Intrebari TGA -Colocviu

1.Intr-un material compozit, ce proprietati ale matricei pot fi imbunatatite de catre armatura?

Armatura poate imbunatati anumite proprietati ale matricei cum ar fi: rigiditatea sau elasticitatea,
compresiune, incovoiere, oboseala, rezistenta la tractiune, uzura, proprietati fizice sau chimice, etc.

2.Cum trebuie sa fie proprietatile fizice si mecanice ale armaturii fata de cele ale matricii?

Proprietatile fizice si mecanice ale armaturii trebuie sa fie superioare matricii.

3.Sub ce forme se poate gasi materialul armaturii in materialele compozite?

Armatura se poate gasi sub forma de impaslitura, sub forma unui semifabricat plan din fibre de sticla E
orientate pe o singura directie, etc.

4. La sfarsitul carui stadiu al procesului de intarire se declanseaza reactia de copolimerizare si prin ce este
marcat acest moment?

La sfarsitul primului stadiu, anume al Inductiei. Acest moment este marcat prin cresterea
temperaturii cu 3 grade peste cea a camerei.

5. Pana la ce moment de la combinarea rasinii cu catalizatorul si acceleratorul executantul poate realiza

operatii de formare pentru a obtine produsul polimeric compozit?

Executantul poate realiza operatii de formare pana la etapa presarii

6. Primul sau al doilea termen al relatiei matematice a functiei Lagrange pentru care se pune conditia de
minim reprezinta masa compozitului?

Primul termen.(ro*A*suma de grosimea grupurilor). Reflecta diferenta dintre valoarea efectiva dorita a
proprietatii materialului compozit si valoarea teoretica a acesteia.

7. Ce marime se calculeaza in scopul evaluarii aderentei fibra-matrice ce caracterizeaza un material

compozit?

Se calculeaza T, tensiunea la interfata de forfecare.

8. Cum s-a stabilit valoarea de calcul a lungimii critice lc ce intervine in relatia de a tensiunii tangentiale de la
interfata fibra-matrice?

Fibra se rupe şi dacă este îndeplinită condiţia ponderii volumice critice procesul de rupere se repetă, cu
creşterea lui , rezultând fragmente din ce în ce mai scurte corespunzătoare valorilor crescătoare ale lui
Epsilon.Procesul de fragmentare atinge limita de saturaţie în situaţia când lungimea fragmentelor este
suficient de mică (lc) astfel încât bucăţile de fibră nu mai pot fi solicitate prin forfecare. În acest caz se poate
scrie relaţia(:ps*df^2)/4=t*Ic*df*p

SAU Aflarea lungimii critice se face prin masurare la microscopul optic.

10. Cum se calculeaza valoarea unei proprietati la nivelul corpului compozit?

? Elemente structuralo – topologice sunt acele elemente macroscopice referitoare la structura, forma,
dimensiune sau organizare geometrica (organizare in spatiu) de care depind proprietatile unui material
compozit. Variatia oricarui dintre aceste elemente putand duce la modificarea proprietatilor naterialului. ?
(Curs 2)

11. De cate feluri pot fi materialele compozite in functie de numarul materialelor matricii?

In functie de numarul materialelor matricii se gasesc doua feluri de material compozite; monomatriceale si
polimatriceale

12. La ce se refera conlucrarea sinergetica dintre fazele unui material compozit?

Elementele componente sunt alese astfel incat sa aiba proprietati complementare si sa coopereze in sensul
transferului sarcinilor de la matrice la armatura si invers.

13. Materialul compozit cu structura data de codul topologic [303𝐺𝑟 /±452𝐵 /0𝐺𝑟 ] este monotip si de ce?

Este un compozit monotip dupa numarul materialelor de armare

15. Ce rol are catalizatorul ce se combina cu rasina si acceleratorul in scopul obtinerii materialului matricei
compozitului polimeric?

Catalizatorul disociaza in radicali liberi care initiaza copolimerizarea. Acceleratorul favorizeaza disocierea
catalizatorului reducand astfel timpul de intarire.

16. Cum se poate determina ponderea volumica a fibrelor de armare in diferitele cazuri concrete de
obtinere a pieselor din materiale compozite?

Ponderea volumica a armaturii se obtine cu relatia Vf=(vf/v)*100, unde vf este volumul fibrelor din compozit,
masurat in cmˆ3; iar v este volumul compozitului obtinut prin masurare (cmˆ3)

17. Primul sau al doilea termen al relatiei matematice a functiei Lagrange pentru care se pune conditia de
minim reflecta diferenta dintre valoarea efectiva dorita a proprietatii materialului compozit si valoarea
teoretica a acesteia?

