Secretul profesional în legea penală și extrapenală a Republicii Moldova

În cadrul normativ extrapenal constatăm că obligația asigurării și nedivulgării secretului

profesional este asigurată la nivel de legislație extrapenală, în acest scop fiind prevăzute norme
speciale consacrate reglementării regimului juridic al confidențialității activității profesionale
specifice: Codul civil al Republicii Moldova, nr.1107 din 06.06.2002 [29]; Legea Republicii
Moldova privind accesul la informație, nr.982 din 11.05.2000 [57]; Legea Republicii Moldova
cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, nr.17-XVI din 15.02.2007 [54]; Legea
Republicii Moldova cu privire la administratorii autorizați, nr.161 din 18.07.2014 [46]; Legea
Republicii Moldova, nr.69 din 14.04.2016 cu privire la organizarea activităţii notarilor [52];
Legea Republicii Moldova cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, nr.68
din 14.04.2016 [50]; Legea Republicii Moldova privind activitatea băncilor, nr.202 din
06.10.2017 [58]; Legea Republicii Moldova privind auditul situațiilor financiare, nr.271 din
15.12.2017 [59]; Hotărârea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului
cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane
juridice, nr.1176 din 22.12.2010 [42]; Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la
Regulamentul privind activitatea mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelectuală, nr.541 din
18.07.2011 (Anexă „Codul de etică şi conduită al mandatarilor autorizaţi în proprietatea inte-
lectuală” la acest Regulament) [43] etc.
Protejarea informației este asigurată prin instituirea de regimuri secrete. Regimul secret
este un sistem de norme juridice care reglementează relațiile sociale pentru protecția, obținerea,
precum și utilizarea informației confidențiale. Spre exemplu, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la asigurarea regi-
mului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice, nr.1176 din 22.12.2010,
„regimul secret al informației reprezintă ansamblul de măsuri organizatorico-juridice, care fac
parte din sistemul naţional de protecţie a secretului de stat, privind metodele şi mijloacele
utilizate de protejare a informaţiilor şi a purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret
de stat, precum şi acţiunile întreprinse în acest domeniu” [42].
În conformitate cu prevederile de la lit.a) alin.(1) art.7 (Informaţiile oficiale cu accesibilita-
te limitată) din Legea Republicii Moldova privind accesul la informație, nr.982 din 11.05.2000,
„exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin
lege organică şi care corespund necesităţilor: respectării drepturilor şi reputaţiei altei
persoane. Accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia: informaţiilor cu
caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a
persoanei, protejată de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal” [57]. Potrivit
alin.(1) art.8 (Accesul la informaţia cu caracter personal), „informaţia cu caracter personal face
parte din categoria informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată şi constă din date referitoare la
o persoană fizică identificată sau identificabilă, a căror dezvăluire ar constitui o violare a vieţii
private, intime şi familiale” [57].
Am observat că în Republica Moldova, posesorul unor informații confidențiale are dreptul
subiectiv absolut de a solicita îndeplinirea obligației de a nu dezvălui informații, în conformitate
cu prevederile de la alin.(1) art.1026 CC RM, „indiferent dacă contractul a fost sau nu încheiat”
[29], precum și potrivit garanțiilor juridico-civile expuse la alin.(2) art.1026 CC RM, la alin.(1)
și alin.(2) art.1491 CC RM [29]. În conformitate cu alin.(1) art.1026 CC RM (Obligația de
confidențialitate), „dacă în cursul negocierilor o persoană oferă o informație confidențială,
persoana care a primit-o are obligația de a nu dezvălui acea informație și nici de a o utiliza în
scopuri proprii, indiferent dacă contractul a fost sau nu încheiat” [29]. Conform alin.(2) art.1026 CC
