Scoala Postliceala Sanitara "Hipocrate"

Constanta

LUCRARE DE DIPLOMA
Principii de nursing cu aplicabilitate la pacientii cu peritonita
acuta
Asistent medical generalist

COORDONATOR :
Dobrescu Daniel

ABSOLVENT: Toader Vlad Cosmin

Motivatie
Intalind oameni la necaz pe strada (accidente) ma facut sa-mi dau seama ca pot face
mai mult . Am inceput scoala de asistent medical pentru a ajuta oamenii care au nevoie
de o mana de ajutor in afectiunile lor si o ureche care sa ii asculte atunci cand totul se
prabuseste asupra lor.
Am inceput pe acest drum sa fac bine atat cat pot si cat imi permite statura .Facand bine
altor oameni si vazandu-i fericiti si eu la randul meu sunt fericit si implinit.

Introducere

Reactia inflamatorie a peritoneului reprezentata de peritonita difuza sau localizata care

poate fi infectioasa sau nu.Majoritatea peritonitelor sunt infectioase.
Peritoneul este cea mai intinsa si mai complexa membrane seroasa a
organismului.Suprafata lui este de circa 2 mp,cu ceva mai mare ca a pielii.
Ca orice seroasa , peritoneul este alcatuit din doua lame : parietala si visceral.
Foita vescerala sau peritoneul visceral acopera organelle situate in cavitatea
abdominal si pelviana.Denumirea peritoneului este data tocmai de faptul ca el inveleste
o serie de organe : peritoheos in limba greaca : peri=imprejur si teinei=a tapisa.
Prin continuitatea peritoneului parietal cu cel visceral , el devine un sac fara
descizatura (Bichat).Aceasta afirmatie este cat se poate de adevarata , cu rezerva ca la
feimei cavitatea peritoneala comunica cu exteriorul prin intermediul tubelor
uterine.Scaul peritoneal inchide cavitatea peritoneala.
Trebuie sa tinem cont de aceasta cavitatea care contine in mod normal 75 100 ml
lichid peritoneal , care este produs si rezorbit in permanenta de catre peritoneu.Lichidul
peritoneal usureaza alunecarea organelor abdominal si al pelvisului.Acest aspect este dat
de fapt de celulele mezoteliale care formeaza suprafata intracavitara , libera ,a
peritoneului si care secreta lichidul peritoneal.
Cele mai multe pritonite apar datorita distrugerii tractului gastro-intestinal,atunci
cand in lichidul peritoneal se indentifica multipli germeni cu origine enterala.Un procent
scazut este reprezentat de peritonitele in care este pastrata integritatea tractului gastrointestinal si apar in absenta interventiilor chirugicale sau a traumatismelor.
Foarte importante peste diagnosticul de peritonita sunt istoricul bolii si examenul
fizic.Un istoric de spitalizare recent al pacientului sau boli cronice si interventii
chirurgicale recente precum si febra,frison , durere de intensitate crecuta la nivel
abdominal se ridica suspiciunea de peritonita.
Simptome importante sunt de asemenea greata si varsaturile iar in peritonita acuta
contractarea muscular si aparearea musculara se observa la palparea abdomenului.In
momentul in care se stabileste diagnosticul de peritonita acuta , tratamentul trebuie sa fie
favorabil pentru a evita evolutia spre sepsis si apoi exitus (deces).
Pentru eliminarea sursei de contaminare , tratarea infectiei reziduale , prevenirea
recurentei infectiilor si reducerea contaminarii tratamentul de electie este cel
chirurgical.Evolutia postoperatorie este favorabila daca tratamentul chirurgical a fost
promt si este completat cu tratament antibiotic.
Peritonita presupune interactiunea a trei factori : indundarea bacteriana a cavitatii
peritoneale, virulent crescuta a acestor agenti patogeni si slabirea mijloacelor de aparare
locala sau generala.

Cuprins
Motivatia ...pag.
2
Introducere ....pag.3
Capitolul I pag. 5
1.1Anatomie .pag. 5
1.2CLASIFICARE..pag. 10
1.3 ETIOLOGIE.................................................................pag. 10
1.4 SIMPTOMATOLOGIE..............................................pag. 12
1.5 DIAGNOSTICUL DIFERENIAL pag. 15
Capitolul II pag. 18
2.1 ngrijirea preoperatorie a bolnavilor pag. 18
2.2 ngrijirea bolnavilor dup intervenia chirurgical pag.
19
2.3 ngrijirea bolnavului n perioada postoperatorie pag. 20
Capitulul III pag. 23
Caz clinic pag. 24
Fisatehnica pag. 35
Bibliografia pag. 38

CAPITOLUL I
1.1 Anatomie
Peritoneul este cea mai intinsa si mai complexa membrane seroasa a
organismului.Suprafata lui este de circa 2 mp,cu ceva mai mare ca a pielii.
Ca orice seroasa , peritoneul este alcatuit din doua lame : parietala si visceral.
Foita vescerala sau peritoneul visceral acopera organelle situate in cavitatea
abdominal si pelviana.Denumirea peritoneului este data tocmai de faptul ca el inveleste
o serie de organe : peritoheos in limba greaca : peri=imprejur si teinei=a tapisa.
Prin continuitatea peritoneului parietal cu cel visceral , el devine un sac fara
descizatura (Bichat).Aceasta afirmatie este cat se poate de adevarata , cu rezerva ca la
feimei cavitatea peritoneala comunica cu exteriorul prin intermediul tubelor
uterine.Scaul peritoneal inchide cavitatea peritoneala.
Trebuie sa tinem cont de aceasta cavitatea care contine in mod normal 75 100 ml
lichid peritoneal , care este produs si rezorbit in permanenta de catre peritoneu.Lichidul
peritoneal usureaza alunecarea organelor abdominal si al pelvisului.Acest aspect este dat
de fapt de celulele mezoteliale care formeaza suprafata intracavitara , libera ,a
peritoneului si care secreta lichidul peritoneal.
Dispozitia peritoneului este complicate.El va fi studiat dupa planul urmator :
- dispozitia generala
-

structura

vasele si nervii

anatomie aplicata

explorare , cai de acces

DEFINIIE
Prin peritonit se reine inflamaia peritoneului urmat de dezvoltarea
unui sindrom patologic care impune un tratament adecvat cauzei ce a
produs peritonita.

