1.7. Precizia de prelucrare a pieselor si produselor.

Tolerante si ajustaje
1.7.1. Generalitati

Precizia geometrica a pieselor si produselor reprezinta o caracteristica

esentiala a procesului tehnologic de fabricatie. Respectarea parametrilor
geometrici ale reperelor mecanice este o conditie determinanta a calitatii
acestora.

Datorita influentei unui numar de factori obiectivi si subiectivi, dintre care

cei mai multi sunt legati de imperfectiunea mijloacelor de productie si de
control, procesele tehnologice de fabricatie nu permit respectarea
dimensiunilor prescrise decat cu o anumita precizie.

Pe de alta parte, practica productiva arata ca respectarea riguroasa a

dimensiunilor pieselor nu este necesara deoarece o piesa poate fi utilizata
corespunzator daca dimensiunea sa nominala variaza intre anumite limite,
corelate cu dimensiunile cotelor pieselor cu care aceasta are legatura
functionala.
 Corelatia cost - precizie nu este o functie liniara.
O precizie de prelucrare ridicata (zona 3), impune un proces tehnologic mai
laborios, cu utilaje mai scumpe, personal cu calificare inalta, rezultand un cost
al prelucrarii ridicat. In zona 2 exista o legatura de proportionalitate intre cost si
precizie, astfel incat la o scadere a preciziei corespunde o scadere echivalenta
a costului. In zona 1 scaderea preciziei nu mai antreneaza scaderea costului in
mod semnificativ. Deci, se poate vorbi de notiunea de precizie economica de
prelucrare.

Pentru a asigura o precizie economica de prelucrare

proiectantul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele
Cost
aspecte:
-proiectarea unei constructii tehnologice rationale;
-stabilirea unei tolerante cat mai largi a dimensiunilor, a
formelor si a pozitiilor suprafetelor, in conditiile asigurarii
interschimbabilitatii totale la productia de masa;
1 2 3
-stabilirea rationala a calitatii suprafetelor;
Precizie
-stabilirea anumitor procedee si regimuri capabile sa
asigure precizia si calitatea suprafetelor la costul cel mai
redus
1.7.2. Precizia dimensiunilor
1.7.2.1. Dimensiuni, abateri si tolerante

Dimensiunea este caracteristica geometrica liniara care determina

marimea piesei si poate fi:

- dimensiune de montaj daca foloseste la asamblarea cu alte piese;

- dimensiune libera daca nu foloseste la asamblarea cu alte piese;

La asamblarea a doua piese care intra una in alta se deosebesc doua

suprafete conjugate:

a) suprafata cuprinsa, numita arbore pentru cotele careia vom folosi

notatiile cu litere mici;
b) suprafata cuprinzatoare, numita alezaj pentru cotele careia vom folosi
notatiile cu litere mari.
Dimensiunea nominala N este valoarea de baza in caracterizarea unei
anumite dimensiuni, inscrisa in desenul de executie, valoare
independenta de abaterile permise si conditiile tehnice.

Dimensiunile limita sunt cele doua dimensiuni indicate de proiectant pe

desen sub forma abaterilor si anume:
-Dimensiunea limita maxima Dmax;
-Dimensiunea limita minima Dmin.

Dimensiunea efectiva E este dimensiunea realizata prin executie a

carei valoare se obtine prin masurare.

Dimensiunile pieselor fabricate prezinta abateri care trebuie sa se inscrie

in limitele prevazute, altfel piesa poate deveni rebut.

Abaterea este diferenta dintre o dimensiune (efectiva, maxima etc.) si

dimensiunea nominala corespunzatoare;

Abaterea efectiva A este diferenta dintre dimensiunea efectiva si

dimensiunea nominala: A = E - N
 Abaterea superioara As este diferenta dintre dimensiunea maxima si
dimensiunea nominala: As = Dmax – N

Abaterea inferioara Ai este diferenta dintre dimensiunea minima si

dimensiunea nominala: Ai = Dmin – N

As
As Ai
Ai

Dmax
dmax N dmin N Dmin

Arbori Alezaje
 Abaterile pot fi pozitive, negative sau nule si se noteaza in felul urmator:

NAi As ; NAi0 ; N0As ; N±A

Toleranta reprezinta valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie

a dimensiunilor limita, fiind totdeauna o marime pozitiva:
T = Dmax – Dmin = As – Ai

Campul de toleranta este zona cuprinsa intre dimensiunea maxima si

dimensiunea minima.

Camp de toleranta
T

dmax
dmin
Linia de zero in reprezentari grafice este linia de referinta fata de care
se masoara abaterile, pozitia ei fiind determinata de dimensiunea
nominala. Prin conventie abaterile pozitive se situeaza deasupra acestei
linii, iar abaterile negative se afla dedesubtul ei.

T = Ai T = As
A s = Ai T
Linia de zero As = 0 As
T Ai
As Ai = 0
Ai
N xmax
xmin
 1.7.2.2. Jocuri, strangeri si ajustaje

Clasificarea asamblarilor

Asamblari cu joc cand diametrul alezajului este mai mare ca diametrul

arborelui;
Asamblari cu strangere cand diametrul alezajului este mai mic ca
diametrul arborelui;

J
S

D d d
D
Jocul J este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diametrul
efectiv al arborelui cand primul este mai mare decat al doilea.

Jocul maxim Jmax este diferenta dintre diametrul maxim al alejazului si

diametrul minim al arborelui:

Jmax = Dmax - dmin

Jocul minim Jmin este diferenta dintre diametrul minim al alejazului si

diametrul maxim al arborelui:

Jmin = Dmin – dmax

Toleranta jocului este:

Tj = Jmax – Jmin
Strangerea S este diferenta dintre diametrul efectiv al arborelui si
diametrul efectiv al alezajului cand primul este mai mare decat al doilea.

Strangerea maxima Smax este valoarea absoluta a diferentei dintre

diametrul minim al alejazului si diametrul maxim al arborelui:

Smax = |Dmin – dmax|

Strangerea minima Smin este valoarea absoluta a diferentei dintre

diametrul maxim al alejazului si diametrul minim al arborelui:

Smin = |Dmax – dmin|

Toleranta strangerii este:

Ts = Smax – Smin
Ajustajul reprezinta ansamblul arbore - alezaj din punct de vedere al
raportului in care se gasesc cele doua piese, montate una in alta, privitor
la valoarea jocului sau a strangerii.

Clasificarea ajustajelor
Ajustaje cu joc cand diametrul oricarui alezaj este mai mare ca
diametrul oricarui arbore;
Ajustaje cu strangere cand diametrul oricarui alezaj este mai mic ca
diametrul oricarui arbore;
Ajustaje intermediare la care pot rezulta atat asamblari cu joc cat si
asamblari cu strangere;

Toleranta ajustajului este diferenta dintre jocurile maxime si minime,

respectiv strangerile maxime si minime.

Tj = Jmax – Jmin
Ts = Smax – Smin
 Jmin
Jmax

Dmax
dmin dmax Dmin

Smax
Ajustaje cu joc Jmax

Smin
Smax

dmin dmax
Dmax
Dmin
Ajustaje intermediare

Ajustaje cu strangere
1.7.3. Lanturi de dimensiuni

Lantul de dimensiuni reprezinta totalitatea dimensiunilor succesive dintr-

un sir care formeaza un contur inchis. Dimensiunile conturului pot fi liniare
sau unghiulare.

a2
a1
a3
L 10+0.2
22-0.1

Dimensiuni liniare Dimensiuni unghiulare

Dimensiunile unui lant pot fi:
Dimensiuni primare (de ex. D si d)
Dimensiuni de inchidere (de ex. J si S)

Lanturile de dimensiuni pot fi:

Lanturi de dimensiuni in paralel (dimensiunile au aceeasi baza de
cotare)
Lanturi de dimensiuni in serie (dimensiunile au baze diferite de cotare)
Lanturi de dimensiuni mixte

B B

A1
A2 A1 A2 A3 A4 A5
A3 B
A4
Serie
Paralel

A1 A5
A2 A3 A4

Mixte
1.7.4. Sistemul de tolerante si ajustaje

In vederea asigurarii interschimbabilitatii diferitelor piese si subansamble,

indiferent de unitatea executanta, s-a intocmit pe baza unor considerente
teoretice si practice un sistem de tolerante si ajustaje ISO (International
Standards Organization) clasificate pe categorii specifice.
Acest sistem contine:
- un sistem de tolerante avand 18 tolerante fundamentale;
- un sistem de ajustaje intre 1 si 3150 mm;
- un sistem de dimensiuni limita pentru calibre, destinat verificarii pieselor.
Unitatea de baza pentru toleranta in sistem ISO este treapta de precizie
existand 18 astfel de trepte simbolizate prin cifrele: 01, 0, 1, 2, …, 15, 16.

Domeniul de utilizare Precizia ISO

Mecanica de precizie 01 – 0
Constructie de SDV 1–4
Elemente componente ale aparatelor electrice 5–9
Piese ce formeaza ajustaje 5 – 11
Piese cu dimensiuni libere 12 – 16
Intervalele de Toleranta se noteaza cu simbolul IT urmat de treptele de
precizie: IT01, IT0, IT1, … , IT16.
Pozitia campului de toleranta fata de linia de zero se simbolizeaza cu una
sau doua litere (litere mici pentru arbori si litere mari pentru alezaje).
Pentru arbori: a, b, c, cd, d, e, ef, f, fg, g, h, j, j s, k, m, n, p, r, s, t, u, v, x, y,
z, za, zb, zc;
Pentru alezaje: A, B, C, CD, D, E, EF, F, FG, G, H, J, J S, K, M, N, P, R, S,
T, U, V, X, Y, Z, ZA, ZB, ZC.

zc
T
A Alezaj unitar zb
B za
z

H J TD
0
Dmax Dmin h j Td

Z
b Arbore unitar ZA
a ZB
ZC
Alezaje ABC…H JKMN P R … ZA, ZB, ZC
Arbori abc…h jkmn p r … za, zb, zc
Ajustaje cu joc intermediar cu strangere

H7
Simbolizare ajustaj: 150
a9

Interpretare:
Ajustaj de diametru 150 mm cu joc
Pozitia H pentru toleranta alezajului si precizie IT7
Pozitia a pentru toleranta arborelui si precizie IT9
 1.7.5. Instrumente pentru masurarea lungimilor

Tipul constructiv Denumirea Diviziunea scalei

[mm]
Scara gradata si vernier Subler 0,1
Subler micrometric Micrometru 0,01
Comparator mecanic Minimetru 0,001
Cremaliera cu roti dintate Comparator cu cadran 0,01
circular
Comparator opto-mecanic Optimetru 0,001
Ultraoptimetru 0,0002
Comparator electric Cu doua contacte 0,001
Aparate optice Proiector profile 0,001

- Temperatura standard pentru masuratori: 20 °C

- Aparatul de masura trebuie sa poata indica 4 – 10 valori distincte in intervalul
de toleranta
- Pt. a masura dimensiunea 5+0,1 mm se va folosi micrometrul nu sublerul
1.7.6. Abateri de forma si pozitie

Abaterile de forma reprezinta abaterile unui element (forme, suprafete,

profil) fata de cea a elementului adiacent corespunzator.
Suprafata adiacenta este suprafata ideala, de aceeasi forma cu cea data,
tangenta la suprafata reala, inspre partea exterioara.

