Teoria câmpului

1 Câmpuri scalare. Câmpuri vectoriale

Pe parcursul acestei secţiuni, D ⊂ R3 va fi un domeniu.

Definiţia 1.1 Un câmp scalar ı̂n D este o funcţie cu valori reale ϕ definită ı̂n D, adică

ϕ : D → R.

Valoarea lui ϕ ı̂ntr-un punct arbitrar M (x, y, z) ∈ D se notează prin

ϕ (M ) sau ϕ (x, y, z) .

Definiţia 1.2 Un câmp vectorial ı̂n D este o funcţie cu valori vectoriale ~v definită ı̂n
D, adică ~v asociază fiecărui punct M (x, y, z) ∈ D, un vector notat prin

~v (M ) sau ~v (x, y, z) .

Observaţia 1.1 Remarcăm că pentru orice câmp vectorial ~v ı̂n D, există trei câmpuri
scalare P , Q, R ı̂n D astfel ı̂ncât

~v (x, y, z) = P (x, y, z)~i + Q (x, y, z) ~j + R (x, y, z) ~k, (x, y, z) ∈ D.

Exemplul 1.1 (i) Câmpul vectorial de poziţie este

~r = x~i + y~j + z~k, (x, y, z) ∈ R3 .

(ii) Modulul (sau lungimea) lui ~r este următorul câmp scalar:

p
r = |~r| = x2 + y 2 + z 2 , (x, y, z) ∈ R3 .

Definiţia 1.3 Fie ϕ un câmp scalar ı̂n D. Suprafaţa de nivel a lui ϕ la nivelul c ∈ R
este următoarea mulţime:

{M (x, y, z) ∈ D : ϕ (x, y, z) = c} .

Suprafaţa de nivel a lui ϕ prin punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) ∈ D este următoarea mulţime:

{M (x, y, z) ∈ D : ϕ (x, y, z) = ϕ (x0 , y0 , z0 )} .

Exemplul 1.2 Când ϕ este câmpul temperaturilor sau al presiunilor, suprafeţele de

nivel ale lui ϕ se numesc izoterme, respectiv izobare.

1
Definiţia 1.4 Fie ~v un câmp vectorial ı̂n D. O linie de câmp a lui ~v este o curbă Γ ∈ D
astfel ı̂ncât penru orice M ∈ Γ, vectorul ~v (M ) este tangent la Γ ı̂n punctul M .

Observaţia 1.2 Fie

~v (x, y, z) = P (x, y, z)~i + Q (x, y, z) ~j + R (x, y, z) ~k, (x, y, z) ∈ D.

Deoarece d~r = dx~i + dy ~j + dz ~k, condiţia ca ~v să fie tangentă la Γ ı̂n fiecare punct
M (x, y, z) poate fi scrisă

dx dy dz
~v k d~r ⇔ ~v × d~r = ~0 ⇔ = = . (1)
P (x, y, z) Q (x, y, z) R (x, y, z)

Formula (1) este un sistem diferenţial sub formă simetrică şi se numeşte sistemul diferenţial
al liniilor de câmp ale lui ~v . Notăm prin

ϕ1 (x, y, z) = c1 , c1 ∈ R,
ϕ2 (x, y, z) = c2 , c2 ∈ R,

două integrale prime funcţional independente ale sistemului simetric (1). Atunci, mulţimea
liniilor de câmp ale lui ~v este următoarea familie de curbe ı̂n spaţiu ce depinde de doi
parametri c1 , c2 ∈ R: 
ϕ1 (x, y, z) = c1 ,
Γc1 ,c2 :
ϕ2 (x, y, z) = c2 .

Exemplul 1.3 Aflaţi liniile de câmp ale următorului câmp vectorial:

~v = (y − z)~i + (z − x) ~j + (x − y) ~k.

Răspuns. Liniile de câmp ale lui ~v sunt următoarele curbe:


x + y + z = c1 ,
Γc1 ,c2 :
x2 + y 2 + z 2 = c2 , c1 , c2 ∈ R.

Ele sunt cercuri situate pe suprafeţe sferice centrate ı̂n O (0, 0, 0).

Definiţia 1.5 Fie ~v un câmp vectorial ı̂n D. O suprafaţă de câmp a lui ~v este o suprafaţă
generată de liniile de câmp ale lui ~v .