1.2 CLASIFICARE
Dup faza evolutiv deosebim dou feluri de peritonit:
a. peritonita acut
b. peritonita cronic

1. Dup localizare:
-

peritonite apendiculare
peritonite biliare
peritonite urinare
peritonite enterale (intestinale), etc.

2. Dup modul de a se produce:

- peritonit localizat (circumscris)
- peritonit generalizat
Deosebim dou feluri de peritonit acut:
- peritonit acut localizat
- peritonit acut generalizat
a. Peritonita acuta localizata este forma in care mijloacele existente de aparare din
cavitatea abdominal reusesc sa localizeze procesul infectios in regiunea in care el
a aparut.
b. Peritonita acuta difuza este forma din care retinem un sindrom infectios
dezvoltat,abdominal,determinat de patrunderea in cavitatea peritoneala a unor
germeni patogeni cu virulent foarte crescuta.

[ 1.3 ETIOLOGIE
Ptrunderea germenilor patogeni n cavitatea abdominal se poate face
pe mai multe ci:
1. Prin perforarea unui organ cavitar datorit unui proces patologic
al acestuia
Apare n:
- ulcerul gastric sau duodenal perforat
- apendicit acut gangrenoas perforat
- colecistit acut perforat
- ulceraii i perforaii intestinale de diferite cauze
- gangrenarea unei anse intestinale infarctizate sau
ocluzionale, etc.
2. Prin perforarea unui organ cavitar, datorit unui traumatism care
nu a deschis peretele abdominal (stomac, intestin, etc.). Acest tip
de leziune este cunoscut sub denumirea de traumatism abdominal
nchis.
3. Prin infectarea peritoneului datorit unui agent vulnerabil (arme
albe, glonte, schije, etc.) care deschide peretele abdomenului,
10

lsnd ca peritoneul s fie expus unei infecii cu germeni din

afar.
n cazul cnd agentul vulnerant a perforat un organ cavitar,
peritonita se produce i prin revrsarea coninutului septic pe
care l conine organul respectiv n cavitatea peritoneal. Acest
tip de leziune se numete traumatism abdominal deschis.
4. Prin disiminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal,
la nceput localizat i apoi generalizat.
Dintre acestea exemplificm:
- apendicita acut localizat, care abcedeaz i se deschide
n cavitatea abdominal.
- Pelviperitonita acut localizat la nceput, dar care apoi se
deschide n cavitatea mare a peritoneului.
5. Prin nsmnarea peritoneului pe cale hematogen (fixarea
germenului i evoluia lui pe peritoneu la persoana care se afl
ntr-o stare septic).
6. Pe cale genital la femei:
Constituia special a zonei genitale feminine este de aa
natur nct face ca vaginul s comunice prin intermediul cavitii
uterului i al lumenului trompelor cu cavitatea peritoneal i cu toate
c aceste organe intermediare creeaz bariere mpotriva infeciilor,
permite uneori transmiterea unei infecii din vagin (gonococic sau
de alt natur) la peritoneu.
Aceasta poate aprea la persoanele tinere absolut nevaccinate
contra infeciilor, dup primele contacte sexuale, dac n timpul
acestor contacte li s-a transmis un germene patogen (genococ,
cocobacil, de obicei) sau dup efectuarea unor manevre septice ale
cavitii uterine (n scop avortic, diagnostic sau terapeutic). ]
http://www.referat.ro/referate/Peritonita_9144b.html

Mecanismul de producere al peritonitei

Din lupta dintre germenii patogeni ptruni n peritoneu i elementele de
aprare a organismului, existente n esutul reticuloendotelial de pe
suprafaa peritoneului i a marelui epeplon, rezult lichidul purulent care
caracterizeaz peritonita. Acest lichid conine mari cantiti de toxine
eliberate de ctre germenii patogeni.
Toxinele irit pe de o parte peritoneul, determinnd o reacie peritonial
dureroas i pe de alt parte, intr prin resorbie n circulaie determinnd
fenomenele toxice caractristice peritonitei. Germenii patogeni se nmulesc,
se rspndesc i n restul cavitii peritoneale crend peritonita generalizat.

11

Fiziopatologie
Peritonita acut difuz rezult din reacia local a peritoneului i a
viscerelor abdominale i cea general a ntregului organism la aciunea
agresiv a germenilor microbieni i a unor produi n peritoneu.
a. Factorii de agresiune sunt reprezentai de:
- flora microbian cu calitile sale de virulen, viteza de nmulire,
putere necrozat, toxicitate (exotoxine, endotoxine); sunt mai
agresivi germenii anaerobi.
- produi biologici: lichid gastric, bil, suc intestinal, suc
pancreatic, lichid colic.
b. Reaciile peritoneului sunt de tip inflamator:
- secreia seroleucocitar purulent n prima faz nsoit de edem,
hiperemie i infiltraie edemoas a tuturor viscerelor, epiploanelor
i mezourilor, secundar inflamaiei peretelui intestinal apare ileusul
dinamic.
- exudat muco-septic n a doua faz, care are tendina s nchisteze
secreia purulent din peritoneu n diverse loje: aderenele
fibrinoase realizeaz uneori o veritabil ocluzie mecanic.
c. ocul toxico-septic reprezint o component important n
evoluia i prognosticul peritonitelor.
Factorii de gravitate n peritonit acut difuz sunt: terenul
biologic al bolnavului, afectiunea cauzal, agresivitatea florei
microbiene i a produilor ptruni n peritoneu, timpul scurs de la
debutul peritonitei, starea de oc toxico-septic.

