Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Catalin Bucur- ”Teoria generala a infractiunii si a raspunderii penale”, Editura Sitech, Craiova, 2017, pag. 186;
2
Catalin Bucur- ”Drept penal partea generala”, Editura Sitech, Craiova, 2015, pag 51;
Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activităţii persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la un an sau
suspendarea uneia dintre activităţile persoanei juridice în legătură cu care s-a săvârşit
infracţiunea pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3
ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice pe o durată de la unu
la 3 ani;
e) afişarea sau difuzarea hotărârii de condamnare.
Dintre pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice, suspendarea
activităţii, interzicerea de a participa la achiziţii publice şi afişarea sau difuzarea hotărârii de
condamnare se pot aplica în mod cumulativ.
Aplicarea pedepselor complementare se dispune atunci când instanţa constată că, faţă
de natura şi gravitatea infracţiunii, precum şi faţă de împrejurările în care a fost săvârşită,
aplicarea lor este necesară. Aplicarea pedepselor complementare poate fi şi obligatorie atunci
când legea prevede expres acest fapt. Pedepsele complementare vor fi executate după
rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.3
Dizolvarea persoanei juridice reprezintă cea mai aspră pedeapsă complementară, sub
aspectul consecinţelor, fiind chiar mai gravă decât amenda, care este reglementată ca
pedeapsă principală unică. Dizolvarea poate fi pronunţată în următoarele situaţii: când
persoana juridică a fost constituită în scopul săvârşirii de infracţiuni sau când obiectul său de
activitate a fost deturnat în acest scop. Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea
procedurii de lichidare, instanţa desemnând lichidatorul iar o copie după dispozitivul hotărârii
de dizolvare se transmite organului care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice şi organului
care a înregistrat persoana juridică, pentru a lua măsurile necesare.4
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea
penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele: 1)– infractiunea sa fie savarsita
in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice; 2)–
infractiunea sa fie savarsita de orice persoana care actioneaza individual, fie ca membru al
unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei 3)– sa fie indeplinita forma
de vinovatie prevazuta de lege; 4)– infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat, autoritati
publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat. Recidiva.
Potrivit Codului Penal, exista recidiva si pentru persoana juridica in urmatoarele
situatii: I)– cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana juridica
savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost
executata; II)– cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare, persoana
3
Mihail Boroi- ”Fise de drept penal-partea generala”, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2016, pag 181;
4
Alexandru Boroi, Simona Anghel- ”Fise de drept penal pentru admitere in magistratura si avocatura”, Editura
Hamangiu, Bucuresti, 2015, pag 211;
juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara
a fost executata sau considerata ca executata.5
Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este obligata sa o plateasca
drept urmare a savarsirii unei infractiuni. Plata unei amenzi, sanctiune pecuniara, are cateva
avantaje: atinge in mod direct patrimoniul persoanei juridice, dar prezinta si costuri minime
pentru executare, iar daca este bine individualizata, asigura in mod direct realizarea scopului
pedepsei. Pedepsele instituite impotriva persoanelor juridice care au savarsit infractiuni sunt
prevazute in:
5
Codul Penal;
6
Idem;
c) 180 si 300 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani;
d) 240 si 420 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 20 de ani;
e) 360 si 510 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani
sau detentiunea pe viata;
(5) Cand prin infractiunea savarsita persoana juridica a urmarit obtinerea unui folos
patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amenda prevazute de lege pentru infractiunea comisa
se pot majora cu o treime, fara a se depasi maximul general al amenzii. La stabilirea amenzii
se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.
Atunci când prin infracţiunea săvârşită persoana juridică a urmărit obţinerea unui
folos patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute de lege pentru infracţiunea
comisă se pot majora cu o treime, fără a se depăşi maximul general al amenzii. La stabilirea
amenzii se va ţine seama valoarea folosului patrimonial obţinut sau urmărit.7
7
Alexandru Boroi, Simona Anghel- ”Fise de drept penal pentru admitere in magistratura si avocatura”, Editura
Hamangiu, Bucuresti, 2015, pag. 210;
8
Mihail Boroi- ”Fise de drept penal-partea generala”, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2016, pag. 183;
Bibliografie