TEHNICI DE MASURARE SI CONTROL

DIMENSIONAL
CURS II

Capitolul III Toleranţe şi ajustaje

3.1. Dimensiuni
3.2. Toleranţe
3.3. Abateri

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 1/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Dimensiuni
Mărimea unei piese poate fi apreciată prin dimensiunile ei liniare, fiind,
de obicei, un diametru (în cazul pieselor cilindrice) sau o lungime (în cazul
pieselor prismatice).
În procesul de fabricaţie putem vorbi de mai multe tipuri de dimensiuni:
 dimensiuni de funcţionare – care au rol important în funcţionarea
ansamblului din care piesa face parte, fiind elemente ale lanţului cinematic
sau dimensiuni determinate de sarcinile care solicită ansamblul (lungimea
unei pârghii, diametrul unui arbore etc.);
 dimensiuni de asamblare – necesare asamblării a două sau mai multor
piese care trebuie să funcţioneze cuplate. Aceste dimensiuni servesc atât
la fabricarea ansamblului, la prima asamblare, cât şi la reparaţiile din
timpul exploatării pentru înlocuirea unei piese ieşite din uz;
 dimensiuni auxiliare (intermediare) de execuţie – necesare pentru
fiecare operaţie intermediară a piesei finite, dar care nu au nici o
importanţă din momentul în care piesa intră în exploatare;
 dimensiuni libere – care nu influenţează funcţionarea piesei şi nici a
ansamblului din care face parte (diametrul unui mâner, lăţimea sau
adâncimea unei degajări pentru reducerea greutăţii unei piese etc.)
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 2/16
2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Standardul internaţional ISO 286-1 furnizează mai multe definiţii si
reguli generale privind dimensiunile. Acest standard defineşte
dimensiunea ca fiind:
"Un număr ce exprimă, cu ajutorul unei unităţi
adoptate, valoarea numerică a unei dimensiuni liniare”
Considerând expresia de mai sus „10 cm” sau „10 km” sunt
dimensiuni dar nu şi „10 kg” sau „60oC”. Pentru înţelegerea corectă a
noţiunii de dimensiune standardul precizează faptul că noţiunea de
„dimensiune” se referă la dimensiunea liniară. Celelalte dimensiuni, de
exemplu, cele unghiulare se precizează explicit de fiecare dată. De
altfel, standardul ISO 286-1 face diferenţă şi între diferitele dimensiuni
liniare.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 3/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
Fig. 3.1. Conceptul de dimensiune după ISO/WD 14405.

DIMENSIUNE

Dimensiune Dimensiune de Dimensiune Dimensiune

locală calcul statistică globală

Dimensiune Dimensiune Dimensiune Dimensiune de Aria Dimensiunea Dimensiunea

locală locală de calcul a calcul a secţiunii maximă minimă
definită de definită de o ariei cilindrice circumferinţei medii înscrisă circumscrisă
două puncte sferă cilindrice

Dimensiune Dimensiune Dimensiune

minimă maximă medie

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 4/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Dimensiunile pieselor determinate fie prin calcule de rezistenţă, fie
din date experimentale, fie din considerente de ordin constructiv, sunt
denumite dimensiuni nominale şi sunt notate cu N.
În practica industrială dimensiunile nominale, nu se pot realiza exact
datorită impreciziei inerente a procesului de fabricaţie:
 imprecizia geometrică a maşinii unelte,
 uzura sculelor,
 deformaţiile sistemului elastic maşină – piesă – sculă,
 deformaţiile termice ale diferitelor componente ale maşinii, ale
piesei de prelucrat şi ale sculei,
 erori ale mijloacelor de măsurare şi control.
Dimensiunile executate diferă de cele nominale, acestea putând
fi cunoscute prin măsurarea piesei. Aceste dimensiuni se numesc
dimensiuni efective şi se notează cu E.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 5/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 ISO 286-1 descrie, de asemenea, şi dimensiunea efectivă ca o
valoare măsurată. Dimensiunea efectivă descrie mărimea unei
caracteristici geometrice obţinute prin măsurare.
Analizând dimensiunile şi mărimile pe desene, se pot imagina patru
grupuri de dimensiuni şi mărimi liniare (figura 3.2):
 Dimensiuni exterioare
 Dimensiuni interioare
 Trepte (degajări)
 Distanţe Fig. 3.2. Diferite tipuri de dimensiuni

Dimensiuni exterioare Dimensiuni interioare Trepte (degajări) Distanţe

(dimensiuni)

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 6/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Diferenţa algebrică dintre dimensiunea efectivă E a unei piese şi
dimensiunea nominală N se numeşte abatere efectivă şi se notează cu
A:
A=E-N [3.1]
Datorită faptului că execuţia unei dimensiuni la valoarea ei nominală
este imposibilă (sau pur întâmplătoare) se impune necesitatea
acceptării pentru piesele executate, a abaterilor, a diferenţelor faţă de
valoarea nominală. Aceste abateri trebuie însă limitate, pentru ca rolul
funcţional al piesei să nu fie afectat de diferenţe prea mari între
dimensiunea calculată şi cea existentă care ar putea duce la uzuri
rapide sau distrugeri ale piesei în timpul funcţionării.
Astfel se impune stabilirea unor dimensiuni limită,
limită a unei dimensiuni
maxime şi a uneia minime, între care trebuie să se încadreze valoarea
efectivă a dimensiunii respective. Dacă una dintre cele două limite este
depăşită, piesa respectivă se consideră neutilizabilă, rebutată.

