Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași

Facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor

Domeniu: Inginerie și Management
Specializare: Inginerie Economică Industrială

Proiect
Tehnologi și Utilaje în Tricotaje II

Profesor coordonator:
Ș. L. L. Lutic

Student:
Cîrligeanu Mihaela
Grupa 10305 A

Anul III, 2021-2022

 TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze funcțional și tehnologic, pe o mașină circulară de

tricotat cu diametru mare, MULTICOMET 48 S, un tricot jacard,
destinat realizării unei colecții de produse pentru decorațiuni
interioare.

2
 DATE INIŢIALE

❖ Utilaj: Multicomet 48 S
❖ Caracteristici tehnice: D =30”(750mm), S= 48, KE = 18
❖ Structura tricotului: jacard regulat pe o fontură, z = 2
❖ Volum de producţie: 50 m2/T’
❖ Destinaţia produsului: produse pentru decorațiuni interioare
❖ Dimensiunile raportului de desen: b = 40, h = 16 (S/z)

CAPITOLUL 1
PREZENTAREA PRODUSULUI ŞI ADOPTAREA MATERIEI PRIME

1.1. Prezentarea constructiv – tehnologică a produsului

Produsele adoptate prezintă câteva decorațiuni interioare, cum ar fi mochete, perdele

și lenjerii de pat.
Aspectul produselor este prezentat în figura 1.1.

Mochete pentru fotoliu

3
 Perdele

Lenjerie de pat

Toate reperele sunt realizate din tricot metraj, cu structură jacard în 2 culori, realizat
pe mașini circulare de tricotat cu diametru mare, Multicomet 48 S.

Caracteristicile mașinii MULTICOMET 48 S

❖ este o mașină circulară de tricotat de tip universal, produsă de firma Textima;
❖ face parte din grupa mașinilor circulare cu diametru mare (D = 30”(750mm)),
cu cilindru și disc;
❖ mașina are S = 48, iar finețea este KE = 18;

4
 ❖ mașina este echipată cu mecanism desenator cu tamburi desenatori cu piepteni
de selectare.

Structura tricotului
❖ tricotul realizat pe această mașină este metraj și are o formă tubulară;
❖ structura tricotului proiectat este jacard pe o fontură, în două culori.

1.2 Adoptarea materiei prime. Caracteristicile fizico - mecanice ale

firelor

Pentru destinația propusă - decorațiuni interioare.

Materia primă adoptată este: bumbac, cu caracteristici fizico – mecanice prezentate în
tabelul 1.

Tabelul 1 Corelația dintre finețea maşinii şi fineţea firelor prelucrate (maşina MC 48S)
KE Poliester, Poliamidă Bumbac
KE Nm Ttex Nm Ttex
16 24 – 40 42 – 25 24 – 40 42 – 25
16 32 – 50 32 – 20 32 – 50 32 – 20
18 36 – 60 28 – 17 36 – 60 28 – 17
20 50 – 70 20 – 14 60 – 75 17 – 13
22 60 – 75 17 – 13 60 – 90 17 – 11
24 60 - 95 17 - 11 67 - 130 15 – 7,6

Caracteristicile fizico-mecanice ale firului

Caracteristicile fizico – mecanice ale firelor adoptate sunt prezentate în tabelul 2 [6].

Tabelul 2
Caracteristici fizico-mecanice ale firului ales
Compoziţia şi natura firului 100% bumbac
Fineţe [tex] 20
Număr metric [Nm] 50
Abateri la Nm [+3,5 ; -2,2]
Neregularitate la Nm 3,5
Sarcina la rupere [cN] 190
Neregularitatea la sarcina la rupere [%] 9,6
Lungimea de rupere [%] 9,5
Alungirea [%] 4  4,5

1.3 Stabilirea procesului tehnologic

Procesul tehnologic de tricotare reprezintă o succesiune de etape (operaţii, faze,
mânuiri), care au drept scop transformarea materiei prime, în tricot, după o anumită
tehnologie.
5
 Procesul tehnologic de tricotare se stabileşte în funcţie de:
1) destinaţia tricotului (lenjerie, îmbrăcăminte exterioară, ciorapi, mănuşi,
decoraţiuni interioare, articole tehnice);
2) natura şi compoziţia materiei prime;
3) structura tricotului;
4) utilajul folosit.
În cazul producerii tricoturilor metraj pe maşini circulare de tricotat, procesul
tehnologic de tricotare cuprinde etapele prezentate în Figura 1, care reprezintă Schema
procesului tehnologic.
Schema procesului tehnologic = prezentarea grafică a succesiunii etapelor din cadrul
procesului tehnologic.

Operaţiile procesului tehnologic

1. Bobinarea
Bobinarea constă în trecerea firului de pe formate mici (copsuri sau sculuri)
neadecvate tricotării, pe formate mai mari (bobine) ce îndeplinesc condiţiile impuse de
prelucrarea pe maşina de tricotat.

Prin bobinare, trecerea firului de pe un format (cops, scul) pe bobină este însoţită de
curăţirea, parafinarea sau uleierea şi uniformizarea tensionării pe toată lungimea firului. Prin
curăţire sunt îndepărtate scamele şi impurităţile aderente, nodurile prea mari, porţiunile
îngroşate etc. Prin parafinare (sau uleiere) pe suprafaţa firului se depune un strat de emolient
protector ce determină reducerea solicitărilor în fir la frecare şi îmbunătăţirea flexibilităţii.
Uniformizarea tensiunilor permite obţinerea unor bobine cu densitate de înfăşurare uniformă
şi de calitate corespunzătoare.

Figura 1. Schema procesului tehnologic de tricotare pentru tricoturile metraj realizat

6
 pe maşini circulare cu diametru mare

Rmp - recepţia materiilor prime Imp - inspecţia materiilor prime

B - bobinarea CB - controlul bobinării
T - tricotarea IB - inspecţia bobinelor
F - finisarea CT - controlul tricotării
MB - depozitarea bobinelor IT - inspecţia tricotului
MT - depozitarea tricotului nefinisat CF - controlul finisării
MTf - depozitarea tricotului finisat ITf - inspecţia tricotului finisat

Observații: Pentru tricoturile din fire chimice procesul tehnologic nu include operaţia de
bobinare, firele fiind livrate sub formă de bobine de către societăţile producătoare.