1.4 SIMPTOMATOLOGIE
Au fost descrise:
a. Semne funcionale
- Durerea este semn primar care apare ntr-o peritonit acut.
Trebuie precizate: modalitatea de debut (brutal sau nu), sediu
(localizat sau difuz), evoluia, iradierea, paroxismele. Toate
aceste elemente au o importan n diagnosticul etiologic al
peritonitei. Durerea fiind brutal de obicei, n perforaie. Poate fi
iniial localizat, difuznd ntr-o etap ulterioar, sau poate fi de la
nceput difuz. Ea poate fi continu i stabil sau cu exacerbri
paroxistice. Poate iradia n locuri diferite (hipogastru, de sac
Douglos, umr, regiunea scapular) de intensitate diferit, de la
12

lovitura de pumnal a inundaiei peritoniale pn la formele

atenuate.
- Vrsturile frecvente sau biliare pot contribui, atunci cnd sunt
abundente la dezhidratarea bolnavului.
- Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze
produs iniial prin ileus dinamic reflex, ulterior poate ine de
supraadugarea unei ocluzii mecanice. n peritonitele hipertoxice se
poate ntlni diareea.
- Sughiul ntlnit inconstant, este expresia iritaiei diafragmului, a
stazei gastrice i a strii toxice.
b. Semnele fizice abdominale sunt fr valoare pentru precizarea
diagnosticului. Cel mai des semn este necontractarea peretelui
abdominal, care se poate pune n eviden prin:
Inspecia abdomenului care arat:
- imobilizarea peretelui abdominal n timpul respiraiei.
- respiraia este superficial, mai frecvent de tip toracic
superior.
Palparea abdomenului este timpul cel mai important al
examenului fizic i relev:
- contractarea abdominal reprezint creterea tonusului
musculaturii pereilor, secundar peritonitei. Peretele
abdominal nu se las deloc deprimat prin apsare, manevra
fiind extrem de dureroas.
- apsarea muscular este un semn mai precoce al
peritonitelor. Peretele abdominal cu tonus normal se las
iniial deprimat pentru ca bolnavul s simt durerea i s
contracteze peretele.
- durere la decomprimarea brusc a peretelui abdominal
dup o apsare progresiv (semnul Blumberg).
- Hiperestezia cutanat const n producerea unei senzaii
particulare dureroase atunci cnd se palpeaz tegumentele
peretelui abdominal n zona organului afectat.
Percuia abdomenului poate arta:
- percuia dureroas a abdomenului - semnul clopoelului
(Mandel)
- dispariia matitii hepatice (semne de pneumoperitoneu)
Ascultaia abdomenului pune n eviden o linite absolut
(semn de parez intestinal).
Tueul rectal i tueul vaginal provoac o durere vie la
apsarea fundului de sac Douglas (iptul Douglas-ului) sau
bombarea Douglas-ului care certific prezena revrsatului peritonial.
c. Semne clinice generale au o valoare mai mult apreciativ asupra
strii generale a bolnavului care poate prezenta:
13

- Creterea temperaturii 38,5C- 39C care poate lipsi n

primele ore.
- Pulsul poate fi normal sau accelerat concordat cu creterea
termic. Lipsa de concordan dintre puls i temperatur
alcatuieste un indice preios de apreciere a gravitii unei
peritonite.
- Tensiunea arterial iniial normal, scade pn cnd se
instaleaz starea de oc.
- Starea general: Bolnavul este palid, i adesea i este
caracteristic faciesul suferind, agitat, transpirat,
nspimntat cunoscut sub numele de facis peritoneal.
Facisului peritoneal i sunt caracteristice i urmtoarele:
ochii ncercnai, nfundai n orbite, lucioi, anxioi, lenze
arse, tegumente teroase (pmntii).
d. Examene paraclinice
1. Examen de laborator
- amilaza i lipaza sunt moderat crescute n general
- glicemia crete n acidoza diabetic i n pancreatit
- ureea crete n stri de dezhidratare
- leucocitoza este frecvent ntlnit i prezint uneori valori
mari
- anemia obinuit
- electroencefalograma este necesar pentru eliminarea
diagnosticului de infarct miocardic.
2. Examenul radiologic pe gol poate evidenia
pneumoperitoneulsub form de imagini clare, semilunare,
situate sub diafragm, imagini hidroaerice n ocluzia
intestinal, calculi biliari sau urinari radioopaci, umbra unui
abces sau a unei mase tumorale.
Pentru diagnostic sunt utile i puncia abdominal precum
i peritoneoscopia. Se puncioneaz n zona mat i dac se
extrage lichid se confirm peritonit (n mod normal nu se
extrage lichid din cavitatea peritoneal).

1.5 DIAGNOSTICUL DIFERENIAL

Acesta se face cu:
a. Afeciuni medicale cu simptomatologie abdominal
- colic renal
- colic hepatic
- ulcer n puseu evolutiv
- infarctul miocardic
14

- pneumopatii bazale
b. Afeciuni chirurgicale
- ocluzii intestinale
- pancreatit acut
- infarctul enteromezentric
- sarcina extrauterin rupt

TRATAMENTUL PERITONITELOR
Peritonita acut este o urgen chirurgical. Netratate 99% din
peritonitele acute au un prognostic nefast.
Tratamentul n peritonit acut trebuie s fie: precoce, complex, adecvat
i susinut.
Tratamentul chirurgical are ca obiective:
1. Suprimarea sursei (cauzei peritonitei)
2. Tratarea peritonitei prin splarea minuioas a peritoneului cu ser
fiziologic i drenaj eficient al spaiilor de nchistrare posibile n
peritoneu.
Tratamentul medical const n:
-

antibioterapie general
reechilibrarea hidroelectric, acido-bazic, nutritiv
tratarea ocului toxico-septic
meninerea funciilor vitale ct mai aproape de parametrii
fiziologici
Msurile terapeutice se pot grupa n:
a. Msuri specifice
b. Msuri nespecifice
a. Msurile terapeutice specifice:
1. Intervenie chirurgical obligatorie (excepie fcnd
peritonitele primare). Ea trebuie fcut de urgen iar
tehnica i tactica operatorie s fie cea mai puin ocant dar
eficace.
Intervenia chirurgical trebuie s realizeze cel puin
suprimarea sursei (nchiderea perforaiei, ndeprtarea
apendicelui, a trompei uterine gangrenate, etc.)
2. Drenajul cavitii peritoneale, mai precis n zonele de elcie
unde se dezvolt abcesele. Exteriorizarea drenurilor se face
la distan de plaga operatorie unde declivitatea asigur cea
mai bun evacuare
15