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 7/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Condiţia impusă unei piese pentru a fi declarată utilizabilă este, deci, ca
dimensiunile ei efective E să se găsească între limitele anterior stabilite:
dimensiunea minimă, Dmin (dmin) şi dimensiunea maximă Dmax (dmax).
Prin convenţie, pentru notarea specificaţiilor legate de alezaje, se
folosesc majuscule, iar pentru arbori litere mici.
mici Deci:
Dmin = diametrul minim al alezajului;

Dmax = diametrul maxim al alezajului;

dmin = diametrul minim al arborelui;

dmax = diametrul maxim al arborelui.

Astfel condiţia menţionată mai sus se poate scrie:
Dmax > E > Dmin [3.2] dmax
> e > dmin

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 8/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 3.2. Toleranţe

Diferenţa dintre dimensiunea maximă şi dimensiunea minimă a unei

dimensiuni se numeşte toleranţă si se notează cu TD pentru alezaje şi
Td pentru arbori:
TD = Dmax – Dmin în cazul alezajelor
[3.3]
Td = dmax – dmin în cazul arborilor

Având în vedere că valoarea Dmax (dmax) este întotdeauna mai

mare decât valoarea Dmin (dmin), rezultă că toleranţa alezajului, TD,
respectiv a arborelui, Td, va fi un număr pozitiv.
CINE NU ŞTIE LA VERIFICARE…
TD (Td) > 0 [3.3]

UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
Prof.dr.ing. Liviu Crişan

2015/2016 9/16
Fig. 3.3. Dimensiuni limită şi abateri pentru arbori şi alezaje

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 10/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Deoarece o toleranţă mai mare reprezintă o prelucrare mai puţin
precisă a dimensiunii respective, mai simplă, rezultă că preţul de cost
al prelucrării va fi mai scăzut decât în cazul unei dimensiuni tolerate
mai strâns. Micşorarea toleranţei unei dimensiuni duce la aplicarea
unor procedee de prelucrare mai precise, la utilizarea unor mijloace de
măsurare mai precise (deci mai scumpe), la adoptarea unor condiţii
restrictive care să ducă la obţinerea dimensiunii între cele două limite
Dmax (dmax) respectiv Dmin (dmin).

Toate aceste măsuri şi restricţii îngreunează procesul de

prelucrare, măresc timpul de execuţie ducând la scumpirea piesei
respective. Acestea sunt motivele pentru care proiectantul este obligat
să aleagă toleranţele maxime admise care asigură realizarea rolului
funcţional al piesei proiectate.
Prof.dr.ing. Liviu Crişan 11/16
2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
3.3 Abateri

Abaterea superioară, ES (es), reprezintă diferenţa algebrică

dintre dimensiunea maximă şi dimensiunea nominală.
ES = Dmax – N [3.4]
es = dmax - N
Abaterea inferioară, EI (ei), reprezintă diferenţa algebrică dintre
dimensiunea minimă şi dimensiunea nominală
EI = Dmin – N [3.5]
ei = dmin - N

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 12/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Fig. 3.4. Reprezentarea grafică a toleranţele arborilor şi alezajelor

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 13/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Aşa cum se poate observa din figura 3.4, abaterile, spre deosebire de
toleranţe, pot avea şi valori negative (sub linia zero).
Considerând relaţiile de mai sus, se pot exprima toleranţele în
funcţie de abateri astfel:
Ta = Dmax - Dmin = ES – EI [3.6.]
Ta = dmax – dmin = es –ei
După cum se observă în figura 3.4, zona cuprinsă între liniile
corespunzătoare dimensiunii maxime şi minime este aşezată asimetric pe
circumferinţa alezajului respectiv arborelui, aceasta numindu-se câmp de
toleranţă.
Considerând cele de mai sus, o dimensiune tolerată se va indica
prin menţionarea valorii nominale precum şi a abaterilor maximă şi minimă
admisibile, sub forma + (-) ES
N
+ (-) EI

+0,1 -0,02
EXEMPLU: 54 , Ø82 , 124 +0,020

-0,2 -0,04 +0,005

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 14/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Exemplu.

Un disc de frânare se montează pe un arbore al cărui

diametru are dimensiunea nominală N = 20 mm. Pentru o montare
uşoară şi o funcţionare corectă diametrul alezajului discului de
frânare va trebui să aibă valori cuprinse între Dmin = 19,980 mm şi
Dmax = 20,010 mm. Se cere să se calculeze toate datele ce se vor
nota pe desenul de execuţie al discului de frânare referitoare la
alezajul acestuia.

Ø20
N

Arbore

Disc de frânare

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 15/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A
 Rezolvare
Toleranţa alezajului este:
TD = Dmax – Dmin = 20,01 – 19,98 = 0,03 mm
TD = 0,03 = 30 µm
Abaterea superioară este:
ES = Dmax – N = 20,01 – 20 = 0,01 mm
ES = 0,01 = 10 µm
Abaterea inferioară este:
EI = Dmin – N = 19,98 – 20 = - 0,02 mm
EI = - 0,02 = - 20 µm
Cu valorile ES şi EI se poate calcula toleranţa T D utilizând formula:
TD = ES –EI = 0,01 – (- 0,02) = 0,03 mm
TD = 30 µm
Astfel, dimensiunea tolerată a alezajului discului de frânare va putea fi
exprimată sub forma următoare:

Prof.dr.ing. Liviu Crişan 16/16

2015/2016
UNIVE
DRSIT
INCLA
UJT-N
EA
APT
OE
CHNICA
A