diferenţa algebrică
dintre dimensiunile limită şi dimensiunea nominală.
Aplicând relaţiile de calcul pentru arbori în situaţia din figura 3.1 se obţin următoarele relaţii:
1) pentru alezaje: As= Dmax - N; Dmax= N + As;
A i = Dmin-N; Dmax=N + A i ;
2) pentru arbori:
as = dmax - N; dmax = N + As;
ai = dmin-N; dmin=N + ai.
2. Abatere efectivă este diferenţa algebrică dintre dimensiunea efectivă şi dimensiunea
nominală.
Aef = Def-N; Def = N + Aef;
Aef = def-N; def = N + aef;
După măsurare, putem ajunge la următoarele situaţii:
- când aef > as şi Aef < Ai, piesa este rebut recuperabil;
- când aef > ai, şi Aef > As, piesa este rebut irecuperabil.
Abaterile se reprezintă în raport cu linia zero (linie de referinţă, care reprezintă dimensiunea
nominală,N).
Abaterile pot avea valori pozitive, negative sau zero.
Toleranţa este diferenţa dintre dimensiunea maximă şi dimensiunea minimă (diferenţa dintre
abaterea superioară şi abaterea inferioară). Toleranţa are totdeauna valori pozitive.
Aplicând relaţiile de calcul pentru toleranţe în situaţia din figura 3.1., se obţin următoarele
relaţii:
1) pentru alezaje:
T = Dmax - Dmin = (N + As) - (N + Ai) =As-Ai
2) pentru arbori:
t=dmax-dmin=as-ai
Câmpul de toleranţă (fig. 3.2.) este zona
cuprinsă între cele două dimensiuni limită.

Fig. 3.2. Poziţionarea abaterilor şi a toleranţelor faţă

de dimensiunea nominală (zero):
Curs ASAMBLĂRI MECANICE scanat de Ungureanu Marin 10
COLEGIUL TEHNIC ,,TRANSILVANIA,, DEVA
MODUL ASAMBLĂRI MECANICE
CLASA a X-a B

a - cazul alezajelor; b - cazul arborilor