Al doilea termen. (Lab 3, Pag 2)

18. Ce ordin de marime are lungimea fragmentelor rezultate la incercarea de deteminare a aderentei fibra
matrice?

Lungimea fragmentelor are valori foarte mici, iar din acest motiv, masurarea directa este foarte delicata.
Ordinul este de marimea milimetrilor (mm).

19. Ce avantaj prezinta aplicarea metodei de franjelor luminoase fata de cea a înregistrării emisiei acustice in
experimentele efectuate asupra materialelor compozite in scopul evaluarii aderentei fibra - matrice?

Avantajul aplicarii metodei franjelor luminoase este ca aceasta permite observarea modificărilor suferite de
matrice în vecinătatea fisurii din fibră.
Metoda franjelor luminoase este mai precisă datorită faptului ca metoda înregistrării poate capta sunete
nedorite dacă experimentul nu este desfasurat intr-un mediu controlat

20. Cine preia proportia cea mai mare din solicitarea mecanica aplicata unui material compozit?

Armatura este faza care preia, in proportia cea mai mare, solicitarile exterioare.

21. Din ce categorii de materiale poate fi constituita faza continua a materialului compozit?

Matricea este faza continua a materialului compozit.Matricile pot fi : ceramice, metalice si polimerice.

22. Ce reprezinta lamina?

O lamina reprezinta o fasie formata dintr-un singur rand de fibre legate intr-un material matricial continuu,
fibrele reusind sa aiba orice orientare si distributie.

23. Planul de simetrie al structurii materialului compozit stratificat cu codul topologic [305/02/ 454]𝑠
traverseaza longitudinal o lamina a acestuia?

DA

24. Care sunt parametrii tehnologici ai procesului de obtinere a materialelor compozite polimerice prin
presare?

Parametrii tehnologici ai prcesului sunt presiunea si temperatura.

25. In ce moduri se poate realiza maturarea rasinii materialului compozit?

Maturarea rasinii materialului compozit se poate realiza cu tratament termic, cat si fara. Diferenta dintre
cele doua moduri, este aceea ca proprietatile rezultate din procedeul termic sunt superioare celor obtinute
fara tratament.

26. Ce presupune stabilirea structurii optime a unui material compozit?

Stabilirea structurii optime se refera la determinarea elementelor topologice ale compozitului si apoi a
elementelor structurale ale grupurilor astfel incat materialul sa aiba proprietatile cerute in exploatare.

27. Cum au fost obtinute liniile de egala proprietate ale unui material compozit, fie ca este vorba despre
rezistenta la tractiune, compresiune sau modul de elasticitate?

Liniile de egala proprietate sunt obtinute prin intersectia paraboloidului cu plane paralele cu planul(Vf-θ),
obtinandu-se astfel o familie de hiperbole.

28. In cazul carei categorii de materiale compozite are loc fragmentarea matricei in decursul experimentului
de intindere in scopul evaluarii aderentei dintre fibra si matrice?

Fragmentarea matricei are loc în cazul compozitelor cu matrice ceramică armată cu fibre metalice sau
polimerice.

29. Cum se numeste faza discontinua a unui material compozit? Armatura

30. Care dintre fazele materialului compozit confera forma pieselor fabricate din acest material? Matricei i
se atribuie rolul de a da forma pieselor, deci fazei continue.

31. Ce formeaza mai multe grupuri de lamine?

Mai multe grupuri de lamine formeaza corpurile compozite.

32. Cate lamine are compozitul cu codul topologic [[−603/302/453]𝑠; −30; 03 ]𝑠

Are 40 de lamine.

33. Cum s-au stabilit grosimile grupurilor materialului compozit pentru care s-au calculat proprietatile de
rezistenta la intindere respective compresiune si modulul de elasticitate?

Grosimile grupurilor materialului compozit s-au determinat cu ajutorul unei functii Lagrange de legatura
intre masa si rezistenta.

35. Din ce categorie de elemente structurale fac parte ponderile volumice ale matricei si armaturii si unghiul
de orientare a fibrelor?

Elemente structurale care caracterizeaza laminele sau grupurile de lamine ale compozitului.

36. Ce reprezinta factorul de formare?

Factorul de formare este raportul dintre timpul de intarire si cel de gelifiere, fiind o caracteristica tehnologica
a sistemului rasina-catalizator-accelerator in corelatie cu conditiile de intarire.