2. Tricotarea

Tricotarea este operaţia tehnologică prin care firele sunt transformate în tricoturi.
Tricotarea se poate realiza într-o fază, în două sau trei faze. În cazul maşinilor circulare cu
diametru mare tricotarea se realizează într-o singură fază.

3. Finisarea tricotului

Finisarea tricotului este operaţia constituită din mai multe faze în urma căreia tricotul
este pregătit pentru croire şi confecţionare. Etapele finisării sunt stabilite în funcţie de materia
primă, forma tricotului şi destinaţia acestuia. Astfel, pentru un tricot tubular metraj tip
bumbac finisarea cuprinde: albirea sau vopsirea, spălarea, centrifugarea, uscarea, calandrarea.
Finisarea, atunci când se realizează în mod corect pe utilaje şi instalaţii adecvate, poate
contribui la îmbunătăţirea calităţii tricotului. În caz contrar tricotul obţinut prezintă un nivel
al calităţii mai scăzut, iar procesul de producţie este afectat de pierderi tehnice (de materia
primă, timp, manoperă etc.).

4. Recepţia materiei prime

În cadrul recepţiei se efectuează determinări asupra unor caracteristici ale firelor

(fineţe, torsiune, sarcină şi alungire la rupere) cât şi probe de tricotare pentru depistarea unor
defecte ale firului (amestec neomogen, parafinare incompletă, subţieri sau îngroşări, scame
sau impurităţi etc.).

5. Etapele de control

Etapele de control se împart în două categorii şi anume:

• inspecţii
• control
Inspecţia reprezintă ansamblul încercărilor şi verificărilor aplicate unora dintre
caracteristicile materiei prime sau tricotului aflat în diferite stadii de execuţie.

7
 Inspecţia materiei prime (Imp) se realizează în cadrul recepţiei loturilor de fire ce
urmează a fi prelucrate. Scopul inspecţiei materiei prime este de a stabili dacă lotul supus
inspecţiei este corespunzător (poate fi prelucrat) sau necorespunzător (nu poate fi prelucrat).
Inspecţia materiei prime se face prin sondaj.

Inspecţia bobinelor (IB) se realizează 100% sau prin sondaj şi urmăreşte stabilirea
calităţii bobinelor. Se verifică: dimensiunile, masa, densitatea de înfăşurare, prezenţa unor
defecte. În cazul unor bobine cu defecte, firul se rebobinează.

Inspecţia tricotului (IT) se realizează 100% sau prin sondaj, pe rampe de control sau
mese special amenajate. Se verifică dimensiunile tricotului şi prezenţa defectelor.

Observaţiile asupra defectelor sunt înscrise în nişte fişe de control pe baza cărora se
poate stabili nivelul calităţii fiecărui tricot şi modul de recuperare al pierderilor datorate
defectelor.

Inspecţia tricotului finisat (ITf), are loc după finisarea şi relaxarea acestuia. Aceasta se
realizează prin sondaj sau 100%. Sunt efectuate determinări asupra caracteristicilor legate de
destinaţia tricotului (ex.: desimile ochiurilor, modificările dimensionale, rezistenţa vopsirilor,
comportarea la solicitări statice şi dinamice etc.).

Etapele de control ale procesului (CB, CT, CF) se realizează în timpul desfăşurării
procesului prin intermediul parametrilor fiecărei operaţii tehnologice. Acest control se
realizează prin sondaj, cu ajutorul unor aparate de măsură şi control specifice.

Etapele de control permit luarea unor decizii privind continuarea procesului (când
valorile parametrilor tehnologici măsurate se află în intervalele admise) sau oprirea
procesului, în scopul unor intervenţii pentru remedieri.

8
 CAPITOLUL 2

PREZENTAREA MAȘINII DE TRICOTAT ADOPTATE

2.1. Prezentarea caracteristicilor tehnice

Pentru cazul mașinilor circulare de tricotat de tip universal, MULTICOMET 48 S,

caracteristicile tehnice sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3 Caracteristicile tehnice ale maşinii MC 48 S

D
KE T[mm] Na S n[rot/min]
“ [mm]
16 1,536 2 x 1488
18 1,411 2 x 1680
20 1,270 2 x 1872 30 750 48 18 ÷ 22
22 1,150 2 x 2064
24 1,011 2 x 2256

Suprafaţa ocupată de maşină: 11 m2

Produsul proiectat în această lucrare este realizat pe o mașină circulară de tricotat de
tip universal, MULTICOMET 48 S, caracteristicile tehnice fiind:
KE = 18; Na = 1680; n = 20 rot/min; D” = 30; S = 48.

2.2. Studiul funcţional și tehnologic al mecanismelor mașinii

MULTICOMET 48 S (MC 48 S)

Mecanismul de alimentare cu fire

Alimentarea cu fire la maşinile circulare cu diametru mare se realizează de pe bobine
plasate pe coroana suport, fixată la partea superioară a batiului maşinii, în cazul maşinilor cu
număr relativ mic de sisteme ( 50), sau în rastele laterale, în cazul maşinilor cu număr mare
de sisteme (> 50).
În funcţie de modul în care este furnizat firul la organele de formare a ochiurilor,
alimentarea cu fir este negativă sau pozitivă.
Alimentarea negativă (pasivă) constă în tragerea firului de către ace, de pe formatul
de alimentare, într-o cantitate ce depinde de elementele de structură, ce trebuie realizate în
cadrul rândului din raport, şi de mărimea lor. Alimentarea negativă se utilizează când viteza
de consum este variabilă în timp, situaţie care apare, în general, la tricoturile cu desene de
legătură, cu desene combinate şi la tricoturile jacard.
Alimentarea pozitivă (activă) constă în debitarea forţată a firului, cu viteză
constantă, către organele de formare a ochiurilor, cu ajutorul unor mecanisme de alimentare
plasate cât mai aproape de zona mecanismului de formare a ochiurilor.

