Reprezentarea funcţiilor complexe prin serii de puteri

1 Şiruri de numere complexe

Fie zn = xn + iyn = (xn , yn ), n ∈ N∗ , un şir de numere complexe.

Definiţia 1.1 Spunem că şirul (zn ) are limita l ∈ C, dacă pentru orice vecinătate V a
lui l, există nV ∈ N∗ astfel ı̂ncât zn ∈ V pentru orice n ≥ nV . Acest fapt se scrie

lim zn = l or zn → l.
n→∞

Dacă, ı̂n plus, l ∈ C (l este finit), atunci (zn ) este un şir convergent. Un şir care nu este
convergent se numeşte divergent.

Observaţia 1.1 Avem:

lim zn = z0 ⇐⇒ (∀) ε > 0, (∃) nε ∈ N∗ a.ı̂. |zn − z0 | < ε, (∀) n ≥ nε .

n→∞

Observaţia 1.2 Limita unui şir convergent este unică.

Teorema 1.1 Fie zn = xn +iyn , n ∈ N∗ , un şir de numere complexe şi z0 = x0 +iy0 ∈ C.

Următoarele afirmaţii sunt echivalente:

(i) (zn ) este convergent şi limn→∞ zn = z0 ;

(ii) (xn ) , (xn ) ⊂ R sunt convergente şi limn→∞ xn = x0 , limn→∞ yn = y0 .

Definiţia 1.2 Un şir (zn ) se numeşte fundamental sau Cauchy dacă

(∀) ε > 0, (∃) nε ∈ N∗ a.ı̂. |zn − zm | < ε, (∀) n, m ≥ nε .

Teorema 1.2 Un şir (zn ) este convergent dacă şi numai dacă este Cauchy.

Definiţia 1.3 Un şir (zn ) ⊂ C se numeşte mărginit dacă există M > 0 astfel ı̂ncât
|zn | ≤ M pentru orice n ∈ N∗ (adică elementele şirului sunt conţinute ı̂ntr-un disc cu
centrul ı̂n origine).

Propoziţtia 1.1 Dacă (zn ) este convergent, atunci (zn ) este mărginit.

Propoziţtia 1.2 (i) Dacă zn → z0 , atunci |zn | → |z0 |;

(ii) Dacă |zn | → 0, atunci zn → 0.

1
2 Serii de numere complexe
Fie zn = xn + iyn , n ∈ N∗ , un şir de numere complexe. Definim şirul
n
X
sn = zk = z1 + . . . + zn , n ∈ N∗ ,
k=1

care se numeşte şirul sumelor parţiale.

Definiţia 2.1 Perechea ((zn ) , (sn )) se numeşte seria asociată şirului (zn ) şi se notează
prin
X X X∞
zn = zn = zn = z1 + z2 + . . . + zn + . . . .
n≥1 n=1

P
Definiţia 2.2 Spunem că seria zn converge spre s ∈ C, sau că suma sa este s, dacă

lim sn = s.
n→∞

Acest fapt se scrie

∞
X
zn = s.
n=1
P
O serie care nu este convergentăP se numeşte divergentă. O serie zn se numeşte absolut
convergentă, dacă seria reală |zn | este convergentă.
P
Propoziţtia 2.1 Dacă seria zn este convergentă, atunci limn→∞ zn = 0.

Teorema 2.1 Fie zn = xn + iyn , n ∈ N∗ , un şir de numere complexe. Următoarele

afirmaţii sunt echivalente:
P
(i) zn este convergentă;
P P
(ii) xn , yn sunt convergente.

Mai mult, ∞
P P∞ P∞
n=1 zn = n=1 xn + i n=1 yn .
P P
Teorema 2.2 Dacă zn este absolut convergentă, atunci zn este convergentă.

Exemplul 2.1 (i) Dacă |z| < 1, atunci limn→∞ z n = 0;

(ii) Dacă |z| < 1, atunci

∞
X 1
zn = 1 + z + z2 + . . . = ,
n=0
1−z
∞
X 1
(−1)n z n = 1 − z + z 2 − z 3 + . . . = .
n=0
1+z

2
3 Serii de puteri. Serii Taylor
Definiţia 3.1 O serie de puteri centrată ı̂n a ∈ C este o serie de forma
∞
X
cn (z − a)n = c0 + c1 (z − a) + c2 (z − a)2 + . . . , z ∈ C,
n=0

unde (cn ) ⊂ C. O serie de puteri centrată ı̂n a = 0 se numeşte simplu serie de puteri:
∞
X
cn z n = c0 + c1 z + c2 z 2 + . . . , z ∈ C.
n=0

Definiţia 3.2 Fie D ⊂ C o mulţime deschisă, a ∈ D şi f : D → C o funcţie olomorfă

ı̂n D (deci f este infinit derivabilă ı̂n D). Seria de puteri centrată ı̂n a
∞
X f (n) (a)
(z − a)n (1)
n=0
n!

se numeşte seria Taylor a lui f ı̂n jurul punctului a. Dacă a = 0, atunci seria (1) se mai
numeşte şi seria Maclaurin a lui f .

Observaţia 3.1 Din formulele lui Cauchy, avem

f (n) (a) 1 f (z)

Z
cn = = dz (∀) r > 0 a.ı̂. D (a, r) ⊂ D.
n! 2πi |z−a|=r (z − a)n+1

Observaţia 3.2 Dată fiind o serie Taylor a unei funcţii olomorfe f , trebuie rezolvată
următoarea problemă: care sunt mulţimea de convergenţă şi suma acestei serii.

Teorema 3.1 (Teorema lui Taylor) Fie D ⊂ C o mulţime deschisă, a ∈ D şi

f : D → C o funcţie olomorfă ı̂n D. Atunci, pentru orice disc deschis D (a, r) ⊂ D
avem ∞
X f (n) (a)
f (z) = (z − a)n (∀) z ∈ D (a, r) .
n=0
n!

Observaţia 3.3 Teorema lui Taylor arată că orice funcţie olomorfă poate fi represen-
tată (sau dezvoltată) ı̂n serie Taylor ı̂n orice disc deschis conţinut ı̂n domeniul său de
olomorfie.

Exemplul 3.1 (Serii Taylor ı̂n jurul lui a = 0)

∞
1 1 1 X 1
1. e = 1 + z + z 2 + z 3 + . . . =
z
zn, z ∈ C;
1! 2! 3! n=0
n!

X (−1)n ∞
1 2 1 4 1 6
2. cos z = 1 − z + z − z + . . . = z 2n , z ∈ C,
2! 4! 6! n=0
(2n)!
X (−1)n ∞
1 1 3 1 5 1 7
sin z = z − z + z − z + ... = z 2n+1 , z ∈ C;
1! 3! 5! 7! n=0
(2n + 1)!

3
 ∞
1 2 1 4 1 6 X 1
3. ch z = 1 + z + z + z + ... = z 2n , z ∈ C,
2! 4! 6! n=0
(2n)!
∞
1 1 1 1 X 1
sh z = z + z3 + z5 + z7 + . . . = z 2n+1 , z ∈ C;
1! 3! 5! 7! n=0
(2n + 1)!

∞
1 X
4. = 1 + z + z2 + z3 + . . . = zn, z ∈ D (0, 1) ,
1−z n=0
∞
1 X
= 1 − z + z2 − z3 + . . . = (−1)n z n , z ∈ D (0, 1) ;
1+z n=0

∞
α α (α − 1) 2 X α (α − 1) . . . (α − n + 1)
5. (1 + z)α = 1+ z+ z +. . . = zn, z ∈ D (0, 1) ;
1! 2! n=0
n!