RM, confidențialitatea informației oferite se prezumă: „...partea care a primit
informația cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască că este confidențială pentru
persoana care a oferit-o...” [29]. Potrivit prevederilor de la alin.(1) art.1491 CC RM (Confiden-
ţialitatea informaţiei cunoscute de mandatar), subzistă două condiții de asigurare a confidenția-
lității privite în cumul: „a) prezența interesului justificat în păstrarea informației în secret şi b)
obligația de dezvăluire nu există, în baza dispoziţiilor legale, sau dezvăluirea nu este permisă de
mandant” [29]. Secretul profesional durează și după încetarea mandatului, ceea ce direct reiese
din prevederile de la alin.(2) art.1491 CC RM – „obligaţia de păstrare a confidenţialităţii
subzistă şi după încetarea mandatului” [29]. Interdicția de divulgare, ca regulă generală, este
valabilă pe o perioadă nedeterminată de timp, adică rămâne în vigoare nu doar după terminarea
relațiilor directe dintre subiecți (de exemplu, la sfârșitul reprezentării legale, finalizarea auditului
etc.), dar și după decesul persoanei, conform prevederilor contractuale în baza cărora, în timpul
vieții beneficiarului, reprezentantul profesiei respective a devenit proprietarul informațiilor con-
fidențiale furnizate de acesta. „Natura absolută a interzicerii încălcării confidențialității infor-
mațiilor este păstrată numai de secrete ale avocaților și de secretele mărturisirii (spovedaniei)”
[175, p.92-94]. În alte cazuri, la cererea organismelor autorizate, persoana care deține informații
confidențiale trebuie să le furnizeze la cerere.
Un exemplu relevant, în opinia noastră, al obligației de păstrare a secretului profesional
întâlnim în prevederile art.30 din Legea Republicii Moldova cu privire la administratorii autori-
zați, nr.161 din 18.07.2014. Așadar, „pe perioada de exercitare a mandatului şi după terminarea
acestuia, administratorul este obligat să nu divulge secretul comercial şi să respecte confiden-
ţialitatea informaţiei de care a luat cunoştinţă în exercitarea obligaţiilor sale profesionale” [46].
În unele cazuri, actele normative subordonate legii la fel conțin indicații cu privire la
secretul profesional. Spre exemplu, în conformitate cu pct.13 din Secţiunea a 3-a (Secretul pro-
fesional. Confidenţialitatea) a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr.541 din 18.07.2011,
cu privire la Regulamentul privind activitatea mandatarilor autorizaţi în proprietatea intelec-
tuală, mandatarul autorizat este obligat „să păstreze confidențialitatea oricăror date, inclusiv a
celor cu caracter personal, și informații care îi devin cunoscute direct sau indirect de la clientul
său, fie ele legate nemijlocit, fie nu de angajamentul asumat” [43]. El nu poate divulga aceste
informații atât pe parcursul angajamentului, cât şi după încetarea acestuia decât cu acordul
expres al clientului său. Potrivit pct.14 din Secţiunea a 3-a a Hotărârii Guvernului Republicii
Moldova nr.541 din 18.07.2011, „dreptul și obligația de a păstra confidențialitatea se aplică cu
privire la toate informațiile dobândite pe parcursul exercitării profesiei și vor trebui respectate
chiar şi ulterior soluționării angajamentului, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege”
[43]. Mai mult, conform pct.15 din aceiași Secțiune, „mandatarul autorizat nu poate să trans-
mită unor terțe persoane niciun înscris primit de la clientul său, cum ar fi, de exemplu, docu-
mente, fișiere în format tipărit sau electronic, eșantioane și modele, fără consimțământul
clientului” [43]. În pct.16 al actului normativ citat se prevede că „obligația de confidențialitate
implică un rol activ al mandatarului autorizat în asigurarea păstrării acestei confidențialități
inclusiv de către persoanele pe care le angajează în vederea îndeplinirii unui angajament
determinat sau în vederea desfășurării activității sale profesionale în general” [43]. Totodată, în
conformitate cu pct.17 al aceleiași hotărâri, „între clienții reprezentați în comun, regula con-
fidențialității nu se aplică, decât dacă părțile nu decid altfel” [43].