9
 Relaţia de calcul a vitezei de alimentare se stabileşte pe baza schemei cinematice a
mecanismului de alimentare utilizat.

La ora actuală, la maşinile circulare moderne, între care se numără și maşina MC 48

S, se utilizează mecanismul de alimentare cu bandă (figura 2.1), care este dotat cu două sau
cu patru benzi de alimentare (care pot fi programate să se deplaseze cu viteze liniare egale
sau distincte).
În cazul maşinii MC 48S, mecanismul de alimentare este prevăzut cu două benzi (Nb
= 2). Fiecare bandă de alimentare (1) antrenează prin fricţiune firele (F) ce trebuie alimentate
la diferite sisteme ale maşinii, şi care sunt susţinute de rolele de alimentare (2). Banda este
acţionată de o roată de antrenare 3, formată din segmentele 4 ce se pot deplasa radial pentru
reglarea diametrului roţii şi implicit a vitezei benzii.

Figura 2.1 Mecanismul de alimentare cu bandă

Deoarece antrenarea firului de către bandă este fără alunecări, viteza de alimentare
(va) a firului poate fi considerată egală cu viteza benzii (vb):
va = vb =   db  nb 10−3[m / min]
(1)
unde: db este diametrul variabil al roţii de antrenare a benzii [mm];
nb – turaţia roţii de antrenare a benzii [rot/min].
Conform relaţiei 1, în cazul mecanismului de alimentare cu bandă, viteza de
alimentare poate fi reglată:
- în trepte, şi se realizează prin reglarea lui nb. Practic, aceasta se face prin modificarea
raportului de transmitere a mişcării la mecanismul de alimentare;
- continuu, în cadrul aceleiaşi trepte, şi se realizează prin reglarea db.
Stabilirea valorii la care trebuie reglată viteza de alimentare se face pe baza vitezei de
consum înregistrată la sistemul respectiv, exprimată în m/min:
Na
va = vc = lci  n  10− 3[m / min] (2)
b + Natr
unde: Na este numărul de ace dintr-o fontură;
b – lăţimea raportului (şiruri pe o parte);
Natr – numărul de ace trase pe lăţimea raportului;
10
 lci - lungimea de fir consumată în cadrul sistemului Si [mm];
n – viteza de tricotare [rot/min].
Pentru a se stabili dacă la realizarea unui tricot cu o structură dată se poate folosi
alimentarea pozitivă, se identifică numărul de viteze de consum distincte (Nvci) necesare
pentru realizarea raportului acelei structuri şi apoi acest număr se compară cu numărul
benzilor de alimentare ale mecanismului de alimentare (Nb) de la maşina de tricotat utilizată:
- dacă Nvci  Nb, se poate folosi alimentarea pozitivă;
- dacă Nvci  Nb, nu se poate folosi alimentarea pozitivă.

Mecanismul de formare a ochiurilor

Conform figurii 2.2, în care se prezintă lacătele şi organele de formare a ochiurilor de

la maşina MC 48S, se constată că:
- în cilindru, maşina este dotată cu ace cu limbă de un singur tip în prelungirea cărora
se plasează selectoare cu un călcâi de lucru superior (CLs), cu un călcâi de lucru inferior (CLi)
şi cu câte un călcâi desenator (CD), care poate fi plasat la unul din cele 41 de niveluri
disponibile;
- în disc, maşina este dotată cu ace cu limbă, lungi (l) şi scurte (s);
- lacătele cilindrului cuprind trei niveluri de acţionare:
➢ nivelul de acţionare al acelor, constituit dintr-o limbă oscilantă de ridicare (R)
şi o limbă oscilantă de ridicare-închidere (R – I), ce pot ocupa independent
două poziţii - ridicată (în lucru) sau coborâtă (scoasă din lucru) (figura 2.3) şi
o camă de buclare (B);
➢ nivelul de acţionare al selectoarelor, prin CLi, ce cuprinde o camă de ridicare-
închidere (R – I), sau o camă de ridicare (R);
➢ nivelul de acţionare al selectoarelor, prin CLs, ce cuprinde o camă C, de
readucere a selectoarelor în poziţie iniţială;
- lacătele discului cuprind două niveluri de acţionare, unul pentru acele lungi şi unul
pentru acele scurte, la fiecare nivel existând o construcţie identică cu cea a lacătelor din
cilindru, de la nivelul acelor.

11
Figura 2.2 Aspectul lacătelor maşinii MC 48 S

12
 1 2 3

Figura 2.3 Poziţiile limbilor oscilante din cilindru / disc şi codificarea lor
numerică

Mecanismul de tragere şi colectare a tricotului

Mecanismul de tragere este răspunzător de valoarea vitezei şi tensiunii de tragere a

tricotului. La maşina circulară de tricotat cu diametru mare MC 48 S se utilizează
mecanismul de tragere cu cilindri, cu acţiune intermitentă (figura 2.4).
Cilindrul de tragere motor 1 este acţionat cu intermitenţă de către pârghia oscilantă 2
care, prin rola 3, urmăreşte profilul camei spaţiale 4, formată dintr-o succesiune de planuri
înclinate. Rotirea cilindrului de tragere se face numai într-un sens, deoarece legătura pârghiei
2 cu axul cilindrului se realizează printr-un cuplaj în sens unic 5. Rotirea în sens invers a
cilindrului de tragere motor e prevenită cu ajutorul roţii de clichet 6 şi a contraclicheţilor 7.
Prin sistemul de pârghii 8 şi 9 este acţionat şi cilindrul 10, de înfăşurare a tricotului, a cărui
rotire în sens invers este împiedicată de roata de clichet 11 şi contraclicheţii 12.

