REGULI DE REPREZENTARE SI NOTARE A VEDERILOR SI

SECTIUNILOR IN DESENUL INDUSTRIAL

1.GENERALITATI
Prezentul standard stabileste regulile de reprezentare si notare in desenul industrial a
vederilor si sectiunilor.
Reprezentarea simplificata sau conventionala a diferitelor elemente,piese sau
ansambluri se face in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare.
2.TERMINOLOGIE SI CLASIFICARE
1.Vederea
Vederea este reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a obiectului nesectionat
(fig 1a,3a,20,22).
n functie de directia de proiectie,vederile se clasifica in !
"vedere obisnuita,daca este obtinuta dupa una din directiile de proiectie conform
#$%# &1'"(& si dispusa conform aceluiasi standard)
"vedere particulara,daca este obtinut dupa alte directii de proiectie decat cele
conform #$%# &1'"(& sau daca este obtinuta dupa directiile de proiectie conform #$%# &1'"
(&,dar dispusa in alta pozitie.
*upa proportia in care se face reprezentarea obiectului,in !
"vedere completa,daca in proiectia respectiva obiectul este reprezentat in intregime
in vedere (fig 1a,3a))
"vedere partiala,daca in proiectia resepectiva numai o parte a obiectului este
reprezentata in vedere,limitata prin linie de ruptura (fig 2a,10,12) )
"vedere locala,daca in proiectia respectiva numai un element simetric al
obiectului este reprezentat in vedere,fara linii de ruptura (fig 2',2+,2&,2,).
2.Sectiunea
#ectiunea este reprezentata in proiectie ortogonala pe un plan al obiectului,dupa
intersectarea acestuia cu o suprafata fictiva de sectionare si indepartarea imaginara a partii
obiectului aflata intre oc-iul observatorului si suprafata respectiva.
*upa modul de reprezentare,sectiunile se clasifica in !
"sectiune propriu"zisa,daac se reprezeinta numai figura rezultata prin intersectarea
obiectului cu suprafata de sectionare (fig 2b,21c) )
"sectiune cu vedere,daca se reprezinta atat sectiunea propriu"zisa cat si,in
vedere,partea obiectului aflata in spatele suprafetei de sectionare (fig 3b,&b,&c,&d).
*upa pozitia suprafetei de sectionare fata de planul orizontal de proiectie,in !
"sectiune orizontala,daca suprafata de sectionare este paralele cu planul orizontal
de proiectie (fig 'c,+b,&b) )
"sectiune verticala,daca suprafata de sectionare este perpendiculara pe planul
orizontal de proiectie (fig 1b,'a,+a,&a) )
"sectiune particulara,daca suprafata de sectionare are o pozitie oarecare fata de
planul orizontal de proiectie (fig &d,1,b).
#ectiunile orizontale,verticale si particulare pot fi !
" longitudinale,daca suprafata de sectionare contine sau este paralela cu a.a
principala a obiectului (fig ,,2+) )
"transversale,daca suprafata de sectionare este perpendiculara pe a.a principala a
obiectului (fig 2,,30).
*upa forma suprafetei de sectionare,in !
"sectiune plana,daca suprafata de sectionare este un plan (fig 1...',&c,&d) )
"sectiune franta,daca suprafata de sectionare este formata din doua sau mai multe
plane consecutiv concurente sub un ung-i diferit de ,0 de grade (fig (,/,,,3') )
"sectiune in trepte,daca suprafata de sectionare este formata din doua sau mai
multe plane plane paralele (fig +b,&b) )
"sectiune cilindrica,daca suprafata de sectionare este cilindrica,iar sectiunea este
desfasurata pe unul din planele de proiectie (fig 10).
*upa proportia in care se face sectionarea obiectului,in !
"sectiune completa,daca in proiectia respectiva obiectul este reprezentat in
intregime in sectiune (fig 2b,'a,+,,) )
" sectiune partiala,daca in proiectia respectiva numai o parte a obiectului este
reprezentata in sectiune,separata de restul obiectului printr"o linie de ruptura (fig 1,a,2(b) )
"0umatate vedere"0umatate sectiune,daca in proiectia respectiva un obiect simetric
este reprezentat 0umatate in vedere si 0umatate in sectiune,separate intre ele prin a.a de
simetrie de"a lungul careia a fost sectionat obiectul (fig 'a,'b,'c,33).
#ectiunile propriu zise,dupa pozitia lor pe desen fata de proiectia obiectului a carui
sectiune o reprezinta se clasifica in !
"sectiune obisnuita,daca sectiunea se reprezinta in afara conturului proiectiei si
este dispusa conform #$%# &1'"(& (fig 2b,21c) )
"sectiune suprapusa,daca sectiunea se reprezinta peste vederea respectiva (fig
11,12,13,1,a)
" sectiune deplasata,daca sectiunea se reprezinta deplasata de"a lungul traseului
de sectionare,in afara conturului obiectului (fig 1',1+,2,) sau se reprezinta in alta pozitie (fig
1&) )
"sectiune intercalata,daca sectiunea se reprezinta in intervalul de ruptura dintre
cele doua parti ale aceleiasi vederi a obiectului (fig 1().

