UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ENERGETICA SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

Departamentul: TEXTILE – PIELARIE SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

FIBRE TEXTILE
(Curs nr.7)

Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

Lector:

Ing. MONICA FAUR

 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

Una din condiţiile de bază cerute fibrelor textile este de a

prezenta o rezistenţă mecanică suficient de mare, care să permită
transformarea lor în produse textile şi totodată să confere durabilitate
produselor finite.

În timpul prelucrării, fibrele sunt supuse la diferite solicitări

mecanice, care nu se pot evita, dar a căror mărimi se pot controla prin
reglarea corespunzătoare a parametrilor de lucru:
- viteze
- ecartamente (distantele dintre traiectoriile firelor)
- forţe de apăsare pe cilindrii trenului de laminat etc.

Valorile parametrilor de lucru ai operaţiilor din filatură se adoptă

astfel încât să se obţină semifabricate uniforme la producţii cât mai
mari, care să asigure o cât mai bună conservare a proprietăţilor
fibrelor.

2
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

Proprietati mecanice

3
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

Ex. Filatura de bumbac

4
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Solicitarea cea mai frecventă la care sunt supuse fibre în timpul

prelucrării acestora, precum şi în timpul utilizării produselor finite este cea
de tracţiune.

Solicitarea de tracţiune provoacă întotdeauna o deformaţie pe

direcţia de solicitare.

Forţele de tracţiune la care sunt supuse fibrele în timpul

prelucrării, sau utilizării sunt, de cele mai multe ori, mai mici decât cele de
rupere, dar pot provoca deformaţii ireversibile pronunţate.

Asemenea deformaţii apar chiar după o primă solicitare, sau mai

ales după solicitări repetate. În ambele cazuri mărimea lor este
dependentă de timpul solicitării.

5
Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

6
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Importanta cunoasterii acestei proprietati mecanice

Fiecare tip de fibră se caracterizează printr-un anumit mod de

comportare la tracţiune.

Acest comportament trebuie studiat pentru fiecare tip de fibra in

parte - aspect care trebuie cunoscut foarte bine pentru nu distruge parţial
sau chiar total fibrele, înainte de a fi incorporate în structura produsului
finit.

De asemenea, cunoaşterea tuturor detaliilor cu privire la

comportarea la tracţiune a fibrelor permite stabilirea celui mai adecvat
amestec fibros, care să confere produsului finit proprietăţile impuse de
domeniul de utilizare a produsului!!!
7
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Rezistenţa şi deformaţia la rupere. Mărimi şi indici de apreciere

Deşi nu există o corelaţie general valabilă între rezistenţa de

rupere la tracţiune şi celelalte caracteristici prin care se apreciază
comportarea la tracţiune a fibrelor, rezistenţa şi alungirea la rupere sunt şi
vor rămâne indicatori de bază pentru aprecierea calităţii fibrelor!!!

8
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Rezistenţa la rupere

În timpul solicitării la tracţiune fibrele opun o rezistenţă a cărei

valoare maximă se înregistrează în momentul ruperii.

Rezistenţa la rupere se apreciază prin mărimea forţei de rupere,

sau prin indici specifici, respectiv prin rezistenţă specifică, tenacitate sau
lungime de rupere.

La fibrele de aceeaşi natură şi cu aceeaşi structură, mărimea forţei

de rupere este dependentă de grosimea fibrei.

Valorile indicilor specifici nu depind de grosimea fibrelor analizate,

deci utilizarea lor face posibilă compararea rezistenţei la tracţiune a
fibrelor care nu sunt de aceleaşi grosimi!!!

9
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Forţa de rupere (Fr) - reprezintă mărimea forţei de tracţiune, care

aplicată axial fibrei provoacă ruperea acesteia;
- forţa de rupere se exprimă în cN/fibră, iar
mărimea ei este dependentă de grosimea fibrei.

