1.6.

Normarea tehnica in procesul tehnologic

1.6.1. Notiuni despre norma tehnica de timp

Norma tehnica de timp Norma tehnica de timp este durata necesara

pentru executarea unei operatii in conditii tehnico-organizatorice
determinate si cu folosirea cea mai ratioanala a tuturor mijloacelor de
productie, aceasta fiind alcatuita din:

-Timpul de pregatire – incheiere Tpi, (timpul pentru primirea si studierea

documentelor comenzii cu indicatiile respective, examinarea materialului,
sculelor, dispozitivelor si aparatelor de masurat);
- Timpul operativ Top, Timpul operativ(efectiv) Top este format din timpul
de baza si timpul auxiliar.  Timpul de baza Tb reprezinta timpul in care au
loc modificarile cantitative si calitative ale produsului si se realizeaza
efectiv transformarea semifabricatului in piesa finita.
  - Timpul de deservire a locului de munca Tdl, include timpul pentru
ungerea unor organe de masina, realizarea unor reglaje constructive,
ascutirea sculelor si schimbarea lor
- Timpul de intreruperi reglementare Tir, are doua componente:
Timpul de odihna si necesitati fiziologice T on
Timpul pentru intreruperi tehnologice si organizatorice T to este
rezervat reglarii periodice a utilajelor, inlocuirea unor materiale tehnologice
care se uzeaza, etc.
12/15/2022 1
 1.6.2. Determinarea normei tehnice de timp

Timpul normat pe operatii Tn, se exprima cu relatia:

Tn = Tpi/z + Tu

unde:
Tn este timpul normat pe operatii;
Tpi este timpul de pregatire – incheiere;
z este numarul de piese din lot;
Tu este norma de timp unitar.

Timpul unitar se exprima prin:

Tu = Top + Tdl + Tir sau Tu = Top(1 + K/100)

unde:
K reprezinta timpul total pentru deservirea locului de munca, odihna si
necesitati, in procente, din timpul operativ.

12/15/2022 2
 1.7. Precizia de prelucrare a pieselor si produselor.
Tolerante si ajustaje
1.7.1. Notiuni generale
Calitatea prelucrarii este direct legata de calitatea realizarii pieselor. Piesele care
nu corespund conditiilor tehnice impuse in desenul de executie influenteaza
negative calitatea asamblarii si pericliteaza buna functionare, precum si durata de
functionare a ansamblului.

Lipsa de precizie este cauzata  de:

>abateri ale organelor asamblate rezultate din erorile de prelucrare;

>abateri datorate asezarii necorespunzatoare a pieselor;    

             
>abateri ale grupelor pieselor in miscare.           
                                                                    

12/15/2022 3
 1.7.2. Precizia dimensiunilor

1.7.2.1. Dimensiuni, abateri si tolerante

Dimensiunea este numărul care exprimă, în unitatea de măsură

stabilită, valoarea numerică a unei lungimi sau a unui unghi

a. dimensiuni liniare exprimă valoarea numerică a unei lungimi, în unitatea

de măsură a lungimii: metrul [m] (în construcţia de maşini, pentru
exprimarea dimensiunilor liniare se utilizează ca unitate de măsură
milimetrul [mm]);
b. dimensiuni unghiulare exprimă valoarea numerică a unui unghi, în
unitatea de măsură corespunzătoare: radiani sau grade.
c. dimensiune exterioară sau arbore: dimensiunea unei suprafeţe
exterioare sau cuprinsă, chiar dacă nu este cilindrică;
d. dimensiune interioară sau alezaj: dimensiunea unei suprafeţe interioare
sau cuprinzătoare, chiar dacă nu este cilindrică.

12/15/2022 4
Valoarea efectiva – E
Valoarea nominal – N
Valoarea limita Lmax (maxima) si Lmin (minima)
Abaterea efectiva – Aef
Abaterea limita – As (superioara) si Ai (inferioara)

12/15/2022 F-F’ generatoarea comună; 0 linia zero 5

 Abaterea este diferența dintre dimensiunea reală și cea
proiectată a unei piese si poate fi pozitiva sau negativa

Abaterea superioara As este diferenta dintre dimensiunea maxima si

dimensiunea nominala: As = Dmax – N

Abaterea inferioara Ai este diferenta dintre dimensiunea minima si

dimensiunea nominala: Ai = Dmin – N

As As
Ai Ai
Linia de zero Linia de zero

Dmax N
dmax N Dmin
dmin

Arbori Alezaje

12/15/2022 6
 Toleranta reprezinta valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie
a dimensiunilor limita, fiind totdeauna o marime pozitiva:
T = As – Ai
Campul de toleranta este zona cuprinsa intre dimensiunea maxima si
dimensiunea minima.