3.Ruptura
Ruptura este indepartarea unei parti dintr"un obiect printr"o suprafata de ruptura in
scopul !
"reprezentarii unor vederi sau sectiuni partiale (fig 2a,1,a,'()
"reducerii spatiului ocupat de reprezentare pe desen,fara sa fie afectata
claritatea si precizia acesteia (fig 1(,1/).

4.Muchia fictiva
1uc-ia fictiva este intersectia imaginara dintre doua suprafete racordate
printr"o rotun0ire.

5.Traseu de sectionare
$raseul de sectionare reprezinta urma suprafetei de sectionare pe planul de proiectie.
6.Alegerea proiectiilor
Proiectiile se aleg in conformitate cu prevederile #$%# &1'"(&,cu
urmatoarele precizari !
"trebuie sa se evite reprezentarea a prea multe contururi si muc-ii acoperite)
"trebuie sa se evite repetarea inutila a detaliilor)

.!inii de a"a
%.ele de revolutie sau de simetrie ale obiectelor,suprafetele de rostogolire ale rotilor
dintate,precum si a.ele gaurilor sau orificiilor care,la scara desenului,au
dimensiunile mai mari de 10 mm se reprezinta cu linie punct subtire.%.ele gaurilor sau orificiilor
care la scara desenului au dimensiunile mai mici de 10 mm se reprezinta cu linie continua
subtire (fig 'c,&,/,33).2iniile de a.a trebuie sa depaseasca cu 2"3 mm liniile de contur
respective.

#.$ontururi si %uchii reale
2iniile de contur si muc-iile de intersectie vizibile se reprezinta cu linie
continua groasa (fig 1a,1/,1,).2iniile de contur si muc-iile de intersectie acoperite
vedereii se reprezinta cu linie intrerupta subtire sau groasa,insa numai daca sunt
necesare pentru intelegerea formei obiectului reprezentat (fig 'c,1,a,22).
&.Muchii fictive
1uc-iile fictive,daca sunt necesare pentru claritatea desenului si daca nu se confunda
cu linii de contur,se reprezinta cu linie continua subtire,care nu trebuie sa atinga liniile de
contur,muc-iile reale de intersectie sau alte muc-ii fictive (fig 1a,&a,1/).*e regula,muc-iile
fictive corespunzand unor racordari foarte line,nu se
reprezinta (fig 1,b).*aca o linie de contur trece intr"o linie fictiva,aceasta trecere se
reprezinta printr"o intrerupere de 1....2 mm (fig 1a,21b).*aca prin proiectia unei
suprafete inclinate rezulta doua muc-ii fictive concentrice (fig 21b,22) sau paralele (fig 23),foarte
apropiate,se reprezinta numai una din cele doua muc-ii,si anume cea
corespunzatoare grosimii mai mici a piesei.
nclinarea sau conicitatea foarte mica a unor suprafete poate fi marita
conventional,pentru a fi posibila reprezentarea ei (fig 23).