13
 Figura 2.4 Mecanism de tragere cu acţiune intermitentă a cilindrilor
de tragere

La acest mecanism, tragerea se realizează cu trei cilindri de tragere plasaţi în plan

orizontal, tricotul înfăşurându-se pe cilindrii de tragere sub un unghi mai mare de 360.
Viteza de tragere a tricotului, ce exprimă lungimea de tricot deplasată în unitatea de timp sub
acţiunea mecanismului de tragere, este dată de relaţia:

vt = ltn10-3 [m/min] (3)

unde: lt = mdmax [mm] (4)

în care: m este numărul de oscilaţii efectuat de pârghia cu rolă 2, sub acţiunea camei
spaţiale 4, la o rotaţie a fonturilor;

d – diametrul cilindrului de tragere [mm];

max – unghiul de oscilaţie a pârghiei cu rolă la parcurgerea unui segment de camă ce
corespunde unui unghi de rotaţie a fonturilor (max):
360 o
 max = (5)
m
iar,
y max
max =
r
 (6)
y max = D   tg ,
2
în care:  este unghiul format de segmentul de camă cu planul orizontal;
14
 D – diametrul camei spaţiale 4 [mm]

În consecinţă:

- dacă arcurile 13 se plasează în poziţia cea mai apropiată de cilindrii de tragere, rola 3 va
urmări întregul profil al camei spaţiale 4, imprimând pârghiei 2 o oscilaţie de amplitudine
maximă (max); în acest caz viteza de tragere va fi maximă;
- dacă arcurile 13 se plasează în poziţia cea mai depărtată de cilindrii de tragere, rola 3 va
urmări parţial profilul camei spaţiale 4, imprimând pârghiei 2 o oscilaţie de amplitudine
minimă (min); în acest caz viteza de tragere va fi minimă.

Mecanismul desenator
Maşina MC 48S este dotată la fiecare sistem cu câte un tambur desenator prevăzut pe
circumferinţa sa cu 12 piepteni de selectare (număr de trepte de selectare, nt = 12), fiecare cu
câte 41 de dinţi (număr de niveluri de selectare, ns = 41). În figura 2.5 se prezintă schema de
principiu a unui sistem de tricotare şi a mecanismului desenator de la maşina MC 48S, iar în
figura 2.6 se prezintă imaginea reală a tamburilor desenatori de la această maşină.

Figura 2.5 Reprezentarea schematică a lacătelor şi a mecanismului desenator

de la maşina MC 48S

15
 Figura 2.6 Mecanism desenator tip tambur cu piepteni de selectare, de la
maşina MC 48S

Fiecare dinte, al unui pieptene de selectare, poate fi rupt, sau nu, conform selectării
impuse de desenul din tricot, cu următorul efect:
• un dinte prezent (codificat P) determină înecarea călcâiului de lucru inferior
(CLi) al selectorului în canalul fonturii, încât nu mai este posibilă acţionarea
acestuia;
• un dinte lipsă (codificat G) determină menţinerea călcâiului de lucru inferior
(CLi) al selectorului la suprafaţa fonturii, încât acesta va putea fi acţionat de cama
(R – I1/ R1).
Dimensiunile raportului de desen realizat pe maşina MC 48S se stabilesc în modul
următor:
- lăţimea maximă a raportului (bmax), exprimată în şiruri realizate pe acele
cilindrului, este determinată de numărul de niveluri la care sunt plasate călcâiele desenatoare
ale selectoarelor (ns) şi de modul de aranjare a călcâielor desenatoare ale selectoarelor.
Astfel :
➢ pentru rapoarte asimetrice se utilizează aranjarea pe diagonală, rezultând :
bmax = 40 şiruri (figura 2.7.a);
➢ pentru rapoarte simetrice se utilizează aranjarea în « V întors »,
rezultând : bmax = 80 şiruri (figura 2.7.b);
➢ pentru rapoarte de lăţimi mai mari se utilizează aranjarea combinată pe
diagonală sau aranjarea combinată în « V întors» (figura 2.7.c).

16
 Figura 2.7 Modalităţi de aranjare a călcâielor desenatoare ale selectoarelor
a) aranjare pe diagonală, b) aranjare în «V întors», c) aranjare combinată

- înălţimea maximă a raportului de desen, exprimată în rânduri pe faţă, este determinată de

numărul de sisteme ale maşinii (S), de numărul de piepteni de selectare utilizaţi (nt) şi de
numărul de sisteme necesar realizării unui rând din raport (z):
S  nt
H max = [rânduri pe faţa] (7)
z

Mecanismul de comandă

Maşina MC 48S este prevăzută cu un mecanism de comandă care are rolul de a

comanda rotirea identică a tuturor tamburilor desenatori, prin programarea mecanismului de
comandă putându-se realiza diferite înălţimi ale raportului de desen. Mecanismul de comandă
este constituit din două lanţuri cu zale (figura 2.8), ce avansează cu câte o za la fiecare rotaţie
a fonturilor.

Figura 2.8
Mecanismul de
comandă, cu lanţuri
cu zale, pentru
rotirea tamburilor
desenatori de la
maşina MC 48S

Aceste zale pot fi de trei înălţimi:

- zale de înălţime mică “s” (7mm);
- zale de înălţime medie “m” (10mm);
- zale de înălţime mare “i” (13mm).
Transmiterea diverselor comenzi de rotire a tamburilor desenatori se face prin montarea în
cele două lanţuri a seturilor de zale indicate în tabelul 3.
17
 Tabelul 3. Efectul seturilor de zale din lanţurile de comandă
Înălţimea zalei
Rotire tambur desenator
Lanţ stânga Lanţ dreapta
1 treaptă înainte s m
2 trepte înainte s s
1 treaptă înapoi i m
2 trepte înapoi i i
staţionare m m

Tamburii desenatori pot fi comandaţi pentru a executa mişcări de rotire înainte sau
înapoi, cu una sau două trepte de selectare, sau pot staţiona. Pe baza posibilităţii de rotire
înainte, înapoi sau de staţionare a tamburului desenator, se pot obţine:
- rapoarte de înălţime maximă prin parcurgerea tuturor celor 12 trepte de selectare folosindu-
se numai comenzi de rotire cu o treaptă înainte;