Dac intervenia chirurgical i drenajul sunt factori

eseniali specifici ai tratamentului peritonitei, succesul final i
prognosticul depid de stricteea cu care sunt aplicate propunerile
generale.
b. Msuri terapeutice generale:
1. Reapos la pat poziie semiaeznd.
2. Aspiraie nazo-gastric, se instituie din primele momente de
la suspiciunea unei peritonite. Prin aceast msur se evit
vrstura i posibilitatea aspiraiei traheo-bronice.
3. Reechilibrarea hidroelectrolitic este componenta terapeutic
major. Cantitile de ap i electrolii ce trebuiesc
administrate se stabilesc n funcie de tensiunea arterial,
presiunea venoas central, ionogram, hematocrit, semne
clinice obiective.
Ele se administreaz pe cale intravenoas prin
cateterizarea unei vene mari.
Se administreaz:
- ser fiziologic 2007-3000 ml, cu un aport de 18-27 g
NaCl
- glucoz 5-10% (cu insulin 5U la 250 ml) avnd un
aport caloric 2007-3000 ml.
- NaCl, KCl n soluii molare, n funcie de ionograma
seric
- Reechilibrarea circulatorie (volemic) se face pe
lng soluiile hidroelectrice, cu plasm sau snge. n
caz de urgen vital se ntrebuineaz vasopresoare
(adrenalin, noadrenalin 1-4 mg n soluii
macromoleculare Dextran 70, Rheomatex 1000-1500
ml).
- HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) 500-2007 mg, n
perfuzie, amelioreaz rezultatele reechilibrrii
circulatorii.
4. Ameliorarea condiiilor respiratorii se obine prin oxigenoterapie.
5. Tratamentul antibiotic este etiopatologic, va cuprinde
antibiotice cu spectru larg, pe ct posibil exacte pe
antibiograma
secreiei
purulente
peritoneale.
Se
administreaz n perfuzii, i.m. i eventual n peritoneu:
Penicilin 10-15 ml/24 ore postoperator, asociate cu alte
antibiotice Kanamicina, Cloramfenicol
6. Prevenirea i tratarea oligoanuriei const n reechilibrarea
circulatorie i hidroionic, dup un oarecare grad de
rehidratare prin diurez osmotic (glucoz 20%)
16

7. Corectarea acidozei metabolice cu soluii molare de NaHCO3

1000-2007 ml/24 ore. Este preferat pentru aciunea sa
intracelular soluia THAM. ]

http://www.referat.ro/licenta/Rolul_asistentei_medicale_in_ingrijirea_boln
avului_cu_peritonita_acuta_6dfc4.html

17

CAPITOLUL II
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA
BOLNAVILOR CU PERITONIT ACUT
2.1 ngrijirea preoperatorie a bolnavilor
ngrijirea bolnavilor nainte de intervenia chirurgical, n scopul
pregtirii lor, variaz n raport cu motivul pentru care se face intervenia, cu
starea general a bolnavului, precum i cu timpul avut la dispoziie pn n
momentul operaiei.
Pregtirea general la care sunt supui toi bolnavii nainte de
intervenia chirurgical const n:
Pregtirea psihic a bolnavului bolnavul este ncurajat cu atenie i
solicitudine, se suprim tot ceea ce ar putea s produc bolnavului o stare
de nelinite. Se va reduce starea de anxietate prin informaii primare privind
interveniile chirurgicale.
- bolnavului i se creeaz o stare de confort psihic oferindu-i-se un
mediu ambiant plcut
- ntrirea
rezistenei
organismului
prin
reechilibrare
hidroelectrolitic, normalizarea proteinemiei, vitaminizare i la
nevoie alimentare special
- stabilirea datei interveniei n funcie de starea bolnavului
- golirea i la nevoie splarea cavitilor naturale ale organismului:
stomac, vagin, vezica urinar, etc. i toaleta bolnavului
- pregtirea bolnavului n vederea introducerii lui n sala de
operaie. nainte de intervenii chirurgicale ei trebuie s fie ferii de
traume psihice. Majoritatea dintre ei sunt obsedai de frica
interveniei, ceea ce duce la scderea organismului fa de ocul
operator.
Este bine ca bolnavul nou s fie plasat ntr-un salon unde sunt internai
bolnavi cu aceleai afeciuni, pentru a se putea consulta cu ei asupra
operaiei care-l intereseaz. Asistenta medical va contribui ca bolnavul si formeze convingerea c este ngrijit i se gsete n siguran, ceea ce l
linitete i l face s accepte cu ncredere intervenia.
n problema explorrii capacitii de aprare i a gradului de rezisten a
organismului asistenta are sarcina de a executa recoltri pentru examenul
complet, hemograma complet, reacia VDRL, determinarea TC, TS i
grupa sanguin, de a msura TA i de a asigura trimiterea bolnavilor la
radioscopie pulmonar. La cererea medicului se vor pregti bolnavii pentru
probe funcionale ale aparatului circulator i respirator.
Dac perioada preoperatorie este mai lung, asistenta va putea observa
modul de reacie a organismului fa de diferite medicamente sau alimente,
18

depistnd stri alergice fa de alergenii medicamentoi sau alimentari.

Dac intervenia se execut pe neateptate n funie de urgena ei se va
renuna la o parte din explorrile enunate mai sus.
n seara zilei premergtoare interveniei, bolnavii nu vor consuma
alimente ci numai cantiti mici de lichide. Dac intervenia chirurgical va
avea loc pe stomac se vor efectua splturi gastrice. Golirea intestinului,
clisma, se face n funcie de afeciune clisma evacuatorie seara i
eliminatorie cu 3-4 ore nainte de intervenie. nainte de intervenie
bolnavul i golete vezica urinar iar dac acest lucru nu este posibil, se va
efectua un sondaj vezical. Bolnavul va fi mbiat cu o zi nainte de
intervenie, iar dac starea bolnavului contraindic baia, toaleta se va
rezuma la splarea minuioas a zonei ce va fi supus interveniei. Se va
acorda o deosebit atenie ndeprtrii urmelor de murdrie din ombilicul
bolnavului, toaleta locoregional a zonei de operat prin epilare, dezinfecie
i punerea cmpurilor sterile.
Administrarea medicaiei preanastezice indicate de medicul anestezist:
- se va administra un hipnotic opiaceu (Morfin, Miaglin) sau
barbiturice (Fenobarbital).