37. Ce rol are agentul decofrant utilizat in procesul de fabricare a pieselor din materiale compozite?

Rolul agentului decofrant aplicat intr-un strat de grosime de cativa μm pe zonele active ale matritei si ale
poansonului este pentru a impiedica lipirea rasinii de matrita sau poanson.

38. Cum variaza valorile rezistentei la tractiune, pentru o valoare data a ponderii volumice a armaturii, la
nivelul grupului materialului compozit cu cresterea unghiului de orientare a fibrelor de la 0 la 90 de grade?

Odata cu cresterea unghiului de orientare de la 0 la 90 de grade, rezistenta la tractiune a grupurilor va

scadea.

39. Prin ce metode poate fi stabilit numarul de fragmente ce rezulta la incercarea de tractiune pentru
determinarea aderentei fibra-matrice?

Stabilirea numărului fragmentelor şi măsurarea lungimii lor se face la microscopul optic. Ruperea fibrelor nu
este practic detectabilă decât prin efectele pe care le produce: amorsarea fisurilor în răşină sau franje
colorate în lumină polarizată. Deoarece fiecare rupere (fragmentare) este însoţită de o activitate acustică,
prin înregistrarea şi numărarea evenimentelor acustice se poate determina lungimea medie a fragmentelor.
Probabilitatea prezenţei unor evenimente parazite şi a unor ruperi simultane nu depăşeşte 2-4%. Valorile
lungimilor medii stabilite pe cale acustică concordă cu cele determinate la microscop.
40. In cazul materialelor compozite este valabila notiunea de echilibru de faza cunoscut in cazul materialelor
clasice?

Notiunea de echilibru de faza nu se aplica in cazul materialelor compozite

41. In ce moduri poate fi realizata imbunatatirea proprietatilor matricei materialului compozit?

armatura are rolul de a imbunatati anumite proprietati ale matricei cum ar fi: rigiditatea sau elasticitatea,
rezistenta la tractiune, compresiune, incovoiere, oboseala, uzura, proprietati fizice sau chimice, etc. Deci
pentru a imbunatati proprietatile matricei materialului compozit, aceasta trebuie sa aibe urmatoarele
conditii:

1. sa fie compatibila chimic cu matricea pe care o armeaza;

2. sa realizeze legaturi chimice sau de aderenta cu matricea;

3. sa aiba proprietati fizice si mecanice superioare matricii;

4. sa aiba o forma corespunzatoare necesitatilor pentru care a fost introdus.

5. sa aiba orientarea in compozit opitma preluarii solicitarilor la care este supus compozitul.

42. Ce reprezinta grupul de lamine?

Un grup de lamine reprezinta alcatuirea a doua sau ma multe lamine alaturate cu aceeasi orientare a
fibrelor.

43. In ce stadiu al procesului de intarire pot fi aplicate tratamentele termice in scopul imbunatatirii
proprietatilor materialului compozit?

In timpul procesului de maturare

45. Care este factorul ce permite ca din constituenti mai putin performanti sa poata fi obtinut un material
compozit cu proprietati superioare?

Factorul definitoriu in obtinerea unui material compozit cu proprietati superioare desi acesta are niste
constituenti mai putin performanti este stabilirea structurii optime.

46. In raport cu ce arie se calculeaza forta de tractiune ce intervine in ecuatia de echilibru a fortelor la
determinarea aderentei fibra matrice in cazul cand alungirea la rupere a fibrei este mult mai mare decat cea
a matricei?

In raport cu aria sectiunii transversale a matricii in momentul in care se ajunge la lungimea critica (a fibrei).

47. De ce este necesara respectarea cu strictete a concentratiei de 2-4% a catalizatorului si respectiv

acceleratorului in amestec cu rasina in scopul elaborarii matricei materialului compozit polimeric?

Deoarece cantitati mai mari duc la o reactie exoterma foarte intensa sau chiar la aprinderea amestecului
48. Ce proprietati poate furniza materialului compozit matricea acestuia?

De regula, intr-un compozit, matricei i se atribuie rolurile:

1. de a asigura un suport pentru materialul de armare;
2. de a da forma pieselor;

3. uneori confera rigiditatea sau elasticitatea, plasticitatea sau fragilitatea sistemului compozit;

4. de a realiza distributia solicitarilor in intreaga masa a materialului de armare;

5. de a proteja armatura;
6. de a redistribui sarcinile cand unele elemente ale armaturii cedeaza etc

50. Ce reprezinta simbolul Rc din codul topologic [[02/𝑅𝑐/453]𝑠;60 ]?

Rc (random material reinforcement) reprezinta impaslitura; un semifabricat de armare plan alcatuit din fibre
scurte orientate la intamplare aglomerate prin presare. Grupul de lamine este format din lamine armate cu
mat, cu tesatura cu orientarea 0-45(grade) si o lamina de 60 grade.