Înălţimea zalei
Rotire tambur
Lanţ stânga Lanţ
desenator
dreapta
1 treaptă înainte (s m) x 12

- rapoarte de înălţime minimă prin folosirea unei singure trepte de selectare, prin comanda de
staţionare;

Înălţimea zalei
Rotire tambur
Lanţ stânga Lanţ
desenator
dreapta
staţionare m m

- rapoarte simetrice faţă de orizontală (figura 2.9.a) prin rotiri cu câte o treaptă înainte de la 1
la nt şi cu câte o treaptă înapoi de la nt la 1;

Figura 2.9 Posibilităţi de rotire a tamburilor şi înălţimile de raport rezultate

Înălţimea zalei
Rotire tambur desenator
Lanţ stânga Lanţ dreapta

1 treaptă înainte (de la treapta 1, succesiv

până la treapta nt = 8) (s m) x 7

staţionare (pe treapta nt = 8)

m m
1 treaptă înapoi (de la treapta nt = 8,
(i m) x 7
succesiv până la treapta 1)
staţionare (pe treapta 1)
m m
18
 - mai multe rapoarte înmagazinate pe acelaşi tambur (figura 2.9.b): un raport “A”
înmagazinat pe treptele de selectare impare (1,3,5…n-1) şi al doilea “B” înmagazinat pe
treptele de selectare pare (2,4,6…n). Fiecare din cele două rapoarte poate fi folosit după
dorinţă, în cadrul aceluiaşi tricot sau la tricoturi diferite, pentru citirea fiecărui raport
utilizându-se rotiri cu două trepte înainte;

De exemplu: pentru realizarea desenului înmagazinat pe treptele impare, conform

figurii 2.9.b, lanţul va cuprinde un număr de zale, de tipul ilustrat în continuare, care va trebui
să fie multiplu de patru.

Înălţimea zalei
Rotire tambur
Lanţ stânga Lanţ
desenator
dreapta
2 trepte înainte (s s) x 4
- de pe 1 pe 3
- de pe 3 pe 5
- de pe 5 pe 7
- de pe 7 pe 1

- rapoarte de înălţime mai mică de “H”, dar diferită de divizorii lui “H” (figura 2.9.c),
realizate prin folosirea rotirilor cu o treaptă şi cu două trepte înainte şi înapoi, şi citirea lor
ciclică. De exemplu, pentru un raport în 6 trepte:

Înălţimea zalei
Rotire tambur desenator
Lanţ stânga Lanţ dreapta
2 trepte înainte (de pe 1 pe 3) s s
2 trepte înainte (de pe 3 pe 5) s s
1 treaptă înainte (de pe 5 pe 6) s m
2 trepte înapoi (de pe 6 pe 4) i i
2 trepte înapoi (de pe 4 pe 2) i i
1 treaptă înapoi (de pe 2 pe 1) i m

- rapoarte de înălţime mai mare de “H”, dar diferită de “2H” (figura 2.9.d), realizate prin
constituirea a două sau mai multe cicluri care se vor repeta de un număr dorit de ori.

19
 2.3. Analiza posibilităţilor tehnologice

a) Se analizează tipurile de acţionări şi selectări posibil de realizat pe maşină şi se

prezintă, împreună cu efectul lor tehnologic într-un tabel centralizator.

În cazul maşinii MC 48S, în urma analizei tipurilor de acţionări şi selectări din

cilindru şi a efectului lor tehnologic s-a elaborat tabelul 3, în cadrul căruia, pentru poziţia
limbilor oscilante de la nivelul acelor, se vor folosi coduri numerice conform figurii 2.10.

1 2 3

Figura 2.10 Codificarea numerică a poziţiilor limbilor oscilante, din cilindru/disc

Tabelul 3. Maşina MC 48S - tipuri de acţionări şi selectări, în cilindru, şi

efectele lor tehnologice
Poziţia
limbilor Tipul de
Tipul de Element Efect
oscilante de camă folosit
acţionare şi de tehnologi
la nivelul la nivelul
selectare selectare c
acelor (cod selectorilor
numeric)
Acţionare 1 R-I1 sau R1 P sau G ochi
directă fără 2 R-I1 sau R1 P buclă
selectare 3 R-I1 sau R1 P reţinere
Acţionare P reţinere
R-I1
indirectă cu G ochi
3
selectare P reţinere
R1
individuală G buclă
Acţionare
P buclă
combinată
2 R-I1
cu selectare
individuală G ochi

b) Valorificarea prin exemplificări a posibilităţilor tehnologice ale maşinii.

20
 Structurile ce pot fi realizate pe maşina MC 48S vor fi prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4. Valorificarea prin exemplificări a posibilităţilor tehnologice ale maşinii MC 48S

Poziţii limbi oscilante şi

Denumirea şi tipuri de came Succesiunea P, G
reprezentarea structurii
R S F
C D
Ace Sel l s P G P G P G
Glat 1 1 negru 3 R-I 3 3 / 4
1 1 negru 3 R1 3 3 / 1 1 1 1
Glat derivat
2 2 negru 3 R1 3 3 1 1 1 1
Patent 1x1 1 1 negru 1 R-I/R 1 3 / 1 1 1 1
Patent cu ochiuri 1 1 negru 1 R-I/R 1 3 / 1 1 1 1 1
reținute 2 1 negru 3 R-I 3 3 / 3
Patent cu ochiuri 1 1 negru 1 R-I/R 1 3 / 1 1 1 1 1
reținute cu desene 2 2 roșu 3 R-I 3 3 / 3
de culoare

1. denumirea structurii: Glat

2. dimensiunile raportului de desen:
b =4 șiruri , h = 1 rânduri
3. aranjarea OFO pe lăţimea
raportului: aranjarea acelor „l” şi
„s” din disc şi aranjarea CD ale
selectoarelor din cilindru