1'.Vederi locale si partiale
Pentru elemente simetrice se admite ca in locul unei vederi complete sa se reprezinte
o vedere locala, cu conditia ca prin aceasta sa nu e.iste riscul de ambiguitate.
Vederile locale se reprezinta intotdeauna utilizand metoda de priectie % conform #$%#
&1'"(&,indiferent de metoda de proiectie utlizata pe desen asa cum este e.emplificat in fig
2',2+,2&.
*aca reprezentarea in intregime in vedere a unui element nu este indispensabila
pentru intelegerea desenului,vederea completa poate fi inlocuita cu o vedere partiala (fig 21,23).

11.$onturul portiunilor sectionate
3onturul sectiunilor portionate ale obiectului se reprezinta cu linie continua
groasa (fig +,2'),cu e.ceptia conturului sectiunilor suprapuse care se reprezinta cu linie continua
subtire(fig 11,12,13).#uprafetele rezultate prin sectionare se -asureaza.
2a sectiuni in trepte se recomanda daca desenul nu pierde din claritate,ca suprafetele
treptelor invecinate ale sectiunii sa aibe -asurile decalate intre ele.

12.Repre(entarea ele%entelor aflate in fata sau in spatele suprafetei
de sectionare
3onturul sau muc-iile obicetului aflate in fata suprafetei de sectionare se reprezinta cu
linie 4 doua puncte subtiri,insa numai daca reprezentarea lor este necesara pentru intelegerea
formei obiectului si numai daca prin aceasta nu sunt posibile confuzii (fig 23a).n astfel de situatii
se prefera insa reprezentarea printr"o sectiune partiala (fig 2(b).
n cazul unor sectiuni propriu"zise printr"un aleza0 sau printr"o adancitura cilindrica
conica sau sferica,muc-iile si iesiturile aleza0ului sau adanciturii aflate in spatele suprafetei de
sectionare se reprezinta in vedere (fig 10).
2a sectiunile cu vedere partile vizivile ale obiectului aflate in spatele suprafetei de
sectionare se reprezinta in vedere.#e admite sa nu se reprezinte toate liniile de contur vizibile
aflate in spatele suprafetei de sectionare,numai daca prin eliminarea acestora desenul castiga in
claritate,fara sa fie afectata precizia acestuia.

13.)*iecte care se repre(inta nesectionat in sectiune longitudinala
n sectiune longitudinala,niturile,piulitele,suruburile,arborii,osiile,penele,
bielele,ti0ele,spitele rotilor etc,se reprezinta nesectionate si ca urmare nu se -asureaza (fig
1b,1,b).3onfiguratia interioara a obiectelor de mai sus poate fi reprezentata printr"o sectiune
partiala (fig '().
Pentru economie de timp si de spatiu,se recomanda ca obiectele simetrice sa fie
reprezentate pe 0umatate (fig &c,3',3+) sau pe sfert (fig 3&),in care caz a.a (a.ele) de simetrie
se noteaza,lafiecare capat,prin cate doua liniute paralele subtiri,dispuse perpendicular pe linia
de a.a.
#e admite ac a.ele de simetrie sa nu fie notate prin liniute paralele,in care caz liniile de
contur si muc-iile vor depasi cu 2"3 mm linia de a.a (fig 3().

14.+le%ente repetitive
5lementele identice care se repeta la fel pe aceeasi proiectie (gauri,suruburi,piulite
etc),dupa caz pot fi reprezentate complet o singura data (fig &,3') sau in totalitate (fig 3/),in
pozitii e.treme (fig 3,,'0) sau pe o mica portiune (fig '1,'2),restul elementelor fiind reprezentate
simplificat.6umarul,forma si pozitia elemenetelor se coteaza sau se indica in campul desenului.
Pentru reducerea numarului de proiectii pe un desen,gaurile falnselor sau ale pieselor
similare pot si reprezentate simplificat,prin rabatere in planul de priectie asa cum este
e.emplificat in fig '3,''.


