Sunteți pe pagina 1din 6

Amenda- pedeapsa principala aplicata

Universitatea din Pitesti


Răspunderea penală a persoanei juridice este o instituţie juridică relativ nouă a
Dreptului Penal. Spunem că este o instituţie relativ nouă, întrucât încercări incipiente de
reglementare a răspunderii penale a persoanei juridice întâlnim şi în cuprinsul Codului penal
adoptat în anul 1936, denumit Codul Carol al II-lea, care a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1937.
Apariţia răspunderii penale a persoanei juridice este legată de o cascadă de încercări,
renunţări, aprobări, retractări, controverse şi dezbateri care creează impresia unei instituţii cu
o naştere şi evoluţie tumultuoasă în sfera dreptului penal. Se poate spune că răspunderea
penală a persoanei juridice a fost reglementată, pentru prima dată, în Noul Cod penal din 2004
dar aplicarea efectivă a răspunderii penale a persoanei juridice se regăseşte printre normele
Actualului Cod penal din 1968, modificat prin Legea nr. 278/2006 lege care cuprinde
prevederi referitoare la persoana juridică .
În cadrul relaţiilor sociale din interiorul unei societaţi, membrii societaţii sunt
chemaţi să dea seama pentru modul cum se comportă în viaţa socială prin intermediul
răspunderii sociale. Sfera răspunderii sociale cuprinde mai multe forme. Ea include
răspunderea morală, răspunderea politică, răspunderea juridică precum şi alte modalităţi de
constrângere a membrilor societăţii .
Răspunderea juridică reprezintă obligaţia unei persoane de a suporta o anumită
consecinţă juridică sau o anumită sancţiune, pentru că a încălcat un drept al altuia. Potrivit
noilor modificări aduse Codului penal prin Legea nr. 278/2006, răspunderea penală poate fi
clasificată în funcţie de subiectul activ al infracţiunii în: răspunderea penală a persoanei fizice
şi răspunderea penală a persoanei juridice. Răspunderea penală a persoanei juridice este
consecinţa nesocotirii dispozitiilor normei juridice penale de către o persoană juridică.
Temei legal Sediul materiei se afla in art. 136 Cod penal care prevede urmatoarele:
“persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor
publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal
pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului lor de activitate sau in interesul ori in
numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea
penala”.
Persoanele juridice care nu răspund penal sunt:
- statul,
- autoritaţile publice,
- instituţiile publice care desfăsoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului
1
privat.
Regimul sancţionator aplicabil persoanelor juridice se rezumă la două categorii de
pedepse, respectiv o pedeapsă principală şi mai multe pedepse complementare.
Potrivit dispozitiilor legal pedeapsa amenzii se stabileste conform sistemului zilelor-
2
amenda.
Pedeapsa principală este amenda ale cărei limite legale generale sunt de la 1.500 lei
la 3.000.000 lei. Pedeapsa amenzii reprezintă o constantă în reglementarea răspunderii penale
a persoanei juridice. Potrivit Codului penal, pedeapsa amenzii reprezintă suma de bani pe care
persoana juridică este condamnată să o plătească..

1
Catalin Bucur- ”Teoria generala a infractiunii si a raspunderii penale”, Editura Sitech, Craiova, 2017, pag. 186;
2
Catalin Bucur- ”Drept penal partea generala”, Editura Sitech, Craiova, 2015, pag 51;
Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activităţii persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la un an sau
suspendarea uneia dintre activităţile persoanei juridice în legătură cu care s-a săvârşit
infracţiunea pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3
ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu
la 3 ani;
e) afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare.
Dintre pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice, suspendarea
activităţii, interzicerea de a participa la achiziţii publice şi afişarea sau difuzarea hotărârii de
condamnare se pot aplica în mod cumulativ.
Aplicarea pedepselor complementare se dispune atunci când instanţa constată că, faţă
de natura şi gravitatea infracţiunii, precum şi faţă de împrejurările în care a fost săvârşită,
aplicarea lor este necesară. Aplicarea pedepselor complementare poate fi şi obligatorie atunci
când legea prevede expres acest fapt. Pedepsele complementare vor fi executate după
rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.3
Dizolvarea persoanei juridice reprezintă cea mai aspră pedeapsă complementară, sub
aspectul consecinţelor, fiind chiar mai gravă decât amenda, care este reglementată ca
pedeapsă principală unică. Dizolvarea poate fi pronunţată în următoarele situaţii: când
persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni sau când obiectul său de
activitate a fost deturnat în acest scop. Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea
procedurii de lichidare, instanţa desemnând lichidatorul iar o copie după dispozitivul hotărârii
de dizolvare se transmite organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului
care a înregistrat persoana juridică, pentru a lua măsurile necesare.4
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea
penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele: 1)– infractiunea sa fie savarsita
in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice; 2)–
infractiunea sa fie savarsita de orice persoana care actioneaza individual, fie ca membru al
unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei 3)– sa fie indeplinita forma
de vinovatie prevazuta de lege; 4)– infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat, autoritati
publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat. Recidiva.
Potrivit Codului Penal, exista recidiva si pentru persoana juridica in urmatoarele
situatii: I)– cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana juridica
savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost
executata; II)– cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana

3
Mihail Boroi- ”Fise de drept penal-partea generala”, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2016, pag 181;
4
Alexandru Boroi, Simona Anghel- ”Fise de drept penal pentru admitere in magistratura si avocatura”, Editura
Hamangiu, Bucuresti, 2015, pag 211;
juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara
a fost executata sau considerata ca executata.5

Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este obligata sa o plateasca
drept urmare a savarsirii unei infractiuni. Plata unei amenzi, sanctiune pecuniara, are cateva
avantaje: atinge in mod direct patrimoniul persoanei juridice, dar prezinta si costuri minime
pentru executare, iar daca este bine individualizata, asigura in mod direct realizarea scopului
pedepsei. Pedepsele instituite impotriva persoanelor juridice care au savarsit infractiuni sunt
prevazute in:

. Art. 137 Pedepsele aplicabile persoanei juridice


(1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale si complementare.
(2) Pedeapsa principala este amenda.
(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de la 3
luni la 3 ani;
c) inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciara;
f) afisarea sau publicarea hotararii de condamnare. 1. Pedeapsa principala – plata unei amenzi
in suma

De asemnea, nu putem sa nu aducem in discutie modul de stabilire a cuantumului


pedepsei principale pentru persoana juridica. Modul de calcul il regasim in Codul Penal dupa
cum urmeaza:

Art. 138 Stabilirea amenzii pentru persoana juridica6


(1) Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este condamnata sa o plateasca
statului.
(2) Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor–amenda. Suma corespunzatoare unei
zile – amenda, cuprinsa intre 100 si 5 000 lei, se inmulteste cu numarul zilelor-amenda, care
este cuprins intre 15 zile si 600 de zile.
(3) Instanta stabileste numarul zilelor–amenda tinand cont de criteriile generale de
individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile – amenda se
determina tinand seama de cifra de afaceri in cazul persoanei juridice cu scop lucrativ,
respectiv de valoarea activului patrimonial in cazul altor persoane juridice, precum si de
celelalte obligatii ale persoanei juridice.
(4) Limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse intre:
a) 60 si 180 de zile-amenda, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita
numai pedeapsa amenzii;
b) 120 si 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 5 ani, unica
sau alternativ cu pedeapsa amenzii;

5
Codul Penal;
6
Idem;
c) 180 si 300 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani;
d) 240 si 420 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 20 de ani;
e) 360 si 510 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani
sau detentiunea pe viata;
(5) Cand prin infractiunea savarsita persoana juridica a urmarit obtinerea unui folos
patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amenda prevazute de lege pentru infractiunea comisa
se pot majora cu o treime, fara a se depasi maximul general al amenzii. La stabilirea amenzii
se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

Atunci când prin infracţiunea săvârşită persoana juridică a urmărit obţinerea unui
folos patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute de lege pentru infracţiunea
comisă se pot majora cu o treime, fără a se depăşi maximul general al amenzii. La stabilirea
amenzii se va ţine seama valoarea folosului patrimonial obţinut sau urmărit.7

Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă ţinând cont de criteriile generale de


individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină
ţinând seama de cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de
valoarea activului patrimonial în cazul altor persoane juridice, precum şi de celelalte obligaţii
ale persoanei juridice.8

7
Alexandru Boroi, Simona Anghel- ”Fise de drept penal pentru admitere in magistratura si avocatura”, Editura
Hamangiu, Bucuresti, 2015, pag. 210;
8
Mihail Boroi- ”Fise de drept penal-partea generala”, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2016, pag. 183;
Bibliografie

1. Alexandru Boroi, Simona Anghel- ”Fise de drept penal pentru


admitere in magistratura si avocatura”, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2015

2. Catalin Bucur- ”Drept penal partea generala”, Editura Sitech,


Craiova, 2015

3. Catalin Bucur- ”Drept penal partea generala”, Editura Sitech,


Craiova, 2015

4. Catalin Bucur- ”Teoria generala a infractiunii si a raspunderii penale”,


Editura Sitech, Craiova, 2017

5. Mihail Boroi- ”Fise de drept penal-partea generala”, Editura Universul


Juridic, Bucuresti, 2016

S-ar putea să vă placă și