Toleranțe și

Control
dimensional
Toleranța ???
Dicționarul Oxford definește toleranța
astfel:
În domeniul mecanic, toleranța este o cantitate
admisibilă de variație a dimensiunilor unei mașini
sau piese. În sens mai larg, o cantitate admisibilă de
variație a oricărui fel de cantitate măsurată.

Sau, parafrazând… “Toleranța este modul în care

acceptăm erorile”.

2
Factorii care determină performanța
unui produs manufacturat, alta decât
cea legată de proprietățile mecanice și
fizice, include :
Dimensiunile – măsurile liniare sau unghiulare
ale unei componente specificate pe desenul
piesei
Toleranțele – variațiile admisibile de la
dimensiunile specificate ale piesei care sunt
permise la prelucrarea acesteia
3
O dimensiune este “o valoare numerică exprimată în
unități de măsură corespunzătoare și specificată pe un
desen pentru a defini mărimea sau caracteristicile
geometrice"
• Dimensiunile de pe desenele pieselor reprezintă
mărimea nominală a acestora
• Dimensiunea indică mărimea dorită de către
proiectant, dacă piesa ar putea fi executată fără erori
în cadrul procesului de fabricație

4
O toleranță este “cantitatea totală cu care
o dimensiune specificată poate să
varieze. Toleranța este diferența dintre
limitele maxime și minime"
Erorile apar în orice proces de
prelucrare și se manifestă ca variații
ale mărimii piesei
Toleranțele sunt utilizate pentru a
defini limitele erorilor permise
5
Concepte Generale
O dimensiune cu toleranță zero este
imposibil de prelucrat în lumea reală.
Toleranțele contribuie la costul piesei,
toleranțele mici conduc la creșterea
costului.

6
Tipuri de Toleranțe
Toleranțe Generale –
Limitează erorile admise la
prelucrare pentru toate
dimensiunile, cu excepția celor
pentru care sunt prescrise expres
alte valori
Toleranțe Liniare –
Specifică limitelor erorilor pentru
o dimensiune liniară.

Toleranțe Geometrice –
Limitele erorilor referitor la forma
piesei.

7
Toleranțe Generale
Sunt specificate în cartușul desenului.
Trebuie totdeauna incluse în cazul pieselor “reale”

8
Toleranțe Liniare

Trebuie utilizate numai în caz de necesitate

reală NU doar de dragul de a fi.
?? DE CE ???

9
Exemple de Toleranțe Liniare

Piesele din figură au

toleranțe sub formă de
limite.

10
“Forma” Toleranțelor Liniare
Unilaterale.
Variație într-o singură
direcție

Bilaterale.
Variație în
două direcții

Limite.
Valoarea Max & Min..
11
Terminologie:

Sunt patru parametri importanţi:

Toleranţa Alezajului.
Toleranţa Arborelui.
Strângerea Maximă.
Jocul Maxim.

12
Toleranţa Alezajului(T ) D

Diferenţa între cel mai mare şi cel mai

mic diametru posibil aferente unui
alezaj.
Determină costul prelucrării alezajului.
Arborele nu este luat în considerare.

13
Toleranţa Arborelui(T ) d

Diferenţa între cel mai mare şi cel mai

mic diametru posibil aferente unui
arbore.
Determină costul arborelui.
Alezajul nu este luat în considerare.

14
Strângerea maximă(s ) max

Ajustajul cu strângere dintre două piese

conjugate.
Determină cum interacţionează cele două
piese.
Cel mai mic alezaj minus cel mai mare
arbore.
sau jocul dintre cel mai mic alezaj şi cel mai mare
arbore.
Nu afectează costul pieselor.

15
Jocul Maxim(j ) max

Ajustajul cu joc dintre două piese

conjugate.
Determină cum interacţionează cele două
piese.
Cel mai mare alezaj minus cel mai mic
arbore.
sau jocul dintre cel mai mare alezaj şi cel mai mic
arbore.
Nu afectează costul pieselor.

16
Formule de calcul
Toleranţa alezajului
Toleranţa arborelui
Strângerea maximă
TD = Dmax - Dmin
Td = dmax - dmin
s = Dmin - dmax
max

Jocul Maxim jmax = Dmax - dmin

Dmax – Diametrul maxim al alezajului

Dmin – Diametrul minim al alezajului
dmax – diametrul maxim al arborelui
dmin – diametrul minim al arborelui 17
 Exemplu arbore

Diametrul nominal 40 mm
Dmax =40.160,Dmin =40.000
dmax = 39.880, dmin =39.720
Jocul maxim ????
Strângerea maximă ????
Toleranța alezajului ????
Toleranța arborelui ????

ALEZAJ
18
Alte Definiţii
Dimensiune Nominală(notată DN) -
valoarea înscrisă pe desenul de execuţie.
Dimensiune efectivă – valoarea obţinută
prin măsurare.
Abaterea(notată E,e sau A,a) – diferenţa
dintre dimensiunea efectivă şi cea
nominală.

19
Alte Definiţii
Sistemul Alezaj unitar (H) – toate alezajele au
aceeaşi poziţie a câmpului de toleranţă, tangent
la dimensiunea nominală (Ai = 0, As = TD).
Sistemul Arbore unitar (h) – toţi arborii au
aceeaşi poziţie a câmpului de toleranţă, tangent
la dimensiunea nominală (ai = Td , as = 0).

20
Standarde
ISO 286-1:1988
EN 20286:1993
SR EN 20286:1997

21
Clase de precizie
Diametrul
nominal

De Până
la la

22
Dimensiunea nominală Clasa de precizie

De la Până la Toleranța

23
Recomandări privind clasele de precizie

IT01 - IT6 Dispozitive și instrumente de măsură

IT5 - IT12 Ajustaje uzuale în ingineria mecanică

IT11 - IT16 Semifabricate

IT16 - IT18 Structuri metalice

IT11 - IT18 Abaterile cotelor libere

24
Procedee de prelucrare asociate claselor de
precizie
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Clasa de precizie IT
Lepuire                              

Honuire                              

Superfinisare                              

Rectificare cilindrică                              

Strunjire cu diamant                              

Rectificare plană                               

Broșare                               

Alezare                              

Strunjire                              

Retezare                              

Frezare                              

Rabotare                              

Extrudare                              

Rulare la rece                              

Găurire                              

Turnare în matriță                              

Forjare                              

Turnare în nisip                              

Rulare la cald                              

25
 Alezaj unitar
Diametrul Abaterea inferioară
nominal
Clase de precizie
De Pină
la la

26
Sistemul Alezaj unitar
Joc intermediar Strângere

Alezaj Toleranța arborelui

Toleranța
alezajului

Strângerea minimă Strângerea

maximă
Toleranța alezajului

Dimensiune
Jocul nominală
minim

Jocul
maxim
Arbore
Toleranța
arborelui

27
Sistemul Arbore unitar
intermediar Strângere
Joc

Alezaj
Toleranța
alezajului

Jocul
minim
Dimensiune
nominală Toleranța arborelui

Jocul Strângerea minimă Strângerea

maxim maximă
Toleranța alezajului
Toleranța
arborelui Arbore

28
Combinații recomandate în
sistem Alezaj unitar

Alezaj
Clase de toleranțe pentru arbori
unitar Ajustaje
Ajustaje cu joc intermediare Ajustaje cu strângere

29
Combinații recomandate în
sistem Arbore unitar

Clase de toleranțe pentru alezaje

Arbore
Ajustaje
unitar Ajustaje cu joc Ajustaje cu strângere
intermediare

30
 Recomandări pentru ajustaje

  Simbol ISO  
  Alezaj unitar Arbore unitar Observații
H11/c11 C11/h11 Ajustaj larg. Toleranță mare.
H9/d9 D9/h9 Ajustaj liber. Nu se utilizează când precizia e importantă.
Ajustaje cu joc
H8/f7 F8/h7 Ajustaj semi-liber.
H7/g6 G7/h6 Ajustaj alunecător. Nerecomandat pentru piese conjugate în mișcare.
H7/h6 H7/h6 Ajustaj alunecător fără joc
Ajustaje
H7/k6 K7/h6 Fixare precisă între piesele conjugate
intermediare
H7/n6 N7/h6 Ajustaj presat ușor
H7/p6 P7/h6 Rigiditate și aliniere corectă dar nu pentru transmitere de putere
Ajustaje cu Ajustaj cu strângere medie pentru piese din oțel. Ajustaj cu strângere maximă
H7/s6 S7/h6
strângere pentru piese din fontă
H7/u6 U7/h6 Ajustaj forțat pentru piese grele

31
INDICAŢII PRIVIND ALEGEREA PRECIZIEI ŞI
AJUSTAJELOR

Ajustaje cu joc
Piese care execută, una faţă de alta, în timpul funcţionării, mişcări de rotaţie sau/şi
translaţie sau când piesele se montează sau se demontează des sau se înlocuiesc frecvent.
Mărimea toleranţelor la dimensiuni (precizia dimensională) şi mărimea jocurilor în
asamblare se stabilesc în funcţie de mărimea şi caracterul solicitărilor, de viteza relativă
dintre elementele asamblării, de durata mişcărilor, lungimea asamblării, frecvenţa
înlocuirilor, regimul de temperatură şi ungere.
Ajustaje intermediare
Se utilizează pentru asigurarea unei centrări precise a arborelui în alezaj, pentru obţinerea
de îmbinări etanșe şi pentru cazurile în care montarea şi demontarea pieselor asamblării
trebuie să se facă relativ uşor şi fară deteriorarea suprafeţelor de contact. La aceste
ajustaje pentru garantarea imobilităţii pieselor îmbinării este necesar să se prevadă
elementele de siguranţă (ştifturi, pene e.t.c.).
Ajustaje cu strângere
Se folosesc acolo unde, la anumite solicitări şi temperaturi de regim, imobilitatea relativă
a pieselor conjugate se realizează fară utilizarea unor elemente suplimentare de fixare .

32
 Lanțuri de dimensiuni

0.80 ' ±0.01 1.20 ' ±0.01

1.00 ' ±0.01

L
Care este dimensiunea și toleranța cotei L?

L = 0.80 +1.00 + 1.20 = 3.00

T = ± (0.01 + 0.01 + 0.01) = ± 0.03

 0.80 ' ±0.01 x 1.20 ' ±0.01

3.00 ' ±0.01

Care este dimensiunea și toleranța cotei x?

x = 3.00 - 0.80 - 1.20 = 1.00

T = ± (0.01 + 0.01 + 0.01) = ± 0.03

 x
0.80 ' ±0.01
? 1.20 ' ±0.01

3.00 ' ±0.01

Xmax = 3.01 - 0.79 - 1.19 = 1.03

Xmin = 2.99 - 0.81 - 1.21 = 0.97

X = 1.00 ± 0.03
36