2.2
ngrijirea bolnavilor dup intervenia chirurgical
(intraabdominal)
ngrijirile din aceast perioad variaz n funcie de narcoz, starea
general a bolnavului, complicaiile i accidentele postoperatorii.
Pregtirea salonului i a patului:
nc din timpul operaiei se pregtete salonul i patul pentru primirea
bolnavului. Temperatura din camer va fi de 18-20 grade C.
Patul va fi prevzut cu lenjerie curat, muama, travers, eventual colaci
de cauciuc i se nclzete patul cu termofoare electrice sau sticle de ap
cald, care se vor ndeprta din pat la sosirea bolnavului. Lng patul
bolnavulu se pregtete sursa de oxigen, seringi, aparate de perfuzat,
substane medicamentoase, punga cu ghea, tvi renal, bazinet, etc.
Transportul bolnavului
De la sala de operaie n salon transportul bolnavului se face cu targa sau
cu cruciorul. Bolnavul va fi nvelit cu grij. O atenie deosebit necesit
aezarea bolnavului n pat n poziia corespunztoare, restabilirea i
meninerea echilibrului bioligic al organismului i ngrijirile speciale n
cazul apariiei complicaiilor. n prima zi bolnavul va fi aezat n poziie de
decubit dorsal, fr pern sub cap. Aceasta asigur relaxarea musculaturii
abdominale i deci micoreaz durerea local. ncepnd din ziua a doua
dup intervenie se vor mobiliza membrele inferioare pentru a preveni staza
19

venoas i a uura circulaia de ntoarcere. Micrile vor fi nsoite de

exerciii de respiraie.
2.3 ngrijirea bolnavului n perioada postoperatorie
n perioada postnarcotic, pn la revenirea complet a cunotinei
bolnavului, acesta va fi supravegheat. El nu poate fi lsat singur cci dup
narcoz pot s apar complicaii, cum ar fi: cdere napoi a limbii, tulburri
de respiraie, de circulaie, asfixie, etc.
Cteodat bolnavul prezint numai greuri i face eforturi pentru a voma,
alteori elimin coninutul stomacal: suc gastric, bil, eventual mucoziti
faringiene. Funciile scoarei cerebrale nefiind nc restabilite, bolnavul se
poate scula, poate intra n agitaie, ncearc s-i desfac pansamentul, etc.
Supravegerea bolnavului n primele zile dup intervenie
n perioada postoperatorie, asistenta va supraveghea activitatea tuturor
organelor i aparatelor, de multe ori bolnavul nefiind n stare s semnaleze
singur modificrile survenite n starea lui.
Aspectul general al bolnavului asistenta va urmril aspectul general al
bolnavului: culoarea feei, a tegumentelor i mucoaselor, indic de multe ori
apariia unor complicaii postoperatorii. Ea va supraveghea i ntreine n
perfect stare de curenie pielea, prin bi pariale, ferind ns regiunea
pansat de orice presiune exercitat asupra regiunilor predispuse i activnd
circulaia prin metode cunoscute.
Temperatura se msoar de cel puin de 2 ori pe zi iar la indicaia
medicului ori de cte ori este nevoie. n primele zile dup intervenie se
ntlnesc des stri subfebrile, febra poate surveni i dup anestezia
rahidian. Persistena febrei sau ridicarea ei treptat indic de cele mai multe
ori o complicaie n evoluia postoperatorie (infecie, pneumonie, supuraia
hematomului, etc.). Creterea temperaturii n aceste cazuri este nsoit i de
alte fenomene care permit interpretarea just a cauzei care o produce
(dureri, fenomene inflamatorii locale, tuse, junghiuri, etc.).
Aparatul cardiovascular asistenta va msura i nota pulsul de mai multe
ori pe zi. n aceast perioad pulsul este uor crescut dar curnd dup
intervenie revine la normal. Modificrile de puls pot semnala apariia
complicaiilor; la bolnavii slbii i la interveniile mai grele pulsul revine
mai greu la normal.
Aparatul respirator se supravegheaz tipul, frecvena, amplitudinea
respiratorie. Respiraia poate fi ngreunat de un pansament abdominal prea
strns. n caz de dipnee sau respiraie superficial se va anuna imediat
medicul i se va administra oxigen i medicaia adecvat.
Aparatul excretor n primele ore dup intervenie, bolnavul, n general
nu urineaz. Dup 6-12 ore se va solicita bolnavului s-i goleasc vezica
urinar. Urina din primele 24 ore se colecteaz notnd caracterele ei
20

macroscopice, se vor urmri mai departe frecvena i caracterul miciunilor.

De multe ori n urma interveniilor chirurgicale se instaleaz o retenie
urinar. Dac bolnavul nu poate urina spontan se va face un sondaj vezical.
Aparatul digestiv asistenta va supraveghea i ngriji bolnavul n timpul
vrsturilor. Va urmri dac bolnavul are sughiuri, semne de iritaie
peritonial. Asistenta trebuie s supravegheze aspectul limbii, a mucoaselor
bucale, abdomenul bolnavului. Ea va urmri cu atenie restabilirea funciei
tubului digestiv. n general funciile digestive se restabilec n a doua zi dup
intervenie i se manifest prin eliminri spontane de gaze. ntaiul scaun
spontan are loc n a treia zi de dup operaie. Frecvena i caracterul
scaunului se noteaz n foaia de observaie a bolnavului.
Supravegherea pansamentului
Imediat ce bolnavul este adus n salon din sala de operaie se examineaz
pansamentul. Dac s-a lrgit sau s-a deplasat, el va fi ntrit cu o fa nou
suprapus fr a se deplasa cel pus n sala de operaie. Se contorleaz de
mai multe ori pe zi dac plaga nu sngereaz, dac pansamentul nu s-a udat
cu puroi sau urin, etc. n cazul pansamentelor compresive se verific
circulaia sanguin a regiunilor subadiacente sau nvecinate. Dac mai jos
de regiunea lezat apar edeme sau tegumentele vor fi cianozate se va lrgi
pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburrilor de
circulaie. Dac pansamentul rmne uscat ele se va scoate n a 6-7-a zi,
cnd se scot i firele de sutur.
Dac bolnavul are febr, se plnge de dureri locale, are hemoragii sau
plag supuroas, se desface pansamentul pentru controlul plgii i se
schimb la intervale fixate de medic. Cu ocazia schimbrii pansamentului
se va lucra cu grij i blndee pentru a evita provocarea inutil de durere.
Rehidratarea i alimentarea bolnavului
Pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului lichide n
cantitate suficient pe cale parenteral sau dac este poibil per os, dup
indicaia medicului.
Calea fiziologic este cea bucal. Dac bolnavul nu vars se pot
administra ap mineral, ceai de lmie, suc de fructe n cantiti mici i
repetate, cte o lingur la 10-15 minute. Dac bolnavul prezint vrsturi nu
se permite ingerarea lichidelor, senzaia de sete va fi atenuat prin tergerea
buzelor i a limbii cu tifon umed sau prin cltirea cavitii bucale cu ap.
Nu se dau bolnavilor lichide ndulcite sau lapte, pentru c acestea
fermenteaz i produc balonri. Regimul alimentar va fi prescris innd
seama de afeciunea de baz pentru care s-a executat intervenia, precum i
de eventualele boli supraadugate, acestea necesitnd un regim alimentar
aparte.
Combaterea durerilor postoperatorii i ridicarea moralului
bolnavului
21