1. denumirea structurii: Glat derivat

2. dimensiunile raportului de desen:
b =4 șiruri, h = 2 rânduri
3. aranjarea OFO pe lăţimea
raportului: aranjarea acelor „l” şi
„s” din disc şi aranjarea CD ale
selectoarelor din cilindru

1. denumirea structurii: Patent 1x1

2. dimensiunile raportului de desen:
b =4 șiruri, h = 2 rânduri
3. aranjarea OFO pe lăţimea
raportului: aranjarea acelor „l” şi
„s” din disc şi aranjarea CD ale
selectoarelor din cilindru

21
1. denumirea structurii: Patent cu ochiuri reținute
2. dimensiunile raportului de desen:
b =3 șiruri, h = 2 rânduri
3. aranjarea OFO pe lăţimea
raportului: aranjarea acelor „l” şi
„s” din disc şi aranjarea CD ale
selectoarelor din cilindru

1. denumirea structurii: Patent cu ochiuri reținute cu desene de

culoare
2. dimensiunile raportului de desen:
b =3 șiruri, h = 2 rânduri
3. aranjarea OFO pe lăţimea
raportului: aranjarea acelor „l” şi
„s” din disc şi aranjarea CD ale
selectoarelor din cilindru

22
 CAPITOLUL 3

PROIECTAREA TRICOTULUI

Structura tricotului: jacard regulat pe o fontură, în 2 culori.

Pentru această structură se va alege:
✓ lăţimea raportului: b = 40 şiruri/faţă (considerând aranjarea pe diagonală a călcâielor
desenatoare 1  40 ale selectoarelor);
✓ înălţimea raportului se realizează la o rotaţie a fonturilor (nt = 1).
Mecanismul de comandă este programat pentru staţionarea tamburilor desenatori pe
aceeaşi treaptă, rezultând:
S 48
h= = = 24 [rânduri pe faţa]
z 2
În cazul tricoturilor jacard, pentru vizualizarea desenului creat, se va prezenta aspectul
coloristic pe faţă al raportului de desen şi numai o zonă caracteristică din raport se va
reprezenta prin toate cele trei metode:
- prin semne convenţionale;
- prin secțiunea rândului de ochiuri;
- reprezentare stucturală.

X X X X X X X X 8
X X X X X X X X 7
X X X X X X X X 6 Figura 3.1
X X X X X X X X 5 Reprezentare prin semne convenţionale
X X X X X X X X 4 a unei zone caracteristice din raport
X X X X X X X X 3
X X X X X X X X 2
X X X X X X X X 1
17 16 15 14 13 12 11 10

23
Figura 3.2 Aspectul coloristic pe faţă al raportului de desen la structura jacard regulat pe o
fontură în trei culori

24
Figura 3.3 Reprezentare prin secţiunea rândului de ochiuri a unei zone caracteristice din
raport

25
 Figura 3.4 Reprezentare structurală a unei zone caracteristice din raport

3.2. Calculul parametrilor de structură

Calculul parametrilor de structură pentru structura jacard regulat pe o fontură în două
culori

• diametrul (grosimea) firului – F

c1  Ttex 1,25  20
F= c1 = 1,25 F= = 0,1768 [mm]
31,6 31.6
• pasul ochiului jacard - Aj [mm]
c = 381 treceri/raport Ag  4  0.17 = 0.68 [mm]

381  0.176
Aj = 0.68 − = 0.62 [mm]
40  24
26
 • înălţimea ochiului jacard - Bj [mm]
Bmin = 2  0.17 = 0.34 [mm]

B j  0.34 + (2 − 1)  0.1768 = 0.5168 [mm]

• desimea tricotului
Doj = 50 / 0.62 = 80,645 [s/50mm]

Dvj = 50 / 0.51 = 98,039 [r/50mm]

• lungimea firului din ochiul jacard - lj [mm]

l j = 1.57  0.62 + 2  0.5168 + 3.14158  0.1768 = 2.5624 [mm]

• lungimea flotării de fir – lfl [mm]

l fl  0.62 [mm]

• masa în grame pe raport (întregul raport jacard) - M [g/rap]

M =  [(40  24)  2.5624] + [(40  24)  0.62]  20 10−6 = 0.061[ g / rap]

• masa în grame pe raport pentru fiecare culoare de fir din întregul raport jacard - Mi
[g/rap]
M alb =  (699  2.5624) + [(960 − 699)  0.62]  20 10−6 = 0.039058 [ g / rap]

M roz =  (261 2.5624) + [(960 − 261)  0.62]  20 10−6 = 0.022043 [ g / rap]

Tabelul 6. Tabel centralizator al valorilor parametrilor de structură pentru tricotul jacard regulat pe o
fontură z =2

F Aj Bj lj lfl Do Dv
Articol Ttex
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] ş/5cm r/5cm
Jacard regulat pe
20 0,176 0,62 80,64 98,03
o fontură 0,516 2,562 0,62
Z=2
M
M alb [g/rap] M roz [g/rap]
[g/rap]

0,0390,006 0,022 0,061

27
 CAPITOLUL 4
PROIECTAREA CONSUMURILOR DE FIRE

4.1. Calculul consumului specific pe tipuri de fire

Date iniţiale necesare calculelor:

• structura tricotului:
- jacard regulat pe o fontură în două culori;

- b= 40 șiruri, h= 24 rânduri;

- Aj=0,62 [mm], Bj= 0,51 [mm] ;

• fire de bumbac,Ttex=20, culoare: roz, alb;

• M=0,061 [g/rap], M roz= 0,022 [g/rap], M alb= 0,039 [g/rap];
• SR= bR ∙ hR= (b ∙ A) ∙ (hf ∙ Bf )= (40 x 0,62) x ( 24 x 0,51)= 303,552 [mm2]
106
M =  0,061 = 200,954 [ g / m 2 ]
303,552
106
M roz =  0,022 = 72,475[ g / m 2 ]
303,552
106
M alb =  0,039 = 128,478[ g / m 2 ]
303,552