În conformitate cu alin.(1) art.9 (Principiul păstrării secretului profesional) din Legea
Republicii Moldova cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar, nr.68 din
14.04.2016, „informaţiile, faptele şi documentele de care expertul a luat cunoştinţă şi pe care le
deţine ca urmare a exercitării atribuţiilor sale în vederea efectuării expertizei judiciare nu pot fi
divulgate şi nu pot fi utilizate în interes personal ori în interesul unui terţ” [50]. În același timp,
potrivit lit.a) art.58 din același lege, „nerespectarea secretului profesional constituie abateri
disciplinare ale expertului judiciar ce țin de activitatea de expertiză judiciară” [50].
Potrivit prevederilor de la alin.(1) art.7 (Secretul profesional) din Legea Republicii
Moldova, nr.69 din 14.04.2016 cu privire la organizarea activităţii notarilor, „notarul este
obligat să păstreze secretul profesional cu privire la actele îndeplinite şi faptele ce i-au devenit
cunoscute în cadrul activităţii sale, indiferent de modul de obținere ori sursa informației,
inclusiv după încetarea activității sale” [52]. În conformitate cu alin.(4) art.7 din aceeiași Lege,
„persoanele cărora le-au devenit cunoscute informații deținute de notar în legătură cu
îndeplinirea obligațiilor lor de serviciu sau de muncă sînt obligate să păstreze confidențialitatea
acestor informații” [52]. Potrivit alin.(6) din același articol „eliberarea de obligaţia de a păstra
secretul profesional se aplică în cazul în care comunicarea informaţiilor respective nu lezează
drepturile şi interesele legitime ale altor persoane” [52]. În acord cu lit.c) alin.(2) art.19 din
respectiva lege „divulgarea secretului profesional constituie abatere disciplinară” [52]. În acest
segment al în doctrina se constată că „secretul notarial nu contribuie la apariția și crearea
raporturilor de încredere, cum ar fi în cazul secretului profesional al avocatului sau în cazul
secretului profesinal medical; el devine doar garantul ce asigură inviolabilitatea vieții private,
deoarece persoana care s-a adresat notarului trebuie să-i prezinte anumite informații cu privire
la viața sa privată, în caz contrar actul notarial nu va fi efectuat” [160, p.67-68]. Deseori, pe
parcursul efectuării actului notarial, persoana este nevoită să prezinte documente din care se pot
conține date ce constituie secret medical sau bancar ori a căror dezvăluire nu ar fi una dorită. În
acest mod, putem susține că există secretul notarial propriu-zis și alte date ce i-au devenit
cunoscute notarului în legătură cu activitatea notarială. Conținutul secretului notarial reprezintă
orice informație ce este legată de executarea de către notar a atribuțiilor sale profesionale,
precum și datele cu privire la viața privată și familială a beneficiarului ce au fost obținute în
urma discuției cu acesta. Savanții contemporani atribuie la secretul notarial „conținutul actului
notarial; date despre persoane în interesul cărora este săvârșită acțiunea notarială; faptul
adresării persoanei la notar sau lipsa acestui fapt; actele solicitate de către notar; alte date”
[230, p.399-400]. Totodată, luând în considerare faptul că acțiunile notariale, în anumite situații
excepționale, pot fi executate de către alte persoane împuternicite, putem vorbi despre „secretul
profesional notarial în sens restrâns și secretul profesional notarial în sens larg” [221, p.11-13].
Un alt exemplu relevant ar servi prevederile de la art.96 (Obligativitatea păstrării confi-
dențialității) din Legea Republicii Moldova privind activitatea băncilor, nr.202 din 06.10.2017
[58]. Astfel, în conformitate cu alin.(1) art.96 din această lege, „banca este obligată să păstreze
confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea sa,
precum şi asupra oricăror fapte, date sau informaţii, aflate la dispoziţia sa, referitoare la
persoana, bunurile, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor băncii
ori informaţiile referitoare la conturile clienţilor (solduri, rulaje, operaţiuni derulate), tranzac-
ţiile încheiate de clienţi, precum şi a altor informaţii despre clienţi care i-au devenit cunoscute”
[58]. În sensul prezentului capitol, informaţiile prevăzute la alin.(1) art.96 din Legea nr.202 din
06.10.2017 „constituie secret bancar” [58]. În sensul alin.(4) din același articol, „se interzice
furnizarea de către bancă a informaţiei referitoare la clienţii altei bănci, chiar dacă numele/
denumirea acestora sunt indicate în documentele şi contractele clientului sau figurează în cadrul
operaţiunilor acestuia” [58].