Rezistenţa specifică (σA) - reprezintă raportul dintre forţa de rupere (Fr) a

unei fibre şi aria secţiunii transversale (A) a fibrei considerate:

10
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Acest indicator (σA), este rar utilizat pentru aprecierea rezistenţei

la tracţiune a fibrelor, datorită neuniformităţii mărimii şi formei secţiunii
transversale, cât şi datorită metodelor anevoioase de determinare a ariei
secţiunii transversale.

Dar, aria secţiunii transversale a unei fibre este direct

proporţională cu densitatea de lungime a acesteia (gradul de subtirime).

Din motivele expuse, în industria textilă, în loc de rezistenţa

specifică se utilizează frecvent tenacitatea şi lungimea de rupere!

11
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Tenacitatea (σ – in cN/tex sau cN/den) - reprezintă raportul dintre

forţa de rupere (Fr) şi densitatea de lungime exprimată în tex (Ttex), sau
denier (Tden):

Între σA, σtex şi σden, se pot stabili relaţii de conversie.

Astfel, înlocuind în relaţia de definiţie a tenacităţii densitatea de

lungime (Ttex) cu expresia acesteia în funcţie aria secţiunii transversale (A)
şi densitate (ρ), vom avea:

12
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

unde,
σtex – tenacitatea exprimată în cN/tex;
σA – rezistenţa specifică, daN/mm2 ;
ρ – densitatea, g/cm3
13
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

De asemenea, cunoscându-se relaţia dintre densitatea de lungime

exprimată în tex, şi respectiv cea exprimată în denier:

14
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Lungimea de rupere (LR) - este definită ca lungimea ipotetică de fibră care

provoacă ruperea acesteia sub acţiunea propriei greutăţi.

Acest indicator se calculează cu relaţia:

în care:

Nm – fineţea fibrei;
Fr – forţa de rupere, cN.

Pentru a demonstra această relaţie de calcul, se consideră o fibră de fineţe

Nm şi lungime L, care se rupe sub acţiunea propriei greutăţi. În acest caz,
asupra fibrei a acţionat o forţă de rupere a cărei valoare exprimată în cN
este numeric egală cu masa în grame a fibrei de lungimii L. Deci, lungimea L
reprezintă lungimea de rupere LR a fibrei considerate, iar valoarea masei
indică valoarea forţei de rupere. 15
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Plecând de la relaţia de definiţie a numărului metric (Nm) şi

înlocuind masa şi lungimea cu expresiile lor echivalente, se obţine:

Deoarece , rezultă că lungimea de rupere exprimată în km

este egală numeric cu tenacitatea exprimată în cN/tex.

16
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

Alungirea la rupere

Orice corp sub acţiunea unei forţe de tracţiune, suficient de mare,

se deformează, în sensul măririi dimensiunii pe direcţia de acţiune a forţei.
Fenomenul este cunoscut sub denumirea de alungire.

Dacă o fibră de lungime iniţială l0 este solicitată pe direcţia axei cu o forţă

de tracţiune F mai mică decât cea de rupere Fr, atunci ea se deformează
longitudinal, lungimea ei devenind l1.

17
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

18
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

19
 Proprietatile mecanice ale fibrelor textile

1. SOLICITAREA DE TRACŢIUNE

20
Bibliografie

V. Gribnicea si L. Bordeianu, “Fibre textile – Proprietati generale”, Ed. Performantica, Iasi,

2002, ISBN 973-8075-40-8

L. Bordeianu, “Fibre textile”, Ed. Universitatii din Oradea, 2005, ISBN 973-613-776-7

I. Vlad, “Fibre textile”, curs predate la Facultatea de Textile-Pielarie, Iasi, 1986

Manualul inginerului textilist I, Ed. Agir, Bucuresti, 2002

I. Ionescu- Muscel, “Fibre textile la sfarsit de mileniu”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990

O. Malcomete - “Fibre textile”, curs lito I.P. Iasi, 1994

21