Linia de zero sau linia dimensiunii nominale este linia aleasă,

convenţional, pentru definirea abaterilor limită şi a toleranţelor; faţă de
ea se determină abaterile superioară şi inferioară şi se stabileşte poziţia
toleranţei dimensiunii considerate. Prin conventie abaterile pozitive se
situeaza deasupra acestei linii, iar abaterile negative se afla dedesubtul
ei.

12/15/2022 7
 1.7.2.2. Jocuri, strangeri si ajustaje
Asamblările se folosesc pentru legarea ansamblelor şi subansamblelor
maşinilor şi utilajelor, pentru legarea elementelor componente ale
ansamblelor şi subansamblelor, a pieselor componente ale organelor de
maşini compuse sau ale construcţiilor metalice.
Clasificarea asamblarilor

Asamblari cu joc (J) cand diametrul alezajului este mai mare ca

diametrul arborelui;
Asamblari cu strangere (S) cand diametrul alezajului este mai mic
ca diametrul arborelui;
J
S

D d d
D

Alezaj
12/15/2022 Arbore Alezaj Arbore 8
 Jocul J este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diametrul
efectiv al arborelui cand primul este mai mare decat al doilea.

Jocul maxim Jmax este diferenta dintre diametrul maxim al alejazului si

diametrul minim al arborelui:

Jmax = Dmax - dmin

Jocul minim Jmin este diferenta dintre diametrul minim al alejazului si

diametrul maxim al arborelui:

Jmin = Dmin – dmax

Toleranta jocului este:

Tj = Jmax – Jmin

12/15/2022 9
 Strangerea S este diferenta dintre diametrul efectiv al arborelui si
diametrul efectiv al alezajului cand primul este mai mare decat al doilea.

Strangerea maxima Smax este valoarea absoluta a diferentei dintre

diametrul minim al alejazului si diametrul maxim al arborelui:

Smax = |Dmin – dmax|

Strangerea minima Smin este valoarea absoluta a diferentei dintre

diametrul maxim al alejazului si diametrul minim al arborelui:

Smin = |Dmax – dmin|

Toleranta strangerii este:

Ts = Smax – Smin

12/15/2022 10
 Ajustajul este diferenta dintre dimensiunea suprafetei cuprinzatoare (D) si cea
a suprafetei cuprinse, care determina caracterul contactului, respectiv starea
pieselor.

Clasificarea ajustajelor
Ajustaje cu joc cand diametrul oricarui alezaj este mai mare decât
diametrul oricarui arbore;
Ajustaje cu strangere cand diametrul oricarui alezaj este mai mic
decât
diametrul oricarui arbore;
Ajustaje intermediare la care pot rezulta atât asamblări cu joc cât si
asamblări cu strângere;

Toleranta ajustajului este diferenta dintre jocurile maxime si minime,

respectiv strangerile maxime si minime.

Tj = Jmax – Jmin

Ts = Smax – Smin
12/15/2022 11
 Jmin
Jmax

Dmax
dmin dmax Dmin

Ajustaje cu joc Smax

Jmax

Smin
Smax

dmin dmax
Dmax
Dmin
Ajustaje intermediare

12/15/2022
Ajustaje cu strangere 12
 1.7.3. Lanturi de dimensiuni

Lantul de dimensiuni este un șir de dimensiuni liniare sau unghiulare

care formează un contur închis și care determină poziția reciprocă a
suprafețelor sau/și axelor unei piese sau a mai multor piese într-o unitate
de asamblare

a2
a1
a3

A1, A2… - elemente componente

R – element de inchidere
Dimensiuni liniare Dimensiuni unghiulare

12/15/2022 13
 1.7.4. Instrumente pentru masurarea lungimilor

Tipul constructiv Denumirea Diviziunea scalei

[mm]
Scara gradata si vernier Subler 0,1
Subler micrometric Micrometru 0,01
de interior, exterior

Comparator mecanic Minimetru (pasametru) 0,001

Temperatura standard pentru masuratori: 20 °C

12/15/2022 14