În conformitate cu prevederile de la alin.(1) art.126 din Legea nr.202 din 06.10.2017,
„membrii organelor de conducere și salariaţii Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi salariații
societăților de audit sau experţii numiţi de Banca Naţională a Moldovei, potrivit prevederilor de
la alin.(5) art.106, sunt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii
confidenţiale de care iau cunoştinţă în cursul exercitării atribuţiilor lor în aplicarea prezentei
legi” [58]. „Membrii organelor de conducere şi salariaţii Băncii Naţionale a Moldovei sunt
obligaţi să păstreze secretul profesional şi după încetarea activităţii în cadrul băncii” [58].
Potrivit alin.(2) art.126 din Legea nr.202 din 06.10.2017, persoanele prevăzute la alin.(1) art.126
„nu pot divulga informaţii confidenţiale niciunei persoane sau autorităţi, cu excepţia furnizării
acestor informaţii în formă sumară sau agregată, astfel încât banca să nu poată fi identificată”
[58].
Potrivit alin.(1) art.22 (Confidenţialitatea şi secretul profesional) din Legea Republicii
Moldova privind auditul situațiilor financiare, nr.271 din 15.12.2017 [59], „auditorul și
entitatea de audit respectă confidenţialitatea și secretul profesional privind informaţiile referi-
toare la activitatea entităţii auditate, obţinute în timpul exercitării auditului. Obligaţia de a
respecta confidenţialitatea și secretul profesional rămâne în vigoare şi după încetarea contrac-
tului de audit” [59]. Mai mult, potrivit prevederilor de la alin.(2) același articol, „auditorul și
entitatea de audit asigură respectarea confidenţialităţii și a secretului profesional și din partea
personalului care îşi desfăşoară activitatea sub controlul său, precum şi din partea persoanelor
care oferă consultanţă şi asistenţă” [59].
Într-o altă ordine de idei, potrivit pct.4.1 (Viața privată) din Codul deontologic al jurnalis-
tului din Republica Moldova, „jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţă privată şi
demnitate al persoanelor. Imixtiunea în viaţa privată este permisă numai atunci când interesul
public în dezvăluirea faptelor prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei” [32].
Jurnalistul relatează despre comportamentul privat al unei persoane publice, fără consimţă-
mântul acesteia, doar atunci când un atare comportament îi afectează capacitatea de exercitare a
funcţiei publice. Jurnalistul relatează despre comportamentul privat al unei persoane private doar
dacă acest comportament tulbură ordinea publică sau încalcă drepturile altor persoane. Jurna-
listul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor natu-
rale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică şi materialelor vizuale
(fotografii, materiale video). În acest context autorul Georgeta Stepanov atenționează: „Nu sunt
rare cazuri când instituțiile de presă, în goană după ratinguri și tiraje, dar contrar bunelor
practici jurnalistice, postează fotografii sau imagini în care personajul apare parțial dezgolit
(anumite părți intime ale corpului acestuia) sau chiar gol. Jurnaliștii pun în circuitul informa-
țional imagini ce reprezintă nuduri pentru a amplifica efectele relatărilor mediatice. Dar
această practică este una vicioasă și contravine prevederilor deontologice...Divulgarea, fără
temei legal, a informațiilor, fotografiilor despre viața personală, intimă a personajelor repre-
zintă grave abateri de la standarde jurnalismului de calitate și serioase încălcări ale normelor
de drept” [150, p.62-65]. „Jurnalistul respectă intimitatea persoanelor şi cere permisiunea de a
le fotografia/filma, cu excepţia cazului în care acestea se află într-un loc public. Imaginile
reprezentând nuduri trebuie procesate electronic, pentru protejarea zonelor intime. Excepţie fac
imaginile artistice. Imaginile trebuie să reprezinte realitatea cu acurateţe. Procesarea electro-
nică nu trebuie folosită pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor şi evenimentelor”
[105