15.Repre(entarea conventionala a suprafetelor plane
7orma plana a unei suprafete(fetele laterale ale paralelipipedelor si trunc-iurilor de
piramida,portiunile de cilindri tesite plan si avand forma de patrulater) poate fi indicata fara
proiectii suplimentare prin reprezenatre cu linie continua subtire a diagonaleleor acestor
suprafete (fig '+,'&,'().

16.Repre(enatrea si%plificata a intersectiilor
*aca desenul nu pierde din claritate,liniile geometrice relae sau fictive,de intersectie
pot fi reprezenate simplificat.%stfel in cazul intersectiei intre 2 cilindri (fig
'/,',,+0) liniile curbe de intersectie se inlocuiesc prin linii drepte,iar in cazul intersectiei intre un
cilindru si o prisma paralelipiedica,linia dreapta de intersectie se reprezinta deplasat fata de
pozitia rezultata din proiectie (fig +1,+2)

1.,roiectii particulare sau desfasurate
Proiectiile particulare obtinute dupa alte directii de proiectie decat cele normale se
reprezinta pe un plan a0utator de proiectie,fie paralel cu suprafata respectiva (fig &d,+3a) fie rotit
fata de pozitia rezultata din proiectie (fig 1,b,+3b).
*aca este necesar obiectele care au suprafete curbe (fig 10,+') sau elemente
realizate prin indoire (fig ++)se reprezinta si desfasurat.
Pe reprezentarea desfasurata,liniile teoretice de indoire se indica cu linie 4doua puncte
subtire (fig ++b).
1#.-etalii repre(entate la o scara de %arire
*aca scara utilizata nu permite detalierea unei portiuni a obiectului
reprezentat,portiunea respectiva se incadreaza,dupa caz,cu un crec (fig +&) sau cu un
dreptung-i (fig +(),e.ecutat cu linie continua subtire,si se reprezinta la o scara de marire fata de
proiectia din care provine,dupa necesitati in vedere sau in sectiune.
*etaliul astfel reprezenatt se limiteaza prin linie de ruptura si poate cuprinde amanunte
nereprezenate in portiunea din acre provine (fig +().#e admite ca linia de ruptura sa nu fie
reprezentata (fig +().

1&.,o(itii e"tre%e ale pieselor care e"ecuta deplasari
3onturul pieselor care e.ecuta deplasari in timpul functionarii unui ansamblu,aflate in
pozitii e.treme si eventual intr"o pozitie intermediara de miscare ,se reprezinta cu linie 4doua
puncte subtire (fig 1,a).
Piesele in astfel de pozitii nu se -asureaza la reprezentarea lor in sectiune
2'.,iese invecinate
3onturul pieselor sau ansamblurile invecinate,necesar sa fie reprezentate
pentrulamurirea interdependentei dintre piese sau pentru gabarit,se reprezinta cu linie 4doua
puncte subtire (fig +/,+,,&0).Piesa invecinata nu acopera niciodata piesa principala dar poate fi
ascunsa vederii de catre aceasta din urma.
Piesele invecinate nu se -asureaza la reprezentarea lor in sectiune.

21.$onturul initial al unui o*iect
*aca este necesar conturul initial al obiectelor obtinute prin indoire se reprezinta cu
linie"doua puncte subtire (fig &1).

22.Repre(entarea si%plificata a reliefului suprafetelor
Relieful (motivul)suprafetelor striate, ornamentate etc se reprezinta simplificat,cu linie
continua subitre,numai pe o mica portiune a suprafetei reprezenata in vedere (fig
&2).

23.)*iecte transparente
8biectele din materiale transparenet se reprezinta in vedere si in sectiune,ca si cum ar
fi opace.