Observaţia 1.3 Fie ~v = P~i + Q~j + R~k. Fie

ϕ1 (x, y, z) = c1 , c1 ∈ R,
ϕ2 (x, y, z) = c2 , c2 ∈ R,

două integrale prime funcţional independente ale sistemului simetric (1). Atunci, ecuaţia
unei suprafeţe de câmp ~v este

Φ (ϕ1 (x, y, z) , ϕ2 (x, y, z)) = 0,

unde Φ : R2 → R este o funcţie arbitrară.

2
2 Operatori diferenţiali
Pe parcursul acestei secţiuni, D ⊂ R3 va fi un domeniu.

Definiţia 2.1 Fie ϕ un câmp scalar de clasă C 1 ı̂n D. Fie ~s = s1~i + s2~j + s3~k un versor
(sau vector unitar), adică un vector ce are modulul 1:
q
|~s| = s21 + s22 + s23 = 1.

Derivata direcţională a lui ϕ de-a lungul versorului ~s este

dϕ ∂ϕ ∂ϕ ∂ϕ
= s1 + s2 + s3 .
d~s ∂x ∂y ∂z

Definiţia 2.2 Fie ~v un câmp vectorial de clasă C 1 ı̂n D. Fie ~s = s1~i + s2~j + s3~k un
versor. Derivata direcţională a lui ~v de-a lungul versorului ~s este
d~v ∂~v ∂~v ∂~v
= s1 + s2 + s3 .
d~s ∂x ∂y ∂z

Observaţia 2.1 Dacă ~v = P~i + Q~j + R~k, atunci

∂~v ∂P ~ ∂Q ~ ∂R ~
= i+ j+ k,
∂x ∂x ∂x ∂x
∂~v ∂P ~ ∂Q ~ ∂R ~
= i+ j+ k,
∂y ∂y ∂y ∂y
∂~v ∂P ~ ∂Q ~ ∂R ~
= i+ j+ k.
∂z ∂z ∂z ∂z

În consecinţă,
d~v dP ~ dQ ~ dR ~
= i+ j+ k.
d~s d~s d~s d~s
Definiţia 2.3 Fie ϕ un câmp scalar de clasă C 1 ı̂n D. Gradientul lui ϕ este următorul
câmp vectorial ı̂n D
∂ϕ ~ ∂ϕ ~ ∂ϕ ~
grad ϕ = i+ j+ k.
∂x ∂y ∂z

Propoziţia 2.1 (Proprietăţile gradientului) Fie ϕ şi ψ două câmpuri scalare de clasă
C 1 ı̂n D, c ∈ R o constantă şi F : R → R o funcţie de clasă C 1 . Au loc formulele:

(i) grad (ϕ + ψ) = grad ϕ + grad ψ;

(ii) grad (cϕ) = c grad ϕ;

(iii) grad (ϕψ) = ψ grad ϕ + ϕ grad ψ;

 
ϕ ψ grad ϕ − ϕ grad ψ
(iv) grad = ;
ψ ψ2
(v) grad (F (ϕ)) = F 0 (ϕ) grad ϕ.

3
Exemplul 2.1 Fie ~r = x~i + y~j + z~k câmpul vectorial de poziţie şi ~a = a1~i + a2~j + a3~k
un vector constant. Ne amintim că
p
r = |~r| = x2 + y 2 + z 2 ,
~a · ~r = a1 x + a2 y + a3 z.

Atunci, au loc relaţiile

~r 1  
grad r = =p x~i + y~j + z~k ,
r x2 + y 2 + z 2
grad (~a · ~r) = ~a.

Definiţia 2.4 Fie ~v = P~i + Q~j + R~k un câmp vectorial de clasă C 1 ı̂n D. Divergenţa
lui ~v este următorul câmp scalar ı̂n D
∂P ∂Q ∂R
div ~v = + + .
∂x ∂y ∂z
Rotorul lui ~v este următorul câmp vectorial ı̂n D
 

 ~i ~j ~k 
     
 ∂ ∂ ∂  ∂R ∂Q ~ ∂P ∂R ~ ∂Q ∂P ~
rot ~v =  = − i+ − j+ − k.
 ∂x ∂y ∂z  ∂y ∂z ∂z ∂x ∂x ∂y
 P Q R 

