TEHNICI DE MASURARE SI CONTROL DIMENSIONAL

Specificaţii geometrice ale produsului

Rolul unui sistem SGP este acela de a

"traduce" diferitele cerinţe tehnice
sau tehnologice în "limbaj geometric.

Toleranţe şi ajustaje

1. Dimensiuni
DEF: Un număr ce exprimă, cu ajutorul unei unități adoptate, valoarea numerică a unei dimensiuni liniare
Mărimea unei piese poate fi apreciată prin dimensiunile ei liniare, fiind, de obicei, un diametru (în cazul pieselor
cilindrice) sau o lungime (în cazul pieselor prismatice).

dimensiuni de funcționare (care au rol important în funcționarea ansamblului din care piesa face parte),
dimensiuni de asamblare (necesare asamblării a două sau mai multor piese care trebuie să funcționeze cuplate)
dimensiuni auxiliare, dimensiuni libere.

Caracteristica dimensională este forma geoometrica definită de o cota liniara sau unghiulara care reprezintă o
dimensiune.

Dimensiuni nominale notate cu N= dimensiunile nominale ce nu se pot realiza exact datorită impreciziei inerente a
procesului de fabricaţie.

Dimensiuni efective notate cu E= Dimensiuni executate diferite de cele nominale, acestea putând fi cunoscute prin
măsurarea piesei.

Condiţia impusă unei piese pentru a fi declarată utilizabilă este, deci, ca dimensiunile ei efective E să se găsească
între limitele anterior stabilite: dimensiunea minimă, Dmin (dmin) şi dimensiunea maximă Dmax (dmax).

Prin convenţie, pentru notarea specificaţiilor legate de alezaje, se folosesc majuscule, iar pentru arbori litere mici

Dmin = diametrul minim al alezajului;

Dmax = diametrul maxim al alezajului; !! condiţia !!

dmin = diametrul minim al arborelui; Dmax > E > Dmin
dmax > e > dmin
dmax = diametrul maxim al arborelui

1
2. Toleranţe

DEF: Diferenţa dintre dimensiunea maximă şi dimensiunea minimă a unei dimensiuni

TD = Dmax – Dmin în cazul alezajelor Având în vedere că valoarea Dmax (dmax) este întotdeauna mai
mare decât valoarea Dmin (dmin), rezultă că toleranța alezajului, TD,
Td = dmax – dmin în cazul arborilor
respectiv a arborelui, Td, va fi un număr pozitiv.

proiectantul este obligat să

aleagă toleranţele maxime
admise care asigură realizarea
rolului funcţional al piesei
proiectate.

3. Abateri
Mărimea zonei minime care cuprinde elementului tolerat, având aceeaşi formă ca aceea a zonei de toleranţă
Abaterea superioară, ES (es) reprezintă diferenţa algebrică dintre dimensiunea maximă şi dimensiunea nominală
Abaterea inferioară, EI (ei), reprezintă diferenţa algebrică dintre dimensiunea minimă şi dimensiunea nominală
ES = Dmax – N EI = Dmin – N
es = dmax – N ei = dmin - N
Abaterile, spre deosebire de
toleranţe, pot avea şi valori
negative (sub linia zero).
Ta = Dmax - Dmin = ES – EI
Ta = dmax – dmin = es –ei

O dimensiune tolerată se va
indica prin menţionarea
valorii nominale precum şi a
abaterilor maximă şi
minimă admisibile, sub
forma:

2
 Ajustaje
DEF o relaţie între o caracteristică dimensională exterioară şi o carecteristică dimensională interioară, care
urmează să fie asmblate.
Cele mai frecvente posibilităţi de asamblare a două piese sunt cele de tipul arbore – alezaj, unde piesa cuprinsă
este introdusă în piesa cuprinzătoare, între cele două piese existând o relaţie dimensională stabilită.
Mărimea jocului egală cu diferenţa algebrică dintre valorile efective ale diametrelor alezajului şi arborelui.

J=D–d

Dacă se doreşte blocarea rotaţiei între arbore şi alezaj este necesar ca diametrul efectiv al arborelui să fie
mai mare decât diametrul efectiv al alezajului, diferenţa dintre acestea numindu-se strângere.
Diferenţa, înainte de asamblare, dintre diametrul efectiv al alezajului, D, şi diametrul efectiv al arborelui,
d, se numeşte strângere şi se notează cu S (din calculul unei strângeri, valorile obţinute sunt negative).

S=D–d

Dmin > d max – ajustajul cu joc,

Dmax < dmin – ajustajul cu strângere
Dmin < d max şi Dmax > dmin -ajustajul intermediar sau de trecere
Jocul maxim apare în situaţia extremă în care arborele se execută la dimensiunea minimă posibilă, iar alezajul
la dimensiunea maximă posibilă. Se observă, de asemenea, că valorile jocului sunt întotdeauna pozitive.

J>0 Toleranţa jocului se defineşte ca fiind diferenţa dintre

jocul maxim şi jocul minim

Tj = Jmax - Jmin
Tj = (Dmax – dmin) – (Dmin - dmax) = TD + Td

3
 Strângerea maximă apare în situaţia extremă în care alezajul se execută la valoarea minimă a diametrului său
(Dmin). valorile strângerii sunt întotdeauna negative.

S<0
În realitate, strângerea, dacă există, este pozitivă.

S interpretată > 0
TS = | Smax – Smin | :
TS = (dmax – Dmin) – (dmin - Dmax) = TD + Td
Ajustaje intermediare
Asamblarea unui lot de arbori cu un lot de alezaje, să se obţină atât cu asamblări cu joc, cât şi asamblări cu
strângere.
În cazul ajustajului intermediar atât valoarea jocului cât şi valoarea strângerii variază de la valoarea maximă (în
modul) la zero.