Pentru combaterea durerilor se va folosi un complex de msuri innd

seama de factorii care au provocat-o.
Astfel se recurge la:
- linitirea bolnavului
- aezarea lui n poziie de menajare a prilor dureroase
- utilizarea agenilor mecanici i fizici, tratament medicamentos
calmant.
Linitirea bolnavului are o importan foarte mare n primele zile.
ngrijirea atent, serioas, supravegherea permanent, lmurirea bolnavului
asupra modului de evoluie i de reducere a durerilor n perioada
postoperatorie, vor avea efect pozitiv asupra strii sale.
Mobilizarea bolnavului trebuie fcut ct mai curnd posibil. n urma
micrilor circulaia sanguin devine mai activ, peristaltismul intestinal i
funcia excretoare se mbuntesc, schimburile nutritive sunt mai active,
ventilaia pulmonar se intensific i se pune n eviden ntreaga
musculatur.
Dac bolnavul nu se poate ridica se ncepe mobilizarea lui n pat.
Bolnavul i va mica membrele inferioare, i va schimba poziia n pat i
se vor efectua exerciii de respiraie. Prin mobilizare precoce se pot evita
multe complicaii tardive ca: trombozele venoase, pneumoniile hipostatice,
escarele, etc.
Dup laparoscopie, la uni bolnavi slbii, subnutrii sau n urma unui
efort spontan ca: vrstura, tusea, strnut, sughi, organele abdominale pot
s se eviscereze prin plaga operatorie desfcut n urma efortului.
Evisceraii pot s se produc pn la sfritul primei sptmni de
intervenie. Pentru prevenirea ei, asistenta va sftui bolnavul ca n timpul
efortului s comprime uor cu palmele plaga operatorie diminund astfel
contracia spontan a musculaturii abdominale. Dac bolnavul acuz
semnele subiective locale cum ar fi: durerea vie la nivelul plgii imediat
dup efort cu senzaia c s-a rupt ceva iar pansamentul va fi mbibat cu
secreii serosanghinolente, n acest caz se anun imediat medicul pentru a
lua msuri de urgen.
Pregtirea contiincioas a bolnavului pentru intervenia i ngrijirea lui
atent dup operaie previne majoritatea complicaiilor postoperatorii.

22

CAPITOLUL III
NGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONIT ACUT
CAZ CLINIC
Nume Prenume
Vrst
Sex
Domiciliu

T.M
34
masculin
Cumpana

DATE DESPRE SPITALIZARE

Data internrii

07.03.2014

Data externrii
Motivele internrii

22.03.2014
Durere violenta sub forma de arsura , durere ,greturi ,
varsaturi

SITUAIA FAMILIAL I SOCIAL

Situaia familial
Nr. copii
Profesia
Condiii de locuit

casatorit
1
profesor
bune

ANTECEDENTE
Heredocolaterale
- nesemnificative

Personale
- personale bolnavul a mai fost internat acum 6 luni cu gastrit.

23

ISTORICUL BOLII I EXTRAS

MEDICAL LA INTERNARE

DIN

EXAMENUL

Bolnavul s-a prezentat la serviciul de urgen pe data de 7 martie 2014 cu dureri violente n
regiunea epigastric pentru investigaii i tratament. Dup efectuarea investigaiilor mpreun
cu simptomele descrise se stabilete diagnosticul de peritonit cauzat de ulcer perforat.

TABLOUL CLINIC
SEMNE - SIMPTOME

-durere, greuri, vrsturi

- facies anxios, ochi ncercnai, paloare,
transpiraie, extremiti reci

NEVOI FUNDAMENTALE

A respira si a avea o buna circulatie:

Respiraie superficial cauzat de durere manifestat prin dispnee.
Modificarea amplitudinii respiraiei cauzat de anestezie manifestat prin dispnee.
Anxietate cauzat de necunoaterea prognosticului bolii, manifestat prin ngrijorare,
team.

A bea si a manca:
Deshidratare cauzat de procesul infecios, manifestat prin greuri, vrsturi.
Dificultate de a se alimenta i hidrata datorit interveniei chirurgicale manifestat de
durere.

A elimina:
Dificultate de a elimina, cauzat de deshidratare, manifestat prin oligoanurie diaforez.

A se mica si a avea o buna postura:

24

Dificultate de a se mica, cauzat de durere, manifestat prin ameeli, pierderea echilibrului.

Incapacitatea de a se mica datorit efecturii anestezicului i operaiei manifstat prin
ameeli, somnolen.
5

A dormi si a se odihni:
Imposibilitatea de a dormi cauzata de intervenia chirurgical manifestat prin nelinite,
agitaie.

A se mbrca si dezbrca:
Incapacitatea de a se imbraca sau dezbraca datorit efecturii anestezicului i operaiei
manifstat prin ameeli, somnolen.
Dificultate de a se imbraca sau dezbraca, cauzat de durere, manifestat prin ameeli,
pierderea echilibrului.

A menine temperatura corpului n limite normale:

Dificultate de a
mentine termperatura corpului in limite normale datorit procesului
inferctios preoperator manifestat prin febra.
8

A fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele:

Dificultate de a mentine tegumentele si mucoasele protejate datorit interveniei chirurgicale

manifestat de durere.
Dificultate de a mentine tegumentele si mucoasele protejate datorita durerii, manifestat prin
ameeli si pierderea echilibrului.
9

A evita pericolele:

10.A comunica:

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia:

12.A fi preocupat in vederea realizarii:

13.A se recrea:
25

14.A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea:

POSIBILITI DE EVOLUIE
Vindecare: vindecat
Stabilizare, ameliorare: posibilitate de ameliorare daca pacientul va respecta tratamentul
Agravare: nerespectarea prescriptiilor aduce la riscul de agravare

REGIM IGIENO-DIETETIC
Regim alimentar
comun
Alimente permise:
Alimente interzise: evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac
(condimente, prjeli, sosuri, cafea, conserve)

FUNCTII VITALE
Data
07.03.2014

Ora
06:00

Temp.
36,5 C

Puls
78b/min

Resp.
18/min

08.03.2014

06:00

36,6 C

72b/min

16/min

09.03.2014

06:00

36,9 C

73b/min

17/min

10. 03.2014

06:00

36,6 C

75b/min

19/min

11. 03.2014

06:00

36,4 C

74b/min

16/min

T.A.
120/80
mmHg
122/78
mmHg
124/82
mmHg
120/84
mmHg
122/78
mmHg

Diureza
1800
ml/24h
1960
ml/24h
1640
ml/24h
1700
ml/24h
1820
ml/24h

Scaun
1/zi
1/zi
1/zi
0
1/zi
26

INVESTIGATII DE LABORATOR
Analize

Valori

Valori normale

Hematocrit

49%

35-74 %

Hemoglobina

23%

11,5-17 g%

VSH

10-15mm/h

10500 mm3

4000-100000 mm

Uree

44g

15,0-45,0 mg/dl

Glicemie

127 mg/dl

65-120 mg/dl

Creatinina

2-3 m%

0,6-1,3 mg/dl

EXAMINARI PARACLINICE SUPLIMENTARE

Data

Examene cerute

Efectuate

10.03.2014

Radiografie pulmonara

da

14.03.2014

Radiografie abdominala

da

27

TRATAMENT N SPITAL
Alergic la: -

Data

Medicamentul

Doza

Calea si modul de administrare

7.03.2014
8.03.2014

Glucoza 10 %
Ser fiziologic
Penicilina
Algocalmin
Romergan

Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m
i.m
i.m

9.03.2014
10.03.2014

Ser fiziologic
Glucoz 10%
Penicilin
Algocalmin
Romergan
Diazepam
Plegomazin

11.03.2014
12.03.2014

Glucoz 10%
Ser fiziologic
Penicilin
Algocalmin
Diazepam

Fl
1
500ml/24h
Fl
3
1000ml/24h
Fl 4 1mil/6h
F 4 1f/6h
F 2 1f/12h
Fl
2
600ml/24h
Fl
1
500ml/24h
F
4
mil
1mil/6h
F 2 2f/24h
F 2 2f/24h
F 2 2f/24h
F 2 2f/24h
Fl
1
500ml/24h
F
2
600ml/24h
F
4
mil
1mil/6h
F 4 2f/24h
F 2 2f/24h

Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.

Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.

28

13.03.2014
14.03.2014

Penicilin
Algocalmin
Diazepam
Vit B1, B6
Ca gluconic

Fl 2 mil
1mil/6h
F 4 1f/6h
F 2 1f/12h
F 1 1f/24h
F 1 1f/24h

i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.

29

TRATAMENT LA DOMICILIU
Prescriptii

Doza

Calea si modul de administrare

30

PLAN DE NURSING
Nevoia afectata si Diagnosticul de
Obiective
nursing
Modificarea amplitudinii respiraiei -Supravegherea ritmului respirator.
cauzat de anestezie manifestat -Combaterea dispneei n 6-12 ore.
prin dispnee.
Incapacitatea de a se mica datorit - Transportarea bolnavului cu targa
efecturii anestezicului i operaiei de la sala de operaie n salon i
manifstat
prin
ameeli, instalarea lui n pat.
somnolen.

Intervenii proprii si delegate

Evaluare

- Asigurarea unei camere aerisite i Frecvena

respiratorie
o temperatur adecvat.
resp/min.
- Oxigenoterapie
- Puls puin accelerat.

- Bolnavul este adus de la sala de

operaie n salon protejat de un
cearaf, i este instalat n pat n
poziie d-d fr pern sub cap i
este
supravegheat
continuu,
urmrindu-i-se funciile vitale, puls,
TA, respiraie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren i
schimbarea pungilor ori de cte ori
este nevoie.
- Dup 6 ore de rahioanestezie
bolnavul este ajutat s se ridice n
poziie semiaeznd.
Durere acut cauzat de intervenia - Bolnavul s prezinte o stare de - Efectuarea psiho terapiei.
chirurgical
manifestat
prin bun dispoziie fr dureri.
- Calmarea durerii prin administrare
nelinite, agitaie.
- S-i recapete ncrederea n forele de calmante
proprii timp de 3-4 zile.
- Asigurarea unui climat odihnitor,
- S beneficieze de un
pat comod, camer aerisit,
temperatur adecvat.
Schimbarea poziiei ori de cte ori
este.

17

- Bolnavul acuz o slbire a

organismului i senzaia de
ameeal la ridicare.

Uoar ameliorare a durerilor.

Dificultate de a se alimenta i - Bolnavul trebuie s fie echilibrat

hidrata
datorit
interveniei hidroelectrolitic i volemic.
chirurgicale manifestat de durere.
- S prezinte o stare de bine, fr
greuri i vrsturi, n 24 ore.

- Alimentarea bolnavului pe cale

parenteral n primele 3 zile dup
operaie.
- Pregtirea i servirea bolnavului
cu alimentaie lichid dup cea de-a
treia zi, ceai nendulcit, supe
strecurate, apoi, n urmtoarele zile,
piure de cartofi, brnz de vaci, ou
moi, compoturi.
- Mesele vor fi n concentraii mici
i dese (5-7 mese pe zi).
- Va fi interzis consumul buturilor
alcoolice, fumatul.
- Vor fi excluse alimentele care
produc balonri, greu digerabile.
-Vitaminoterapie
la
indicaia
medicului.
Dificultate de a se mica, cauzat de - Bolnavul s aib o postur - Ajut bolnavul n funcie de starea
durere, manifestat prin ameeli, adecvat
general.
pierderea achilibrului
- S aib tonusul muscular i fora - Efectuarea toaletei pe regiuni
muscular pstrat
respectndu-i pudoarea.
- S prezinte mobilitate
-Supravegherea zilnic a plgii i
tuburilor de dren.
Dificultate de a elimina, cauzat de - Reechilibrare hidroelectrolitic i
deshidratare,
manifestat
prin volemic a organismului n 5-7 zile
oligoanurie diaforez.
S-i
recapete
controlul
sfincterelor.
- S fie echilibrat psihic.
- S aib o stare de bine fizic i
psihic.

Bolnavul
este
echilibrat
nutriional, nu prezint semne de
deshidratare.

- Bolnavul prezint tegumente i

mucoase integre.

- Bolnavul este invitat s urineze - Sondajul vezical s-a fcut fr

spontan.
probleme.
- Se va servi bolnavul cu bazinet,
plosc.
Administrarea
de
ceaiuri,
compoturi, sucuri.
- La indicaia medicului se
administreaz medicaie diuretic.