Notatia Rc se refera la “mat” sau “impaslitura”, un semifabricat de armare plan realizat din fibre scurte
orientate la intamplare aglomerate prin presare sau liant.

51. Cum se numeste stadiul care incepe din momentul declansarii reactiei de copolimerizare si dureaza pana
la atingerea temperaturii maxime datorita caracterului exoterm al acesteia?

Stadiul in cauza poarta numele de propagare.

52. Pana la ce numar de grupuri ale unui material compozit poate fi calculata valoarea proprietatii acestuia
ca medie ponderata a valorilor proprietatilor caracteristice grupurilor sale fara a fi necesara aplicarea unui
coeficient de corectie?

Pana la un numar de 8 grupuri poate fi calculata valoarea proprietatii unui material compozit, ca medie
ponderata a valorilor proprietatilor caracteristice grupurilor sale fara a fi necesara aplicarea coeficientului in
cauza.

53. Ce semnificatie are notiunea de faza in cazul materialelor compozite?

Din punct de vedere compozitional, compozitul este un material polifazic. Notiunea de faza are in acest caz
un sens strict descriptiv de parte omogena structural a unui sistem material si nu sens termodinamic.

54. Ce relatie exista intre ponderea volumica a matricei si cea a fibrelor de armare dintr-un material
compozit?

Ponderea volumica a fibrelor reprezinta rapotul procentual dintre volumul fibrelor din compozit si volumul
total al compozitului.Vf= vf/v × 100%, In care: Vf - ponderea volumica a fibrelor; vf - volumul fibrelor din
compozit; v - volumul compozitului. Ponderea volumica a matricii este raportul procentual dintre volumul
matricii si volumul total al compozitului. Vm=vm/v ×100%, unde: Vm - ponderea volumica a matricii; Intre Vf
(ponderea volumica a fibrelor) si Vm (ponderea volumica a matricii) exista relatia: Vm+ V f = 1

55. Cum se numeste faza procesului de intarire la sfarsitul careia in materialul compozit nu mai apar
contractii?
Faza mentionata se numese finalizarea intaririi. Dureaza de la atingerea temperaturii maxime si pana in
momentul in care in material nu mai apar contractii (30–40 C). La sfarsitul acestei perioade piesa poate fi
scoasa din matrita daca materialul nu se supune in continuare unor tratamente termice de maturare.

56. Ce forma geometrica spatiala descrie functia cu ajutorul careia se calculeaza valorile corespunzatoare
proprietatilor grupurilor de lamine ale corpului compozit?

Forma geometrica in cauza se numeste paraboloid hiperbolic.

57. La ce solicitare mecanica sunt supuse legaturile de la nivelul interfetei fibra-matrice in decursul solicitarii
la tractiune a esantionului compozit monofilament in scopul determinatii aderentei fibra-matrice
caracteristica acestuia?

Principala solicitare mecanica la care sunt supuse legaturile de la nivelul interfatei fibra-matrice in decursul
solicitarii la tractiune este tensiunea.

58. Cum rezulta sistemul de ecuatii cu ajutorul caruia se determina valorile necunoscutelor ce minimizeaza
functia Lagrange ce realizeaza legatura dintre masa compozitului si proprietatea mecanica impusa acestuia?

Solutia optima va fi data de acele valori ale necunoscutelor σti si hi care minimizeaza functia Lagrange
(anuleaza derivatele partiale ale functiei)

59. Cate lamine are compozitul stratificat cu codul topologic [[03/∓302/452]𝑠; 60 ]3? aria

In codul topologic de mai sus intalnim mai multe grupuri, primul fiind alcatuit din trei lamine cu fibrele
orientate la 0 grade, al doilea avand 4 lamine, doua dintre ele cu orientarea la +30 de grade si celelalte 2 cu
orientarea la -30 de grade. Cel de-al treilea grup contine 2 lamine orientate la 45 de grade, iar urmatoarele
grupuri sunt reprezentarea simetrica a celor mentionate mai sus (punctul de simetrie reprezentandu-l
mijlocul grupului de 45 de grade), iar ultimul grup avand o singura lumina orientata la 60 de grade.
Urmatoarele succesiuni de grupuri reprezintă doar repetarea tuturor celor mentionate mai sus, dar de trei
ori. Deci in total, avem 18 grupuri, cu 51 lamine.