24.Repre(entari conventionale in desenele docu%entatiei
tehnologice
Pentru desenele documentatiei te-nologice se admit urmatoarele !
" pe desenele din planurile de operatii si din fisele te-nologice,conturul
suprafetelor neprelucarte in operatia respectiva se reprezinta cu linie continua subtire,iar
conturul suprafetelor prelucrate cu linie continua groasa (fig &3).
"conturul adaosului de prelucrare,pe desenele de piese finite (fig &' a) si conturul
piesei finite,pe desenele de semifabricate (fig &'b),se reprezinta cu linie 4punct groasa.
3.REGULI DE NOTARE A VEDERILOR SI SECTIUNILOR
1.Repre(entarea traseului de sectionare
$raseul de sectionare se reprezinta prin linie 4 punct mi.ta conform #$%# 103"/' (fig
+a,&a).#egmentele de linie continua groasa nu trebuie sa intersecteze liniile de contur.
$raseul de sectionare nu se reprezinta in cazul sectiunilor suprapuse (fig 12),iar in
cazul sectiunilor suprapuse simetrice (fig 11,13,1, a),intercalate (fig 1() sau deplasate de"a
lungul traseului de sectionare (fig 1',1+,2,) cat si al reprezenatrilor 0umatate vedere 40umatate
sectiune (fig ',33),traseul de sectionare este reprezenat de a.a sectiunii,respectiv de a.a de
simetrie a obiectului.
2.-irectia de proiectie
*irectia de proiectie se reprezinta !
"in cazul vederilor,printr"o sageata perpendiculara pe suprafata ce se proiecteaza
si avand varful orientat spre aceasta (fig +3a,+3b,&+a) )
"in cazul sectiunilor prin cate o sageata perpendiculara pe segmentul de capat al
traseului de sectionare si spri0inita pe aceasta,astfel incat segmentul se capat sa depaseasca cu
2..3mm varful sagetii (fig &,&+) .
*irectiile de proiectie se indica pentru !
"vederi particulare,indiferent de pozitia in care se dispun pe desen (fig +',&+d)
"sectiuni,in afara celor indicate la punctul anterior
"proiectii ale aceluiasi obiect reprezentate in mod e.ceptional pe alta plansa decat
a proiectiei fata de care sunt definite.
3..otarea
7iecare directie de proiectie si proiectia corespunzatoare se noteaza cu aceeasi litera
diferita de literele cu care sunt noate celelalte proiectii de pe acelasi desen.
2iterele utilizate sunt litere ma0uscule ale alfabetului latin,avand dimensiunea nominala
de 1.+...2 ori dimensiunea nominala a scrierii folosita pentru cotarea desenului.
2iterele se scriu paralel cu baza formatului,atat deasupra sau )langa linia sagetii care
indica directia de proiectie,cat si deasupra proiectiei corespunzatoare (fig&,31)
7ata de linia sagetii ,considerata drept linie de cota,literele se scriu in pozitia
reglementata pentru inscrierea cotelor.
7iecare traseu distinct de sectionare se noteaza de"a lungul sau cu o aceeasi litera
care pentru usurinta urmaririi traseului,poate fi repetata si in locurile de sc-imbare a directiei (fig
&+a).*aca prin mai multe trasee de sectionare rezulta sectiuni de forma identica.aceste trasee
se noteaza cu o aceeasi litera,iar sectiunea corespunzatoare se reprezinta o singura data(fig
31).
7iecare detaliu reprezentat la o scara de marire si proiectia din care provien se
noteaza prin aceeasi litera ma0uscula,diferita de ce celelalte litere utilizate pe desenul respectiv
si scrisa paralel cu baza formatului (fig +& ,+().
Proiectiile reprezentate rotit(fig 1,b,+3b)sau desfaurat (fig 10,+',++b) se noteaza,
indiferent de sensul de rotire sau de desfasurare,prin simbolurile conform fig &&a si respectiv
&&b amplasate in continuarea literei (literelor)de identificare a proiectiei.
#imbolurile,avand inaltimea egala cu dimensiunea nominala a literei (literelor),se
e.ecuta cu linie de aceeasi grosime ca si linia utilizata pentru inscrierea cotelor pe desenul
respectiv.
n cazul proiectiilor reprezentate pe alta plansa conform punctului anterior dedesubt
sau langa linia sagetii,in partea opusa liniei de notare a respectivei directii de proiectie,se
inscrie,paralel cu baza desenului ,numarul plansei pe care se regaseste proiectia
corespunzatoare precedat de prescurtatea 6r.