profil adiacent A
dreapta adiacenta
A A

paralela la dreapta adiacenta cilindru adiacent

Abateri de la rectilinitate Abateri de la circularitate Abateri de la profil

Abateri de forma si de pozitie

Abaterea Simbol Forma Schite Notarea

explicative tolerantei

De la Concavitate
AFr
rectilinitate
0,1
Convexitate

Inclinare

De la Concavitate
planeitate AFp
Convexitate 0,1/ 300 x 50

Inclinare
dmax
De la
AFc dmin
circularitate
Ovalitate dmax – dmin
0,05
dmax

Poligonalitate dmax – dmin dmin

Abateri de forma si de pozitie

Abaterea Simbol Forma Schite explicative Notarea

tolerantei

De la
cilindricitate AFl Curbare

dmax dmin
Conicitate
0,08

dmax dmin
Forma de butoi

dmax dmin
Forma de sa
Abateri de forma si de pozitie

Abaterea Simbol Forma Schite explicative Notarea

tolerantei
a
De la Punct pe o
Pozitia Pozitia
pozitia dreapta nominala reala
nominala APp 0,2

Dreapta in plan a
Abaterea de la
pozitia nominala

De la APl
APl A doua drepte 0,1 C
paralelism
Lungime de masurare

A
A doua plane

B C
Neparalelism A – B
Abateri de forma si de pozitie

Abaterea Simbol Forma Schite explicative Notarea

tolerantei

De la Intre doua plane

0,1 B
perpendicu- APd (drepte)
laritate
90°

a B
B
1.8 Rugozitatea suprafeţelor

Rugozitatea este una dintre abaterile geometrice care caracterizează

starea reală a unei suprafeţe şi reprezintă ansamblul neregularităţilor
acelei suprafeţe. Aceste abateri geometrice sunt striaţiuni, rizuri,
smulgeri de material, urme de sculă, goluri etc.

Existenţa neregularităţilor pe suprafaţa pieselor prezintă in

condiţii de funcţionare mai severă o serie de dezavantaje:
- micşorarea suprafeţei efective de contact;
-inrăutăţirea condiţiilor de frecare ducând la uzură prematură a
suprafeţelor asamblate;
- reducerea rezistenţei la coroziune;
- reducerea rezistenţei la eforturi;
- considerente estetice.
 Profilul efectiv al unei suprafeţe cu neregularităţi este reprezentată
în figura. 2.11

 Fig. 2.11 Profilul unei suprafeţe

 Pe acest profil se consideră linia medie m care trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:
 - sa aibă forma profilului geometric ideal;
 să împartă profilul efectiv astfel încât suma pătratelor ordonatelor
y1, y2,... yn ale profilului să fie minimă.
 Un criteriu de apreciere a rugozităţii este abaterea medie
aritmetică a profilului Ra:
Ra = (y1+y2+…+yn) / n
 O suprafaţă este cu atât mai netedă cu cât Ra este mai
mică.
 Există 14 clase de rugozitate notate N1, N2, ... N14, în care
valoarea rugozităţii Ra variază între 0,012...100 μm.
 In desenele tehnice de execuţie (conform standardului STAS 612-
83 anulat, STAS 7087-82 Mostre de rugozitate) rugozitatea se
reprezintă astfel:
 - rugozitatea suprafeţei Ra= 6,3 μm;
 - rugozitatea suprafeţei cuprinsa între Ra= 6,3 μm
şi 25 μm;
 - rugozitatea suprafeţei Ra= 1,6 μm obţinută prin
strunjire fină.
 Factorii care influenţează rugozitatea suprafeţelor
prelucrate sunt:
 - parametrii geometrici ai sculei;
 - procedeul de prelucrare (cald sau rece);
 - uzura sculei;
 - vibraţiile maşinii şi a sculei;
 - caracteristicile materialului de prelucrat;
 - lichidele de ungere şi răcire;
 -operatorul.