Propoziţia 2.2 (Proprietăţile divergenţei şi rotorului) Fie ~u şi ~v două câmpuri vecto-
riale de clasă C 1 ı̂n D, ϕ un câmp scalar de clasă C 1 ı̂n D şi c ∈ R o constantă. Au
loc formulele:
div (~u + ~v ) = div ~u + div ~v ,
(i)
rot (~u + ~v ) = rot ~u + rot ~v ;

div (c~v ) = c div ~v ,

(ii)
rot (c~v ) = c rot ~v ;

div (ϕ~v ) = grad ϕ · ~v + ϕ div ~v ,

(iii)
rot (ϕ~v ) = ϕ rot ~v − ~v × grad ϕ;

div (~u × ~v ) = ~v · rot ~u − ~u · rot ~v ,

(iv) d~u d~v
rot (~u × ~v ) = ~u div ~v − ~v div ~u + − .
d~v d~u
Exemplul 2.2 Fie ~r = x~i + y~j + z~k câmpul vectorial de poziţie şi ~a = a1~i + a2~j + a3~k
un vector constant. Ne amintim că
 ~i ~j ~k 
 

~a × ~r =  a1 a2 a3  = (a2 z − a3 y)~i + (a3 x − a1 z) ~j + (a1 y − a2 x) ~k.

 
 x y z 

Atunci, au loc relaţiile

div ~r = 3, rot ~r = ~0,

div (~a × ~r) = 0, rot (~a × ~r) = 2~a.

4
Definiţia 2.5 Numim operatorul nabla sau operatorul lui Hamilton operatorul diferenţial
vectorial
∂ ~ ∂ ~ ∂ ~
∇= i+ j+ k.
∂x ∂y ∂z

Propoziţia 2.3 (Proprietăţile lui ∇) Fie ϕ un câmp scalar de clasă C 1 ı̂n D, ~v un

câmp vectorial de clasă C 1 ı̂n D şi ~s un versor. Au loc formulele:

(i) grad ϕ = ∇ϕ;

(ii) div ~v = ∇ · ~v ;

(iii) rot ~v = ∇ × ~v ;
dϕ
(iv) = (~s · ∇) ϕ;
d~s
d~v
(v) = (~s · ∇) ~v .
d~s
Definiţia 2.6 Numim operatorul lui Laplace sau laplacianul operatorul diferenţial

∂2 ∂2 ∂2
∆= + + .
∂x2 ∂y 2 ∂z 2

Observaţia 2.2 Dacă ϕ este un câmp scalar de clasă C 2 ı̂n D şi ~v = P~i + Q~j + R~k este
un câmp vectorial de clasă C 2 ı̂n D, atunci

∂ 2ϕ ∂ 2ϕ ∂ 2ϕ
∆ϕ = + 2 + 2,
∂x2 ∂y ∂z
2
∂ ~v ∂ ~v ∂ 2~v
2
∆~v = + + ,
∂x2 ∂y 2 ∂z 2
∂ 2P ~ ∂ 2Q ~ ∂ 2R ~ ∂ 2P ~ ∂ 2Q ~ ∂ 2R ~ ∂ 2P ~ ∂ 2Q ~ ∂ 2R ~
= i+ j+ k+ i+ j+ k+ i+ j+ k
∂x2 ∂x2 ∂x2 ∂y 2 ∂y 2 ∂y 2 ∂z 2 ∂z 2 ∂z 2
= ∆P ~i + ∆Q ~j + ∆R ~k.

Propoziţia 2.4 Fie ϕ un câmp scalar de clasă C 2 ı̂n D şi ~v un câmp vectorial de clasă
C 2 ı̂n D. Au loc formulele:

(i) div (rot ~v ) = 0;

(ii) rot (grad ϕ) = ~0;

(iii) div (grad ϕ) = ∆ϕ;

(iv) rot (rot ~v ) = grad (div ~v ) − ∆~v .

5
3 Formule integrale
Pe parcursul acestei secţiuni, D ⊂ R3 va fi un domeniu.

Definiţia 3.1 Fie ~v un câmp vectorial continuu ı̂n D şi Σ ⊂ D o suprafaţă netedă ı̂n
spaţiu. Fluxul lui ~v prin suprafaţa Σ este numărul
ZZ
Φ= ~v · ~n dσ,
Σ

unde ~n este un câmp vectorial unitar normal la suprafaţa Σ.

Observaţia 3.1 Dacă ~v = P~i + Q~j + R~k şi ~n = n1~i + n2~j + n3~k, atunci fluxul poate fi
exprimat astfel:
ZZ ZZ
Φ= (P n1 + Qn2 + Rn3 ) dσ = P dydz + Qdzdx + Rdxdy.
Σ Σ

Astfel, fluxul este o integrală de suprafaţă de speţă ı̂ntâi sau a doua.

Observaţia 3.2 În mecanică, fluxul Φ poate reprezenta (de exemplu) cantitatea de
fluid ce trece prin suprafaţa Σ ı̂n unitatea de timp.