M = 200,954 1680  0,62 10−3 = 209,313 [ g / m]

M roz = 72,475 1680  0,62 10−3 = 75,489 [ g / m]
M alb = 128,478 1680  0,62 10−3 = 133,822 [ g / m]

FM = 1000/200,954=4,976

M roz = 72,475  (1000 / 200,954) = 360,635 [ g / Kg ]

M alb = 128,478  (1000 / 200,954) = 639,306 [ g / Kg ]

Tabelul 9. Tabel centralizator privind consumul specific net pe tipuri de fire pentru tricotul
jacard regulat pe o fontură, Z =2

Structura Consum specific net pe tipuri de fire

[g/m2] [g/m] [g/kg]
tricotului roz alb roz alb roz alb
Jacard regulat pe o
72,475 128,478 75,489 133,822 360,635 639,306
fontură Z=2
TOTAL = 200,953 TOTAL = 209,311 TOTAL = 999,941

28
 4.2. Calculul pierderilor şi indicilor de consum
Fire din bumbac

Se adoptă: pB[%] = 0,7; pT[%] = 0,5; pF[%] = 7

100 100 100

icB = = 1,007 icT = = 1,005 icF = = 1,075
100 − 0,7 100 − 0,5 100 − 7

Ic Tot = icB  icT  icF = 1,087

4.3. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de produs

Pe baza valorilor centralizate în Tabelul 9 şi a valorilor indicilor de consum, pe operaţii,
calculaţi pe baza valorilor adoptate ale pierderilor, se calculează necesarul de materie primă
pe unitatea de produs.

• pentru 1 m2 de tricot:
fir roz QeF = 72,475 [g]
fir alb QeF = 128,478 [g]

fir roz QiF = QeF  icF = QeT

QiF = 72,475  1,075 = 77,91= QeT
QiT = QeT  icT QiT = 77,91  1,005 = 78,29= QeB
QiB = QeB  icB QiB = 78,29  1,007 =78,83

fir alb QiF = QeF  icF = QeT

QiF = 128,478  1,075 = 138,11= QeT
QiT = QeT  icT QiT = 138,11  1,005 = 138,80= QeB
QiB = QeB  icB QiB = 138,80 1,007 =139,77

• pentru 1 m de tricot:
fir roz QeF = 75,489 [g]
fir alb QeF = 133,822 [g]
fir roz
QiF = QeF  icF = QeT QiF = 75,489  1,075 = 81,15 = QeT
QiT = QeT  icT QiT = 81,15  1,005 = 81,55= QeB
QiB = QeB  icB QiB = 81,55  1,007 =82,12

fir alb
QiF = QeF  icF = QeT QiF = 133,822  1,075 = 143,85= QeT
29
 QiT = QeT  icT QiT = 143,85  1,005 = 144,56= QeB
QiB = QeB  icB QiB = 144,56  1,007 =145,57

• pentru 1 kg de tricot:
fir roz QeF = 360,635 [g]
fir alb QeF = 639,306 [g]
fir roz
QiF = QeF  icF = QeT QiF = 360,635  1,075 = 387,68 = QeT
QiT = QeT  icT QiT = 387,68  1,005 = 389,61= QeB
QiB = QeB  icB QiB = 389,61  1,007 =392,33

fir alb
QiF = QeF  icF = QeT QiF = 639,306  1,075 = 687,25= QeT
QiT = QeT  icT QiT = 687,25  1,005 = 690,68= QeB
QiB = QeB  icB QiB = 690,68  1,007 =695,51

Datele obţinute, în urma calculelor, sunt centralizate în Tabelul 12.

Tabelul 12. Tabel centralizator al necesarului de materie primă pe unitatea de produs pentru
tricotul jacard regulat pe 1F, Z =2

g/m2 de tricot g/m de tricot g/kg de tricot

Fir roz Fir alb Fir roz Fir alb Fir roz Fir alb

QeF [g] 72,475 128,478 75,489 133,822 360,635 639,306

PF (%) 7

icF 1,075

QiF=QeT [g] 77,91 138,11 81,15 143,85 387,25 687,25

PT (%) 0,5

icT 1,005

QiT=QeB [g] 78,29 138,80 81,55 144,56 389,61 690,68

PB (%) 0,7

icB 1,007

QiB [g] 78,83 139,77 82,12 145,57 392,33 695,51

30
 4.4. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de timp

Volumul de producţie realizat într-un schimb este:

Vp = 50 m2/T’ Se consideră ns = 2.

Firul roz (din Tabelul 12, QiB = 78,83 [g/m2])

Nmp[kg/T] = QiB  Vp = 78,83 [g/m2]  50 [m2/T]  10-3 = 3,94

Nmp[kg/zi] = Nmp [kg/T]  ns = 3,94 [kg/T]  2 = 7,88

Nmp[kg/trim] = Nmp [kg/zi]  Zl = 7,88 [kg/zi]  60 = 472,8

Nmp[kg/an] = Nmp [kg/trim]  4 = 472,8 [kg/trim]  4 = 1891,2

Firul alb (din Tabelul 12, QiB = 139,77[g/m2])

Nmp[kg/T] = QiB  Vp = 139,77 [g/m2]  50 [m2/T]  10-3 = 6,98

Nmp[kg/zi] = Nmp [kg/T]  ns = 6,98 [kg/T]  2 = 13,96

Nmp[kg/trim] = Nmp [kg/zi]  Zl = 13,96 [kg/zi]  60 = 837,6

Nmp[kg/an] = Nmp [kg/trim]  4 = 837,6 [kg/trim]  4 = 3350,4

Tabelul 15. Tabel centralizator al necesarului de materie primă pe unitatea de timp pentru
tricotul jacard regulat pe o fontură, Z =2

QiB

[g/m2]

fir roz fir alb

Vp 50 [m2/T’]

Nmp [kg/T] 3,94 6,98

Nmp [kg/zi] 7,88 13,96

Nmp [kg/trim] 472,8 837,6

Nmp [kg/an] 1891,2 3350,4

31
 CAPITOLUL 5

PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A OPERAŢIEI DE TRICOTARE

5.1. Programarea tehnologică a maşinii de tricotat

Date iniţiale:
• jacard regulat pe o fontură, Z = 2;
• b = 40 ş, h = 24 r;
• nt = 1;
• aranjarea OFO

• coduri numerice

1 2 3

Deoarece pentru realizarea desenului este necesară o singură treaptă de selectare, ea

nu a mai fost specificată în Tabelul 20.