∞
z2 z3 z4 X 1 n+1
6. ln (1 − z) = −z − − − + ... = − z , z ∈ D (0, 1) ,
2 3 4 n=0
n + 1
X (−1)n ∞
z2 z3 z4
ln (1 + z) = z − + − + ... = z n+1 , z ∈ D (0, 1) .
2 3 4 n=0
n + 1

1
Exemplul 3.2 Scrieţi reprezentarea lui f (z) = 2−z prin serie Taylor ı̂n jurul punctelor
a = 0, a = 1.
1
P∞ 1 n 1
P∞ n
Răspuns. a = 0: 2−z = n=0 2n+1 z , z ∈ D (0, 2); a = 1: 2−z = n=0 (z − 1) ,
z ∈ D (1, 1).

4 Serii Laurent
Considerăm o serie dublă de forma
∞
X −∞
X ∞
X
n n
cn (z − a) = cn (z − a) + cn (z − a)n (2)
n=−∞ n=−1 n=0

Notăm
−∞
X
P (z) = cn (z − a)n -partea principală a seriei (2), (3)
n=−1
X∞
T (z) = cn (z − a)n -partea tayloriană a seriei (2). (4)
n=0

Definiţia 4.1 Spunem că seria (2) este convergentă ı̂n punctul z ∈ C, dacă seriile (3)
şi (4) sunt convergente ı̂n z. În acest caz, suma seriei (2) este
∞
X
cn (z − a)n = P (z) + Q (z) .
n=−∞

4
Definiţia 4.2 Fie D (a, R1 , R2 ) = {z ∈ C : R1 < |z − a| < R2 } o coroană deschisă şi
f : D (a, R1 , R2 ) → C o funcţie olomorfă ı̂n D (a, R1 , R2 ). Seria dublă
∞
X
cn (z − a)n , (5)
n=−∞

cu
1 f (z)
Z
cn = dz, n ∈ Z, r ∈ (R1 , R2 ) ,
2πi |z−a|=r (z − a)n+1
se numeşte seria Laurent a lui f ı̂n coroana D (a, R1 , R2 ). Dacă R1 = 0, atunci (5) se
numeşte seria Laurent a lui f ı̂n jurul punctului a.

Teorema 4.1 (Teorema lui Laurent) Fie D (a, R1 , R2 ) o coroană deschisă şi f o
funcţie olomorfă ı̂n D (a, R1 , R2 ). Atunci f poate fi reprezentată printr-o serie Laurent
ı̂n coroana D (a, R1 , R2 ):
∞
X
f (z) = cn (z − a)n (∀) z ∈ D (a, R1 , R2 ) ,
n=−∞

unde
1 f (z)
Z
cn = dz, n ∈ Z, r ∈ (R1 , R2 ) .
2πi |z−a|=r (z − a)n+1

Exemplul 4.1 Găsiţi trei reprezentări prin serii Laurent diferite pentru funcţia f (z) =
1
z 2 −5z+6
cu puteri ale lui z.

1 1
Răspuns. f (z) = z−3 − z−2 ;
P∞ ¡ 1 1
¢ n
f (z) = P n=0 2n+1 − 3n+1 P z , z ∈ D (0, 2) (serie Taylor ı̂n jurul lui a = 0);
∞ n −n−1 ∞ 1 n
f (z) = −
P∞ n=0 n2 z n − n=0 3n+1 z , z ∈ D (0, 2, 3) (serie Laurent ı̂n această coroană);
f (z) = n=0 (3 − 2 ) z −n−1 , z ∈ D (0, 2, ∞) (serie Laurent ı̂n această coroană).

Observaţia 4.1 Reprezentarea ı̂n serie Laurent a unei funcţii complexe poate fi diferită
de la o coroană la alta.
1
Exemplul 4.2 Aflaţi reprezentarea ı̂n serie Laurent a lui f (z) = e z ı̂n jurul lui a = 0.
P∞ 1 −n
Răspuns. f (z) = n=1 n! z + 1, 0 < |z| < ∞.