COMPOZITE PE BAZĂ

DE FIBRE DE BOR
Compozitele pe bază de fibre de bor pot avea
matricea:
- organică (rășină sau polimer)
- metalică
Fibre de bor sunt filamente cu diametrul Ф=100-140 μm obținute prin
depunere chimică în fază gazoasă pe un strat de bază constituit în
general dintr-un fir de wolfram cu Ф=12-14 μm

În general fibrele de bor sunt fragile, ruperea lor intervine în domeniul

deformației elastice fiind datorată defectelor introduse la obținere.

Caracteristici mecanice
Ф=100 μm ρ=2620 kg/mc Rrt=2800 –3500 Mpa E=40.000 Mpa
Ф=14 μm ρ=2620 kg/mc Rrt=3500 – 4200 Mpa E=40.0000 MPa
Compozitele pe bază de fibre de bor cu
matricea organică

Matricea organică (rășină sau polimer) tanforsate cu fibre de bor au

tenacitatea și rezistența echivalentă cu cea a oțelurilor, rezistența la
oboseală mult superioară acestora.
Efectul introducerii fibrelor de bor intr-un compozit din fibre de sticlă cu
rășină epoxidică are următoeul efect asupra compozitului:

Fibre de sticlă Fibre de bor Rezistența la rupere Modulul de

elasticitate
Vf=555% Vf=0% Rrt= 530 Mpa E=22.000 MPa
Vf=555% Vf=8% Rrt=1280 MPa E=62.000 MPa
Compozitele pe bază de fibre de bor cu
matricea metalică

Matricile metalice din sunt din Al2Mg titan, sau plumb.

Ranforsarea plumbului cu fibre de bor (Vf=5%) face ca rezistența la la
tracțiune să crească de la Rrt=1,7 MPa la Rrt=14 Mpa.

Din punctul de vedere al stablității chimice fibră de bor-matrice metalică la

temperaturi ridicate borul recționează cu metalul rezultând boruri.Grosimea
stratului de boruri prezintă efecte opuse, astfel dacă stratul este subțire el
contribuie la creșterea adeziunii fibră matrice, dacă este gros induce o
zonă fragilă între fibră și matrice care diminuează puternic coeziunea fibră
-matrice și rezistența compozitului.
Fenomenul poate fi stopat prin protejarea fibrelor cu bariere de difuzie (o
teacă din SiC,B4C,BN) sau prin înlocuirea metalului cu un aliaj
 COMPOZITE CU MATRICE
CERAMICĂ
Un progres important îl reprezintă realizarea de materiale compozite
cu matrice ceramică.
 Obtinerea de materiale compozite la care nu numai armatura din
fibre, ci si matricea sa fie din materiale ceramice nu este un lucru
simplu, deoarece apar serioase probleme privind compatibilitatea
chimica si fizica a componentelor pe tot intervalul de temperature
susceptibil de a fi utilizat in practica.In consecinta, trebuie luate atent
in considerare proprietatile fizice si chimice ale materialelor pentru
fibre si matrice.Daca materialele sunt de aceeasi natura chimica,
compatibilitatea din acest punct de vedere este realizata, in caz
contrar, trebuie verificat echilibrul termodinamic al componentelor pe
toata plaja de temperature de utilizare
 Din categoria matricelor din ceramice tehnice, fac parte
următoarele materiale: pe primul loc se situează oxizii de siliciu
Si2O3 si de aluminiu Al2O3, respective alumina cu multiple
utilizari, ceea ce explica extinderea productiei sale, oxidul de
zirconiu Z2O3 cu un preț de cost foarte ridicat si o productie
redusa . Interesante pentru productia de masini sunt si combinatii
de zinconiu cu alumina, berilia (BeO) titania (TiO) si unii oxizi
complexi ca BaTiO3. Compozitele carbon-carbon sunt cotate cu
caracteristicile mecanice de cel mai înalt nivel.
 PROPRIETĂȚIILE ADEZIUNE CHIMICĂ
MECANICE ALE FIBREI FIZICĂ