32
Tabelul 20. Tabelul de programare pentru tricotul jacard regulat pe o fontură,
Z=2
Poziţii limbi Poziţii limbi
oscilante şi tipuri oscilante şi tipuri
R S F de came R S F de came
C D C D
Ace Sel l s Ace Sel l s
1 alb 3 R-I 3 3 25 alb 3 R-I 3 3
1 13
2 roz 3 R-I 3 3 26 roz 3 R-I 3 3
3 alb 3 R-I 3 3 27 alb 3 R-I 3 3
2 14
4 roz 3 R-I 3 3 28 roz 3 R-I 3 3
5 alb 3 R-I 3 3 29 alb 3 R-I 3 3
3 15
6 roz 3 R-I 3 3 30 roz 3 R-I 3 3
7 alb 3 R-I 3 3 31 alb 3 R-I 3 3
4 16
8 roz 3 R-I 3 3 32 roz 3 R-I 3 3
9 alb 3 R-I 3 3 33 alb 3 R-I 3 3
5 17
10 roz 3 R-I 3 3 34 roz 3 R-I 3 3
11 alb 3 R-I 3 3 35 alb 3 R-I 3 3
6 18
12 roz 3 R-I 3 3 36 roz 3 R-I 3 3
13 alb 3 R-I 3 3 37 alb 3 R-I 3 3
7 19
14 roz 3 R-I 3 3 38 roz 3 R-I 3 3
15 alb 3 R-I 3 3 39 alb 3 R-I 3 3
8 20
16 roz 3 R-I 3 3 40 roz 3 R-I 3 3
17 alb 3 R-I 3 3 41 alb 3 R-I 3 3
9 21
18 roz 3 R-I 3 3 42 roz 3 R-I 3 3
19 alb 3 R-I 3 3 43 alb 3 R-I 3 3
10 22
20 roz 3 R-I 3 3 44 roz 3 R-I 3 3
21 alb 3 R-I 3 3 45 alb 3 R-I 3 3
11 23
22 roz 3 R-I 3 3 46 roz 3 R-I 3 3
23 alb 3 R-I 3 3 47 alb 3 R-I 3 3
12 24
24 roz 3 R-I 3 3 48 roz 3 R-I 3 3

33
 Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor
Domeniu: Inginerie și Management
Specializare: Inginerie Economică Industrială

Anul III, 2021-2022

35
 Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor
Domeniu: Inginerie și Management
Specializare: Inginerie Economică Industrială

5.2. Calculul capacităţii de producţie a maşinii de tricotat

a) Calculul producţiei teoretice

- S = 48, SR = 48, n = 20 [tot/min], Nal = 1680;

- b = 40 ş; h = 24 r; Natr = 0;
- noj = 960; T’= 480 [min] , hR =
- loj = 2,562 [mm]; lofl = 0,62 [mm];
- A = 0,62 [mm]; B = 0,516 [mm]; Ttex = 20;
n  S T ' Nal n
Pt [kg / T ' ] =
SR
  noi  loi  Ttex  10−9 =
b + Natr i =1
20  48  480 1680
=  (960  2,562 + 960  0,62)  20  10− 9 = 24,633
48 40 + 0
n  S T ' Nal
Pt [m 2 / T ' ] =  hR   bR  10− 6 =
SR b + Natr
20  48  480 1680
=  24  0,562   40  0,62  10− 6 = 134,871
48 40 + 0
n  S T ' 20  48  480
Pt [m / T ' ] =  hR  10− 3 =  24  0,562  10− 3 = 129,48
SR 48
Relaţii de legătură:
Pt [kg / T ' ] = Pt [m2 / T ' ]  M [ g / m2 ]  10−3 = 134,871  200,954  10−3 = 27,1
Nal 1680
Lt [m] =  bR  10− 3 =  40  0,62  10− 3 = 1,04
b + Natr 40 + 0
Pt [kg / T ' ] = Pt [m / T ' ]  Lt [m]  M [ g / m2 ]  10−3 = 129,48  1,04  200,95  10−3 = 27,05
Pt [m2 / T ' ] = Pt [m / T ' ]  Lt [m] = 129,48  1,04 = 134,65

b) Calculul normei de producţie

- Se consideră : CTU = 0,7%; CUF = 0,9% ; Nd= 2 mașini/ muncitor

N p (kg / T ' ) = Pt (kg / T ' )  CTU = 24,633  0,7 = 17,24
N p [kg / muncitor] = N p [kg / T ' ]  Nd = 17,24  2 = 34,48

c) Calculul producţiei practice a utilajului

Pp = Pt  CUM
CUM = CTU  CUF = 0,7  0,9 = 0,63
Pp [kg / T ' ] = Pt [kg / T ' ]  CUM = 24,633  0,63 = 15,51
Pp [m2 / T ' ] = Pt [m2 / T ' ]  CUM = 134,871  0,63 = 84,96

Anul III, 2021-2022

 5.3. Calculul necesarului de utilaj

Se consideră: Vp = 50 m2/T’

Vp [m 2 / T ' ] 50
N mas = 2 '
= = 0,58  1
Pp [m / T ] 84,96

Bibliografie

1. Hagiu, E. Structura şi proiectarea tricoturilor, Îndrumar pentru proiectare şi lucrări

de laborator, Vol. I, Rotaprint I.P.Iaşi, 1980
Tehnologii de tricotare pe mașini circulare, Îndrumar de proiect
2. L. Lutic

37