Definiţia 3.2 Fie ~v un câmp vectorial continuu ı̂n D şi Γ ⊂ D o curbă netedă ı̂n spaţiu.
Circulaţia lui ~v de-a lungul curbei Γ este numărul
Z
C = ~v · d~r.
Γ

Observaţia 3.3 Dacă ~v = P~i + Q~j + R~k, atunci, ţinând cont de faptul că d~r = dx~i +
dy ~j + dz ~k, deducem că Z
C= P dx + Qdy + Rdz.
Γ
Asfel, circulaţia este o integrală curbilinie de speţa a doua.

Observaţia 3.4 În mecanică, circulaţia C poate reprezenta (de exemplu) lucrul mecanic
efectuat de un câmp de forţe asupra unei particule ce se deplasează de-a lungul curbei
Γ.

Teorema 3.1 (Teorema divergenţei) Fie D ⊂ R3 un domeniu neted şi mărginit, Σ

suprafaţa ı̂nchisă ce reprezintă frontiera lui D, ~n câmpul vectorial unitar normal exterior
la suprafaţa Σ şi ~v un câmp vectorial de clasă C 1 pe D ∪ Σ. Atunci,
ZZ ZZZ
~v · ~n dσ = div ~v dω.
Σ D

Observaţia 3.5 Dacă ~v = P~i + Q~j + R~k, atunci membrul drept al formulei de mai sus
poate scris sub forma
ZZZ ZZZ  
∂P ∂Q ∂R
div ~v dω = + + dxdydz,
D D ∂x ∂y ∂z
care este o integrală de volum.

6
Teorema 3.2 (Teorema divergenţei pentru gradient) Fie D ⊂ R3 un domeniu neted şi
mărginit, Σ suprafaţa ı̂nchisă ce reprezintă frontiera lui D, ~n câmpul vectorial unitar
normal exterior la suprafaţa Σ şi ϕ un câmp scalar de clasă C 1 on D ∪ Σ. Atunci,
ZZ ZZZ
ϕ~n dσ = grad ϕ dω.
Σ D

Teorema 3.3 (Teorema divergenţei pentru rotor) Fie D ⊂ R3 un domeniu neted şi
mărginit, Σ suprafaţa ı̂nchisă ce reprezintă frontiera lui D, ~n câmpul vectorial unitar
normal exterior la suprafaţa Σ şi ~v un câmp vectorial de clasă C 1 pe D ∪ Σ. Atunci,
ZZ ZZZ
~n × ~v dσ = rot ~v dω.
Σ D

Teorema 3.4 (Formula lui Stokes) Fie Σ ⊂ R3 o suprafaţă deschisă, netedă şi mărginită,
Γ curba ı̂nchisă care este frontiera lui Σ, ~n câmpul vectorial unitar normal exterior la
suprafaţa Σ şi ~v un câmp vectorial de clasă C 1 ı̂ntr-un domeniu D ⊂ R3 care conţine
suprafaţa Σ ∪ Γ. Atunci, Z ZZ
~v · d~r = rot ~v · ~n dσ.
Γ Σ

4 Câmpuri vectoriale speciale

Pe parcursul acestei secţiuni, D ⊂ R3 va fi un domeniu.

4.1 Câmpuri vectoriale irotaţionale

Definiţia 4.1 Fie ~v un câmp vectorial de clasă C 1 ı̂n D. Spunem că ~v este irotaţional
ı̂n D dacă
rotl ~v = ~0 ı̂n D.

Definiţia 4.2 Fie ~v un câmp vectorial ı̂n D. Spunem că ~v este conservativ ı̂n D dacă
există un câmp scalar ϕ de clasă C 1 ı̂n D astfel ı̂ncât

grad ϕ = ~v ı̂n D.

În acest caz, spunem despre ϕ că este un potenţial scalar al lui ~v .

Observaţia 4.1 Un potenţial scalar ϕ al unui câmp vectorial conservativ ~v este unic
până la o constantă aditivă, adică

grad ϕ = ~v ⇒ grad (ϕ + c) = ~v ∀c = const ∈ R,

şi
grad ψ = grad ϕ = ~v ⇒ ∃c = const ∈ R a.ı̂. ψ = ϕ + c ı̂n D.

Teorema 4.1 Fie D ⊂ R3 un domeniu simplu conex şi ~v un câmp vectorial de clasă
C 1 ı̂n D.
(i) Dacă ~v este irotaţional ı̂n D, atunci Rcirculaţia lui ~v de-a lungul oricărei curbe
netede ı̂nchise Γ ⊂ D este zero (adică Γ ~v · d~r = 0).

7
 (ii) Dacă ~v este irotaţional ı̂n D, atunci circulaţia lui ~v de-a lungul oricărui drum
_ R
neted ı̂nchis AB ⊂ D (adică ~v · d~r) depinde numai de A şi B, şi nu
_
AB
depinde de drumul dintre A şi B.

(iii) Câmpul vectorial ~v este irotaţional ı̂n D dacă şi numai dacă ~v este conservativ ı̂n
D. În acest caz, un potenţial scalar al lui ~v este
Z
ϕ (M ) = ~v · d~r, M ∈ D,
_
AM

unde A ∈ D este un punct fix.

4.2 Câmpuri vectoriale solenoidale

Definiţia 4.3 Fie ~v un câmp vectorial de clasă C 1 ı̂n D. Spunem că ~v este solenoidal
ı̂n D dacă
div ~v = 0 ı̂n D.

Definiţia 4.4 Fie ~v un câmp vectorial ı̂n D. Spunem că ~v este un câmp de rotori ı̂n D
~ de clasă C 1 ı̂n D astfel ı̂ncât
dacă există un câmp vectorial w

curl w
~ = ~v ı̂n D.

În acest caz, spunem despre w

~ că este un potenţial vector al lui ~v .

Observaţia 4.2 Deoarece

curl (grad ϕ) = ~0 ∀ϕ,
avem
~ = ~v ⇒ curl (w
curl w ~ + grad ϕ) = ~v ∀ϕ.

Teorema 4.2 Fie ~v un câmp vectorial de clasă C 1 ı̂n D.

(i) Dacă ~v este solenoidal ı̂nRRD, atunci fluxul lui ~v prin orice suprafaţă netedă ı̂nchisă
Σ ⊂ D este zero (adică Σ ~v · ~n dσ = 0).

(ii) Dacă ~v este solenoidal

RR ı̂n D, atunci fluxul lui ~v prin orice suprafaţă netedă deschisă
Σ ⊂ D (adică Σ ~v · ~n dσ) depinde doar de frontiera Γ a lui Σ, şi nu depinde de
suprafaţa Σ.

(iii) Câmpul vectorial ~v este solenoidal ı̂n D dacă şi numai dacă ~v este un câmp de
rotori ı̂n D.

4.3 Câmpuri vectoriale biscalare

Definiţia 4.5 Fie ~v un câmp vectorial de clasă C 1 ı̂n D. Spunem că ~v este biscalar ı̂n
D dacă există două câmpuri scalare λ de clasă C 1 ı̂n D, şi F de clasă C 2 ı̂n D astfel
ı̂ncât
~v = λ grad F ı̂n D.

8
Teorema 4.3 Fie ~v un câmp vectorial de clasă C 1 ı̂n D.

(i) Dacă ~v este biscalar ı̂n D, atunci

~v · rot ~v = 0 ı̂n D,

adică ~v ⊥ rot ~v .

(ii) Dacă

~v · rot ~v = 0 ı̂n D,
rot ~v 6= ~0 ı̂n D,

atunci ~v este biscalar ı̂n D.

4.4 Câmpuri vectoriale armonice

Definiţia 4.6 Fie ~v un câmp vectorial de clasă C 1 ı̂n D. Spunem că ~v este armonic ı̂n
D dacă ~v este atât irotaţional cât şi solenoidal ı̂n D, adică

rot ~v = ~0 ı̂n D,
div ~v = 0 ı̂n D.

Exemplul 4.1 Câmpul vectorial Newtonian

~r
~v = −k (k = const > 0) ,
r3
este armonic ı̂n R3 \ {(0, 0, 0)}.

Definiţia 4.7 Fie ϕ : D → R o funcţie (sau un câmp scalar) de clasă C 2 ı̂n D. Spunem
că ϕ este armonică ı̂n D dacă ϕ satisface ecuaţia lui Laplace ı̂n D, adică

∆ϕ = 0 ı̂n D.

Observaţia 4.3 Amintim că

def ∂ 2ϕ ∂ 2ϕ ∂ 2ϕ
∆ϕ = + 2 + 2.
∂x2 ∂y ∂z

Teorema 4.4 Fie D ⊂ R3 un domeniu simplu conex şi ~v un câmp vectorial de clasă
C 1 ı̂n D. Următoarele afirmaţii sunt echivalente:

(i) Câmpul vectorial ~v este armonic ı̂n D.

(ii) Există o funcţie armonică ϕ ı̂n D astfel ı̂ncât

~v = grad ϕ ı̂n D.