- Asigurarea igienei locale riguroas

dup fiecare eliminare.
- Instalarea sondei vezicale la
indicaia medicului.

Anxietate cauzat de necunoaterea - Bolnavul s beneficieze de un

prognosticului bolii, manifestat mediu de siguran, fr accidente
prin ngrijorare, team.
i infecii.
- S fie echilibrat psihic.

- Amplaseaz bolnavul n salon n

funcie de starea sa de afeciune.
- Informeaz i stabilete mpreun
cu bolnavul planul de recuperare a
strii de sntate i cretere a
rezistenei organismului.
- Educ bolnavul pentru profilaxia
secundar a bolii: evitarea stresului,
a alimentaiei iritante pentru
stomac, renunarea la obiceiuri
duntoare.

CONCLUZII GENERALE
In urma tratamentului prescris de medic pacientul numai prezinta dureri , are o
stare vizibila ameliorata.
In urma ingrijirilor acordate pacientul isi recapata autonomia.

RECOMANDRI LA EXTERNARE
renunarea la obiceiurile duntoare (alcool, tutun)
evitarea meselor n cantitate mare i la intervale mari
evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prjeli, sosuri, cafea,
conserve)
respectarea regimului alimentar consumul de mese n cantiti mici i dese (5-7 mese pe zi)
evitarea eforturilor mari.

EDUCATIE PENTRU SANATATE

s evite pe ct posibil alcoolul, cofein, alimentele condimentate
prezentarea la control periodic i la apariia orcarei modificri care ar marca apariia unei
complicaii
se ofer o list cu alimente permise i cele interzise i se accentueaz pe necesitatea respectrii
dietei
s evite stresul, s respecte orele de mas i de odihn

Fisatehnica

OBIECTUL PROCEDURII
- Introducerea in tesutu muscular a unei doze medicamentoase prescrise.
PREGATIREA MATERIALELOR
-

Tava medicala/caucior

Fiola sau flaconul cu medicamentul prescris

Prescriptia medicala sau F.O

Seringi si ace sterile : marime depinde de cantitatea de medicament prescris si de

caracteristicile anatomice ale pacientului

Comprese sau tampoane cu alcool

Manusi de cauciuc

EFECTUAREA PROCEDURII
- Verificati prescriptia medicala
-

Spalati-va mainile,folositi manusi de unica folosinta

Aspirati Solutia din fiola sau flacon conform procedurii

Emilinati bulele de aer din seringa

Schimbati acul cu altul capisonat

Inspetati locurile posibile pentru injective

Dezinfectati larg zona aleasa

Indepartati pielea,la locul ales,intre plicele si indexul mainii nedominate

Introduceti rapid acul in tesutul muscular,in unghi de 90 tinand seringa in mana

dominant intre police si celelalte degete

Fixate amboul acului cu mana nediminanta si prindeti partea externa a pistonului cu

mana dominant

Aspirati lent , tragand pistonul inapoi pentru a verifica daca acul este intr-un vas de
sange

Injectati lent Solutia medicamentoasa : 10 secunde pentru fiecare ml de solutie , daca

nu s-a aspirat sange

Extrageti rapid acul adaptat la seringa fixand amboul

Masati locul injectiei cu tampon cu alcool , exercitand o usoara presiune

PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA
-

Intervievati pacientul pentru a indentifica un potential allergic

Informati si explicate pacientului procedura

Explicate scopul injectiei , efectele dorite si nedorite , orarul de administrare daca

este cazul

Obtineti consimtamantul informat

b) FIZICA :
-

Asigurati intimitatea pacientului

Stability locul de elective : cadranul supero-extern fesier , deasupra marelui

trohanter ; fata externa a bratului in muschiul deltoid.

Pozitionati pacientul in functie de locul ales si de starea sa : decubit ventral , decubit

lateral cu membrul inferior de deasupra relaxat , pozitie sezanda , orostatism

Asigurati-va ca zona nu este contractata si nu prezinta nodule

INGRIJIREA PACIENTULUI
- Ajutati pacientul sa se imbrace sis a adopte o pozitie comoda
-

Incurajati pacientul sa faca exercitii fizice pentru membrul inferior

Evaluate locul inectiei dupa 2-4 ore de la administrare , daca este posibil

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

- Aruncati materialele folosite in containere special , conform PU
-

Acul se arunca necapisonat

Spalati-va mainile dupa indepartarea manusilor

NOTAREA PROCEDURII
Procedura in planul de ingrijire si in fisa de procedure :
- Nume , prenume
-

Substanta administrate , doza

Data si ora administrarii

EVALUAREA PROCEDURII EFICACITATII PROCEDURII

Rezultate asteptate :
- Medicamentul este injectat lent in zona selectata , cand nu se aspira sange
-

Pacientul reprezinta un raspuns therapeutic la medicamentul administrat ; faciesul este

relaxat , comportamentul , linistit

Rezultate nedorite
- Acul inteapa un vas de sange atunci este introdus in tesut
Se schimba pozitia acului se inteapa alt loc

Acul intampina rezistenta dorita contactului cu osul in cazul pacientului denutrit ,

casectic
Se recomanda in astfel de situatii folosirea unor ace mai scurte si mai groase
pentru a preveni riscul ruperii acestora la contacul cu osul

Zona devine rosie , indurate sau durereasa dupa injectare

Se aplica comprese reci cu gheata

Apar ameteli furnicaturi sau alterarea functiei muscular in zona injectiei , determinate
cel mai adesea de iritatia nervului sciatic sau a unui ram al acestuia
Se respecta locul de elective

Paralizie prin inteparea nervului sciatic ; se recomanda respectarea cadranului superoextern fesier pentru injectare

Embolie prin injectare intr-un vas de sange a solutie uleioase

Se anunta medical
Se intervine de urgent conform protocolului

BIBLIOGRAFIE
1. CORNELIU BORUNDEL Manual de medicin intern pentru cadre
medii, Bucureti, 1994
2. D. VASILE, M. GRIGORIU Chirurgie, Bucureti, 1995
3. MIHAI MIHILESCU Chirurgie pentru cadrele medii, Bucureti,
1979
4. GEORGETA BALT Tehnica ngrijirii bolnavului, Bucureti, 1983
5. ASOCIATIA DE NURSING -PROCEDURI DE NURSING PARTEA I ,
2008