61. Ce rol are inhibitorul existent in rasina utilizata pentru obtinerea matricii materialului compozit?

Inhibitorul din rasina are rolul de a impiedica intarirea rasinii pe timpul stocarii.

63. Asupra cui se impune conditia de minim pentru a calcula valorile optime ale proprietatilor grupurilor
corespunzatoare valorii dorite a proprietatii materialului compozit?

Conditia de minim o asociem ponderii volumice critice.

64. Care dintre fazele materialului compozit asigura protectia impotriva actiunii factorilor de mediu?

Armatura este faza care preia, in proportia cea mai mare, solicitarile exterioare, iar matricea proteja
armatura de factorii de mediu

65. Cine se fragmenteaza atunci cand este solicitat la tractiune un esantion monofilament din material
compozit daca alungirea la rupere a matricii este mult mai mare decat cea a fibrei de armare?

Rasina.
66. Ce lege de distributie statistica respecta valorile lungimii critice a fragmentelor obtinute in scopul
determinarii aderentei fibra-matrice in cazul materialelor compozite polimerice?

Tehnica membranei elastice este destinata realizarii pieselor in productie de serie mica si medie. Procedeul
este foare versatil. Se pot obtine piese cu forma complexa si o gama dimensionala foarte mare (piese mici,
medii si mari). Presarea straturilor de matrice si armatura se face prin intermediul unei membrane elastice
din cauciuc siliconic. Membrana elastica distribuie forta de presare uniform pe toata suprafata piesei. Acest
aspec face ca gradul de armare se fie riguros constant in tot volumul piesei. Matritele sunt de tipul
semideschis. Cavitatea de lucru a matritei (in care se realizeaza piesa) este marginita la partea superioara de
membrana elastica, iar in celelalte parti de peretii matritei. Suprafatele piesei in contact cu matrita vor copia
precizia dimensionala si rugozitatea de suprafata ale matritei. Suprafata piesei in contact cu membrana
elastica va fi mai putin finisata. Matritele sunt astfel concepute incat sa permita eliminarea la presare a
aerului si a excesului de rasina. In consecinta piesele nu vor avea defecte cauzate de prezenta aerului (goluri,
pori, delaminari, fisuri sau crapaturi) si nici defecte cauzate de excesul de rasina (“pungi” si “pene” de rasina
intre straturile de armatura). Matritele sunt realizate din L.S.D. (lemn stratificat densificat), materiale plastice
armate si materiale metalice. Este metoda cea mai folosita la fabricarea materialelor compozite polimerice
in aviatie.

67. Cate lamine are compozitul cu codul topologic [[603/∓302/453]s;0]?

In codul topologic de mai sus intalnim mai multe grupuri, primul fiind alcatuit din trei lamine cu fibrele
orientate la 60 de grade, al doilea avand 4 lamine, doua dintre ele cu orientarea la +30 de grade si celelalte 2
cu orientarea la -30 de grade. Cel de-al treilea grup contine 3 lamine orientate la 45 de grade, iar
urmatoarele grupuri sunt reprezentarea simetrica a celor mentionate mai sus, iar ultimul grup avand o
singura lumina orientata la 0 grade. Deci in total, avem 21 de lamine.

69. Materialul compozit cu structura data de codul topologic [303𝐺𝑟/±452𝐵/0𝐺𝑟] este monotip si de ce?

Compozitele monotip sunt compozite care se caracterizează prin faptul că au armătura dintr- un singur
material şi sub o singură formă;

70. Ce se intampla cu lumina polarizata in momentul in care ea cade asupra unei sectiuni de rupere a fibrei
sau matricei materialului compozit?

Daca lumina polarizata cade asupra unei sectiuni de rupere a fibrei, vom observa niste franje colorate.

71. Care este mijlocul prin care pot fi reprezentate grafic sub aspectul duratei fazele procesului de intarire in
cazul materialelor compozite polimerice?

Fazele procesului de intarire pot fi reprezentate grafic sub aspectul duratei cu ajutorul diagramei timp-
temperatura.
72. Cand se poate indeparta forta de presare aplicata la elaborarea materialului compozit polimeric?

Forta de presare poate fi indepartata dupa ce au fost stranse suruburile bridelor; utilizand o cheie
dinamometrica.

74. Care este mijlocul prin care pot fi reprezentate grafic sub aspectul duratei fazele procesului de intarire in
cazul materialelor compozite polimerice?