Jmax = Dmax – dmin Smax = Dmin – dmax Jmin = Smin = 0

Abateri fundamentale
Abaterea fundamentală coincide întotdeauna cu una din abaterile superioară sau inferioară, deoarece acestea sunt
limitele intervalului de toleranţă.

Pentru a se evita confuziile pe desene, literele I, i, L, l, O, o, Q, q, W, w nu se folosesc.

Prin asocierea simbolului unei

abateri fundamentale cu
simbolul toleranţei
fundamentale se obţine clasa de
toleranţă

Abaterea fundamentala (H) + Toleranţa fundamentală (IT7) = H7.

4
 Schema abaterilor
fundamentale
pentru arbori

Schema abaterilor
fundamentale
pentru alezaje

Notarea dimensiunilor tolerate

Simbolizarea unei dimensiuni tolerate cuprinde valoarea dimensiunii nominale urmată de simbolul clasei
de toleranţă sau de abateri limită precedate de semnele +, – sau ±, conform ISO 14405.
Pot fi realizate 560 de clase de toleranţe fundamentale pentru fiecare dimensiune nominală, un
proiectant are la dispoziţie 17 clase de toleranţe.

Sisteme de ajustaje
Un sistem de toleranţe este un ansamblu de dimeniuni şi abateri limită care permit alegerea
corespunzătoare a ajustajelor.
Ajustaj cu alezaj unitar;
Ajustaj cu arbore unitar

5
Tolerante geometrice
Toleranţele geometrice sunt reprezentate pe desen într-un contur dreptunghiular, împărţit în două
sau mai multe compartimente.
Aceste compartimente conţin, de la stânga la dreapta , în următoarea ordine:
1. simbolul caracteristicii geometrice
2. valoarea toleranţei în mm; această valoare este precedată de semnul Ø dacă zona de
toleranţă este circulară sau cilindrică, sau de SØ dacă zona de toleranţă este sferică;
3. dacă este cazul, litera sau literele ce identifică caracteristica sau sistemul de referinţă.

Simboluri pentru reprezentarea tolerantelor

geometrice
Când o toleranţă se aplică
mai multor elemente acest
lucru se va indica deasupra
simbolului de toleranţă prin
numărul elementelor urmat
de semnul ×

6
Indicarea elementului tolerat
Pe conturul elementului sau pe o prelungire a acestuia dar nu în dreptul liniei de cotă atunci când
toleranţa se referă la linia sau suprafaţa respectivă.

Indicarea bazelor de referință

Triunghiul de referință trebuie sa fie amplasat:
 Pe conturul elementului sau pe o prelungire a acestuia dar nu în dreptul liniei de cotă atunci
când baza de referință este linia sau suprafața respectivă;
 În prelungirea liniei de cotă când baza de referință este axa, planul median sau centrului
elementului astfel cotat.

7
Toleranța la rectilinitate
Caracteristica tolerată(muchie, axă, conturul suprafeţei) este limitată de două linii sau două plane la
distanţa tG respectiv un cilindru cu diametrul tG
Toleranta la circularitate
Profilul circular al fiecarei sectiuni este limitat de doua cercuri concentrice cu o distanta radiala t k.
Diametrele cercurilor nu sunt definite.
Toleranța la planitate/planeitate
Suprafața efectivă trebuie să fie cuprinsă între două plane paralele situate la distanţa t=0.08 mm
Toleranta de cilindricitate

Forma data a suprafetei

Perpendicularitate
Campul de toleranta este limitat in planul de masurare de doua linii paralele cu distanta “t” intre
ele. Aceste doua linii sunt perpendiculare pe baza de referinta.
Unghiularitate
Toleranţa unghiulară se referă la o linie dreaptă sau un plan şi este
definită în relaţie cu o linie dreaptă, plan sau un sistem de plane.
ABATEREA DE LA POZIȚIA NOMINALĂ
Axa reală se va putea găsi între două plane paralele aflate la o distanță de
...., care se află la distanțele teoretic exacte față de planele de referință A și B.
CONCENTRICITATE ȘI COAXIALITATE
Axa alezajului va putea ocupa orice poziţie în interiorul unui cilindru cu diametrul
de …, având ca și axă, axa de referință B perpendiculară pe planul de referință A.
SIMETRIE
Suprafața reală trebuie să se regăsească între două plane
aflate la o distanță de ...mm, situate simetric fată de planul referință A.

8
BATAIA RADIALA/FRONTALA BATAIA TOTALA

RUGOZITATEA SUPRAFETELOR
Rugozitatea suprafeţelor este definită ca fiind ansamblul neregularităţilor ce formează relieful suprafeţei reale şi a
căror pas este relativ mic în raport cu adâncimea lor.
La prescrierea rugozităţii unei suprafeţe trebuie să se aibă în vedere rolul funcţional al suprafeţei respective,
toleranţele dimensionale dar nu în ultimul rând posibilităţile de execuţie.
În general în cazul ajustajelor se recomandă alegerea mărimii rugozităţii la aceeaşi valoare pentru ambele piese care
formează ajustajul. La ajustajele cu strângere este indicată alegerea unei rugozităţi cât mai mici, datorită faptului că
în timpul montajului, microneregularităţile de dimensiuni mai mari pot fi aplatisate, influenţându-se caracterul
ajustajului.

Metode și mijloace pentru măsurarea rugozitații suprafețelor

 Etaloanele de rugozitate
 Metoda Comparative: constă în compararea rugozității suprafeței
prelucrate cu o rugozitate etalon.
 Microscopul
 Rugozimetrul

9
EXEMPLE

10