STRUCTURA FIBRELOR PROPRIETĂȚIILE INTERACȚIUNEA

COMPOZITULUI FIBRĂ MATRICE

PROPRIETĂȚIILE COMPATIBILITATE
MECANICE ALE MATRICEI CHIMICĂ FIZICĂ
COMPOZITE PE BAZĂ DE
FIBRE DE CARBON
 Bibliografie
 [1] Hadăr Anton, Structuri din compozite stratificate, Ed. Academiei Române şi Ed. AGIR 2002.
 [2] N Cristescu, Mecanica materialor compozite. Universitatea Bucureşti 1983.
 [3] Hadăr, A., Probleme locale la materiale compozite, Teză de doctorat, U.P.B., 1997.
 [4] Alămoreanu, E., Negruţ, C., Gheorghiu, H., Hadăr, A., Studiul caracteristicilor şi metodelor de
calcul adecvate materialelor compozite , Contract M. C. T., 1991-1992.
 [5] Alămoreanu, E., Negruţ, C., Jiga, G., Calculul structurilor din materiale compozite, Universitatea
„Politehnica” – Bucureşti, 1993.
 [6] Gay, D., Matériaux composites, Editions Hermes, Paris, 1991
 [7] Gheorghiu, H., Hadăr, A., Constantin, N., Analiza structurilor din materiale izotrope şi anizotrope,
Editura Printech, Bucureşti, 1998.
 [8] Constantinescu, I. N., Dăneţ, G., Metode noi pentru calcule de rezistenţă, Ed. Tehnică, 1989.
 [9] Dorin Roşu, Contribuţii teoretice şi experimentale la structuri din materiale compozite noi, Teza
de Doctorat, 2010, Universitatea „Transilvania“ – Braşov, Facultatea de Inginerie Mecanică.
Materiale compozite – materialele viitorului

INTREBARI
 ? INTREBARI ?

 Ce este un compozit?

 Care sunt avantajele principale ale materialelor

compozite?

 Care sunt elementele componente ale compozitelor

polimerice?

 Enumerati cateva procedee de fabricare a materialelor

compozite polimerice.

 Enumerati cateva modalitati de utilizare a materialelor

compozite polimerice.
INFORMATII SUPLIMENTARE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Material_compo
zit
http://facultate.regielive.ro/cursuri/stiinta-
materialelor/materiale-compozite-
74512.html
http://www.compozite.net/
http://mihaelabucur.blogspot.ro/2009/05/ma
teriale-compozite-i.html
 BIBLIOGRAFIE

 Hubca Gh., ş.a., Materiale compozite, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1999
 Ştefănescu Florin, ş.a., Materialele viitorului se
fabrică azi: Materiale compozite, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1996
 Daniel Gay, Matériaux Composites – 3e édition
revue et augmentee, Hermes, Paris, 1991
 *** Les Composites dans l'art, Centre de Promotion
des Composites, Paris, 1992
 Liana Balteş, Introducere în structura, proprietăţile şi
utilizările materialelor compozite, Editura Luxlibris,
Braşov, 2003
 RETINEM!
 Conceptul de "compozit" este atribuit unui sistem complex, alcătuit din mai
multe materiale de natură diferită.

 Avantaje:
domeniului extrem de larg
posibilitatea modulării proprietăţilor

 Compozitele polimerice sunt materiale alcătuite, în principiu, dintr-un compus

macromolecular şi un agent de ranforsare sau de umplutură.

 Proprietăţile materialului compozit sunt total diferite şi net superioare faţă de

cele ale componentelor individuale.

 Procedee de fabricare:
formarea prin pulverizare, prin compactare, prin răsucire filamentară, prin
pultruziune, turnarea gravitaţională , sub presiune, formarea prin injecţie,
infiltrarea prin centrifugare, formarea prin stratificare continuă sau laminarea,
formarea prin presare la rece sau la cald sau matriţarea, extrudarea,
tehnologii moderne (ex. structuri hibride de tip „sandwich”)

 Utilizarea materialelor compozite polimerice: