Mijloace de precauție/ prevenire de a nu fi victime

ale furtului în mijloacele de transport sau cămin.

Disciplina:Administrație și reformă penintenciară

Studenți:

Aanei Lucian-Nicușor

Costin Paul-Angelo

Gugoașe Ana-Maria

Morariu Ramona-Mihaela

Master :Securitate Comunitară și controlul violenței

CUPRINS
Introducere :

Microcertarea de față abordează o problemă socială si anume furtul din mijloacele de transport si
căminele din campusurile studențești. Prin acest studiu ne propunem să identificăm o serie de
mijloace de prevenire a acestor tipuri de furt.

I Partea teoretică
In codul penal furtul este definit :

Art. 228

Furtul
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în
scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta constituie furt şi dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în
momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau detenţia legitimă a altei persoane.
(3) Se consideră bunuri mobile şi înscrisurile, energia electrică, precum şi orice alt fel de energie
care are valoare economică.

Robert Tyminski în lucrarea „Hoțul interior” afirmă că furtul poate fi un rezultat al lipsurilor,
invidiei sau a dorinței de putere și influență.

Specificul furturilor din buzunare constă în faptul că locul de acţiune este un spaţiu restrâns, de
regulă favorizat de aglomeraţie, poziţia hoţului fiind permanent riscantă.

În general, noaptea se fură din gări, din trenuri, iar ziua în mijloacele de transport în comun,
magazine, pieţe, dar numai la anumite ore, atunci când oamenii merg spre serviciu sau spre casă,
sunt grăbiţi, hoţii profitând de neatenţia acestora.
Comportamentul neadecvat caracterizat prin neglijenţă, ignoranţă ”ajută” la comiterea acestui
gen de fapte. Exersarea spiritului de vigilenţă reprezintă primul şi cel mai solid „scut” împotriva
hoţilor şi a altor genuri de infractori.

Pentru a evita să deveniţi victime ale infracţiunii de furt din buzunare, genţi, este recomandat să
ţineţi cont de sfaturile cu caracter preventiv oferite.

În mijloacele de transport în comun:

• când aşteptaţi autobuzul sau alt mijloc de transport în comun în staţii aglomerate, daţi dovadă
de vigilenţă şi atenţie faţă de conduita persoanelor de lângă dumneavoastră;

• evitaţi să citiţi în mijloacele de transport în comun deoarece atenţia vă este diminuată şi puteţi
deveni cu uşurinţă victimele hoţilor de buzunare;

• dacă în aglomeraţie vă simţiţi înconjuraţi de persoane dubioase căutaţi să vă schimbaţi locul;

• poziţionaţi poşeta/geanta în faţa dumneavoastră, iar dacă e posibil, între corp şi un element fix
in autovehicul;

• dacă vă aşezaţi pe scaun, ţineţi bagajele în braţe, în nici un caz spre exterior ori spre vecinul de
scaun;

• când poziţia unui călător vă impune să vă îndepărtaţi de bagaje, sau să vă schimbaţi poziţia,
evitaţi-l;

• nu purtaţi portofelul, banii ori telefonul mobil în buzunarul de la spatele pantalonilor; acesta
este vulnerabil la urcarea şi coborârea din mijloacele da transport în comun;

• nu purtaţi bani sau valori în buzunarele laterale ale hainelor, paltoanelor sau gecilor, acestea
fiind locurile cele mai vulnerabile şi cel mai des vizitate de către hoţi;

• dacă transportaţi sume mari de bani, evitaţi deplasarea cu mijloacele de transport în comun;
apelaţi la o cunoştinţă cu autoturism, sau luaţi un taxi, de preferat de la o companie cunoscută, de
notorietate, unde vă veţi aşeza pe locurile din spate;

• dacă sunteţi obosiţi, evitaţi să vă aşezaţi pe scaun, pentru a nu adormi;

• dacă circulaţi la ore târzii, când sunt puţini călători, aşezaţi-vă cât mai aproape de conducătorul
auto sau lângă alţi pasageri care vă inspiră încredere.

De regulă, victime ale acestui gen de fapte sunt cetăţenii care aparţin păturii modeste a societăţii
cu posibilităţi materiale medii, care călătoresc cu mijloace de transport în comun şi frecventează
locuri aglomerate, gen pieţe, magazine.

Prin frecvenţa acestor furturi, impactul asupra populaţiei este deosebit fiind creată psihoza
potrivit căreia poliţia este neputincioasă ori lipsită de preocupare în combaterea fenomenului , în
tragerea lor la răspundere penală a autorilor.

Aspectele practicii judiciare confirmă justeţea deciziei legiuitorului, întrucât :

a) pentru cei mai mulţi infractori hoţi din buzunare şi poşete, săvârşirea unor asemenea fapte
devine un obicei, un viciu la care nu mai pot renunţa(îndeosebi cei care „debuzează”în activitatea
infracţională în perioada minoratului), măsurile de reeducare şi recuperare socială practicate în
prezent, dovedindu-se ineficienţe în majoritatea cazurilor

b) probarea vinovăţiei, în cazul furturilor din buzunare şi poşete se realizează, în marea

majoritate a cazurilor, numai prin prinderea în flagrant, identificarea ulterioară a autorilor sau
documentarea activităţii infracţionale (prin extinderea cercetărilor) fiind infructuoasă în cele mai
multe cazuri

c) furtul din buzunare sau poşete este o activitate ilicită ce se poate executa cu multă uşurinţă
într-un interval de timp foarte scurt, surprinderea momentului consumării infracţiunii şi
realizarea flagrantului constituind adevărate performanţe pentru poliţişti, mai ales când
infractorii acţionează în grup
d) riscul minim de prindere şi arestare, precum şi convingerea că, după arestare, vor fi
condamnaţi numai pentru o faptă, i-a determinat pe mulţi infractori, condamnaţi pentru
săvârşirea altor genuri de infracţiuni, să se „reprofileze” pe furturi din buzunare şi poşete

e) au apărut elemente ale „crimei organizate” şi în domeniul furturilor din buzunare şi poşete
cum ar fi : organizarea în grupuri mari(fiecare membru având atribuţii bine precizate), împărţirea
teritoriului în zone de acţiune, iniţierea unor acţiuni de pedepsire a celor care „încalcă teritoriul”,
efectuarea de deplasări frecvente în străinătate (mai ales în Germania, Franţa, Spania, ţările din
Nordul Europei, unde legislaţia este mai blândă şi profiturile mai mari), asigurarea sprijinului
unor avocaţi influenţi capabili să obţină liberarea pe cauţiune ori a unor rapoarte de expertiză
medico-legale care să susţină existenţa unor boli care exclud discernământul faptelor, etc.

f) tendinţele de „profesionalizare” au condus şi la amplificarea reacţiilor violente în cazul

surprinderii în flagrant, victimele infractorilor fiind păgubaşii, martorii şi chiar poliţiştii aflaţi în
misiune. Se acţionează cu pumnul, şişul,lama, briciul şi chiar cu spray-uri sau pistoale cu gaze
lacrimogene ori de neutralizare

g) infractorii sustrag, odată cu banii furaţi şi alte valori, înscrisuri ori acte de identitate, valoarea
pagubelor amplificându-se foarte mult dacă se are în vedere bugetul de timp irosit pentru
reconstituire sau faptul că înscrisurile ori actele de identitate sunt folosite pentru comiterea unor
infractiuni (înşelăciuni, fals cu privire la identitate, subtituire de persoane, etc.)

h) greutăţile întâmpinate în activitatea de probare a vinovăţiei conduce la o reacţie profund

dăunătoare din partea multor poliţişti şi anume neînregistrarea faptelor reclamate ori”
rezolvarea” celor înregistrate prin propunerea de neîncepere a urmăririi penale pe
motivul”neprobării comiterii infracţiunii”, existând alternativa „pierderii” în aglomeraţie a
banilor, portofelului, etc.
Mulţi infractori ajung la concluzia că există riscuri mai mici de descoperire dacă acţionează la
urcarea în mijloacele de transport în comun sau în interiorul acestor mijloace, bazându-se pe
următoarele considerente :

chiar dacă victima simte că i s-a introdus mână în buzunar, gestul scoaterii mâinii este rapid şi
inobservabil ; deci eventualii martori lipsesc

există posibilităţi mai mari de comitere a furtului întrucât aglomeraţia este deosebită, la care se
adaugă şi trepidaţia din timpul mersului, acestea constituind împrejurări prin care se distrage
atenţia victimelor imediat după comiterea furtului, infractorul rămâne în staţie şi victima
pleacă( dacă furtul s-a săvârşit la urcare) ori coboară la prima staţie, iar păgubaşul, rămânând în
interior, nu poate să mai facă nimic, chiar dacă observă că a fost victima unei infracţiuni

infractorii pot scăpa mai uşor de corpul delict dacă sunt surprinşi de victimă, imediat după
comiterea furtului schimbând frecvent autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele ori acţionând numai
la urcare sunt mai greu de filat, neputând fi supravegheaţi un timp îndelungat de către aceiaşi
lucrători pot scăpa mai uşor de martori şi victimă în situaţia în care aceştia fac imprudenţa să
coboare cu ei, pentru a-i conduce la poliţie

Infractorii preferă acele mijloace de transport care duc sau tranzitează zonele comerciale ale
oraşului sau gări şi autogări, ştiindu-se faptul că în aceste mijloace găsesc călători cu bani mulţi.

Din momentul în care ajung să comită furturi în mijloace de transport în comun, infractorii au
devenit universali pentru că ei fură cu aceeaşi dexteritate atât din buzunare cât şi din poşete
(indiferent de sistemul de închidere al acestora). Există şi aici o categorie de infractori care
acţionează prin moduri de operare deosebite şi anume : furtul prin tăierea buzunarului, furtul din
buzunarul interior al hainei, sau a părţilor laterale ale genţilor.

Cel mai adesea, victimele provin din rândul persoanelor de sex feminin plecându-se de la ideea
că femeile fac majoritatea cumpărătorilor şi că acestea dau dovadă de cea mai mare neglijenţă în
asigurarea protecţiei poşetelor sau buzunarelor.

Infractorul mai puţin versat îşi alege victimele din rândul femeilor care nu au genţi sau poşete
mizând pe faptul că acestea poartă portofelul sau banii în buzunarele laterale. În momentul când
a vizat victima, se apropie de aceasta şi sub pretextul că vrea să cumpere ceva, întinde mâna
situată în imediata apropiere a victimei spre mărfurile expuse în faţă apoi mâna cealaltă o
introduce în buzunarul victimei de unde fură bani, sau portofele.După comiterea furtului,
ascunde banii sau obiectul furat în buzunare, sub braţ, în sân, sub centură ori în chilot şi părăseşte
aglomeraţia.

Acei infractori care s-au specializat în furtul din poşete caută cumpărătoare care au asemenea
obiecte, apoi folosind procedeul de împingere a victimei pentru a-i distrage atenţia, îi deschid
poşeta după care, fie că se retrag pentru a putea observa ce anume este în poşetă (ca să ştie ce să
fure) fie că, imediat după ce deschid poşeta, introduc mâna în ea de unde prin pipăire aleg şi fură
portofele, bani sau plicuri în care există de obicei bani.

După comiterea furtului, infractorii aleg unul din procedeele sus menţionate pentru ascunderea
obiectului furat, însă alţii ascund portofelul sau banii în mânecă pentru a putea scăpa uşor de
corpul delict în cazul când sunt surprinşi.

Judeţul Iaşi este pe locul 3 la nivel naţional, după Bucureşti şi Constanţa. Grosul infracţiunilor de
furt şi tâlhărie din judeţ este în municipiul Iaşi. „Iaşul este primul ca mărime în România, după
Bucureşti.

”Aici avem centrul universitar, care este raiul hoţilor de buzunare şi tâlhăriilor iar numărul mare
de supermarketuri atrag hoţii care fură de pe rafturi sau din magazine. Şi aici avem Palasul, unde
se fură foarte multe lucruri. Practic, prin acest centru comercial îşi fac veacul şi îşi încearcă
norocul foarte mulţi hoţi, de toate categoriile“, ne-a spus un şef din poliţia ieşeană.” a declarat
Adrian Stoian șeful poliției Municipiului Iași.

Securitatea fizică reprezintă mecanismele şi instalaţiile capabile să realizeze detecţia,

întârzierea şi stoparea sau chiar anihilarea unei infracţiuni.
Ce trebuie să ştii este faptul că plângerea la Poliţie trebuie făcută imediat după ce ai fost furat,
pentru ca mai departe oamenii legii să solicite filmările din vehiculul în care ai fost jefuit în mai
puţin de 72 de ore, timp în care imaginile dintr-un autobuz rămân stocate.

După cele 72 de ore înregistrările se şterg automat din cauza spaţiului mic de stocare.
II Operaționalizaea conceptelor:
Bandă-grup primar format de indivizi care comit crime prin cooperare organizată.Termenul are
sens peiorativ și se referă uneori nu numai la microgrupurile declincvenți,ci,și la cele care dețin
un control ascuns într-o organizație.În interiorul bandei se desfășoară o socioaliare
negativă,caracterizată prin lipa de adeziune la normele și valorile socialmente dezirabile prin
încalcarea normelor sociale existente,prin organizarea unor acțiuni sociale,în banda se constituie
o subcultura socială anomică orientată în interior spre coeziune,organizare și ascultare,iar în
exterior spre agresivitate,violență,conflicte.

Constrângere socială – presiune exerctată de către societete asupra membrilor săi pentru ai
determina să se confomeze modurilor comune de a gandi, simți și acționa.

Insecuritate- stare emoţională resimţită la nivel individual, de grup sau social, ce se traduce în
conştientizarea unei ameninţări potenţiale sau actuale şi ruperea echilibrului afectiv ce
caracterizează tonusul vieţii relaţiilor sociale. Termenul este adesea o referinţă la circumstanţele
vieţii externe ca, de exemplu Insecuritatea economică (financiară). Din punct de vedere
psihologic, Insecuritatea poate fi unidimensională sau multidimensională, funcţie de natura şi
amploarea ameninţării sau ameninţărilor la adresa securităţii psihice individuale .

Marginalitate-anumiți indivizi pot fi excluși dintr-un grup pentru că nu respecăt normle ,ei
constituie atunci subculturi.În acest caz,cei care au eșuat în utilizare regurilor prescrise nu vor
recurge în mod necesar la metode ilicite și vor avea tendința de a se retrage din jocul
social:vagabonzi,drogați ,alcoolici,bolvani mintal .

Ordine socială- într-o manieră generală și destul de vagă,desemnează ansamblul instituțiilor și a

relațiilor stabile dintre acestea existente într-o societate.
Violență-recurgere la forța fizică avănd drept ca scop prejudicierea integrității bunurilor și
persoanelor.

III Cercetare privind Mijloace de precauție/ prevenire de a nu fi

victime ale furtului în mijloacele de transport sau cămin

Scopul cercetării
Lucrarea de faţă descrie mijloacele de prevenire împotriva furtului în mijloacele de
transport și cămine, în mod special punându-se accent pe măsurile adoptate înainte și după actul
delincvent. De asemenea descrie mijloacele adoptate de subiecți pentru a preveni furtul. Violența
umană este o temă a prezentului în multe ţări, violența socială, ca şi cea interpersonală reprezintă
argumente solide pentru dezvoltarea unor programe educaţionale pentru a promova
conştientizarea acestui fenomen şi a pleda pentru mijloace nonviolente de interacţiune și de
reglarea vieții sociale.

Obiectivele cercetării
Obiectivele cercetării sunt:
• Să identificăm mijloacele de prevenire împortiva furtului în mijloacele de transport
pe care le folosesc studenții pe raza judeţului Iași .
• Să identificăm mijloacele de prevenire împortiva furtului în cămine pe care le
folosesc studenții raza judeţului Iași
• Să identifiăcăm temele actuale și modul cum este perceput sentimentul de
(in)securitate pornind de la furtul din cămine și mijloace de transport .
• Să verificăm care sunt modalitățile care asigură securitatea și care oferă siguranța
studenților.
 • Să descriem principalele probleme pe care le au studenții în campusul studențesc și
în mijloacele de transport.

Universul cercetării
Universul cercetării este reprezentat de studenții din căminele din Iași. Am realizat o
cercetare calitativă și cantitativă care are ca scop identificarea mijlocelor de prevenire a furtului
din mijloacele de transport și cămine. Esantionul este un subset, un extras, un număr de persoane
extras din acea populaţie. Populaţia este considerată infinită, practic nu putem studia un număr
infinit de cazuri.Comportamentele, scorurile, punctajele obţinute obţinute prin măsurarea
eşantionului sunt utitlizate pentru a deduce, estima prin inferenţa statistică scorurile sau
comportamentele pe care le-am obţine dacă am testa întreaga populaţie.
Eşantionare aleatoare simplă: fiecare membru al populaţiei are aceeaşi şansă de a fi
selecţionat. Am aplicat pe 60 de subiecți.

Ipoteze
• Măsurile de prevenire a furtului în mijloacele de transport și cămine.
• Factorii ce asigură siguranța studenților atât în mijloacele de transport cât și în campus.
• Factorii la care apelează subiecții pentru a-și crește propria siguranță.

Metode și tehnici utilizate în cercetare

Documentarea
Am consultat doctrina de specialitate din domeniul dreptului penal, măsurile de
prevenire oferite de Poliția Romînă și statistici cu privire la furt.
 Interviul
Interviul centrat (focalizat) - utilizarea acestui tip de interviu a fost propusă pentru prima
dată de către R.K. Merton în anul 1956. Este un interviu semistructurat şi presupune investigaţia
temelor stabilite dinainte (ca în interviurile structurate), deşi întrebările şi succesiunea acestora
nu sunt prestabilite (ca în interviurile nestructurate). Tehnica propusă de R. Merton  stabileşte
centrarea interviului pe o experienta comuna tuturor (ce va fi mai întâi analizată de cercetător
pentru a evidenţia elementele semnificative şi structura situaţiei, modelele de acţiune etc.).
Am aplicat opt interviuri unor subiecți ce au fost victime ale furtului în mijloacele de
transport și în cămin.

Chestionarul
Un chestionar este un instrument de cercetare constând dintr-o serie de întrebări și a altor
solicitări în scopul de a aduna informații de la persoane. Deși ele sunt adesea concepute pentru
analiza statistică a răspunsurilor, acest lucru nu este întotdeauna valabil.
Roger Mucchielli, încearcă să susţină ideea că un chestionar „nu poate fi considerat decât o listă
de întrebări”. De asemenea, Earl Babbie este de părere că printr-un chestionar se înţelege „o
metodă de colectare a datelor prin întrebările puse persoanelor sau prin întrebarea acestora dacă
sunt de acord sau în dezacord cu enunţurile care reprezintă diferite puncte de
vedere”.Chestionarul este cea mai folosită metodă în cercetările psihosociologice de nivel
cantitativ şi este un instrument preferat al sociologilor, reprezentând un instrument de culegerea
de date.
IV Prezentarea rezultatelor și analiza lor

Analiză Calitativă:

Analiză interviuri Aanei Lucian-Nicușor

Interviul numărul 1
1- Intervievatul a menționat că nu fost victimă unui furt în mijloacele de transport sau cămin,
insă a precizat ca își aduce aminte o situație anul trecut, intr-o noapte la 4 dimineața un individ a
fost surprins pe camerele de luat vederi nefiind făcut-ă în acel moment o verificare de către
paznic care cel mai probabil era plecat în patrulare, un lucru fiind cert că gardianul nu se afla în
acel moment la pupitru, ulterior când probeleme video au fost cerute s-a văzut cum individul a
încercat deschiderea mai multor camere, a intrat într-una din camere, reușind să sustragă 2
laptopuri si cateva telefoane mobile. Intervievatul ne-a precizat și urmarea acestui eveniment
care a avut drept consecință demiterea paznicului, fiind de altfel propuse măsuri mai drastice la
intrarea în cămine. Polițiștii au incercat să identifice persoana respectivă, însă persoana
respectivă avea glugă pe camere nevăzându-se figura acestuia. Recomandarea din partea
administrației a fost ca fiecare să-și încuie camera la plecare, tocmai din dorința de a fi evitate
alte posibile tentative de furt.

2- În cazul în care intervievatul ar fi fost pus în situația de a deveni victima unui furt, acesta a
declarat că ar încerca în primă fază să o imobilizeze și să ceară ajutor celor din jur, urmând ca

apoi să apeleze la poliție.

3-Intervievatul consideră că eventuale campanii de prevenire a furtului în mijloacele de transport

sau cămin ar fi utile deoarece în continuare rata unor astfel de infracțiuni este ridicată,
menționând că zilele trecute citise un articol pe acestă temă în care era precizat că există câțiva
copii de romi care ”iși fac mâna” cu ghilimele de riguoare în tramvaiele Iașiului, de unde
evoluează în câtiva ani profesional, plecând în străinătate de unde în aglomerații urbane mai mari
ar putea să fure mai multă lume. Există posibilitatea înființării unor clanuri, care să forțeze acești
copii să vină acasă cu anumite sume de bani obținute zilnic prin diverse activități ilicite.

4-Întervievatul ne-a spus că o eventuală campanie de prevenire a furtului din mijloacele de

transport si cămine, pentru un grup țintă cum ar fi studenții, ar avea un impact mai mare dacă ar
fi puse afișe în cămine și ar fi ținute seminarii pe această temă în sala de lectură în care să fie
puse în discuție cazuri și diverse tematici în legătură cu furtul. În online ar fi o soluție foarte
bună de asemenea.

5-Intervievatul ne-a descris o serie de metode persoanale de prevenire de a nu deveni victima

unui furt, a precizat că își ține securizate bunurile persoane, de exemplu banii nu vor fi ținuți la
vedere, nu vor fi ținuți în cămin ci vor fi ținuți într-un cont bancar. Într-un mijloc de transport iși
va ține bunurile(telefon) sau banii într-un buzunar interior ori un buzunar inchis.

6- Reducerea furturilor ar putea fi făcută printr-o comisie, o patrulă riguoasă care să acționeze in
acest sens, ținând cont că majoritatea celor care care comit astfel de acte scapă de pedeapsă cu
ușurintă.Spre exemplu în perioada sărbătororilor, anumite grupuri de romi profită de neatenția
oamenilor sub pretextul colindelor care sunt menite de fapt să distragă pasagerii, pentru ca un alt
grup să poate acționa mai facil. Intervievatul consideră că o vină o poartă si conducerea firmelor
de transport, fiindcă nu ia nici un fel de atitudine, anumiti vatmani spre exemplu opresc
tramvaiul și ii dau jos pe cei care disturbă liniștea în tramvai, aceștia sunt de felicitat. În
Timișoare există o patrulă ce vizează identificarea hoților de buzunare si este de altfel menită să
asigure liniștea în mijloacele transport.

7-Tinerii ar fi mai predispuși să comită acte de furt, femeile ar putea acționa cu bărbații, acestea
fiind mai capabile de a crea o diversiune. O categorie evidentă care are probabilitatea cea mai
crescută de a comite infracțiuni de furt din mijloacele de transport o reprezintă romii. Un
exemplu în Pallas la magazinul Diez Damat, există anumite obiecte fără dispozitive de alarmare
la ieșirea din magazin, o batistă, o cravată. Persoana de sex masculin vorbea cu vânzătorul ,iar
femeia punea în plasă nestingherită produsele. 8-15 ani romi. Această categorie scapă mai ușor.

8-Un eventual profil al unui posibil infractor este greu de identificat insă exista anumite lucruri
care-mi pot atrage atenția, parcurge tramvaiul se uită in toate direcțiile încearcă să se asigure că
nu este văzut, acestia ar putea reprezenta un posibil factor de risc și atunci sporesc atenția asupra
bunurilor.

Interviu numărul 2

1- Nu am fost pus în situația, însă am văzut niște hoți care se pregăteau să fure și împreună cu
niște amici, am reușit să-i oprim, am atras atenția victimei, am luat hoții pe sus și i-am dat jos din
autobuz, după care am sunat la poliție.

2-Aș incerca personal sa opresc hotul, aș apela la ajutor celor din jur, în caz că hotul ar reusi s
fugă cu bunul, aș anuța poliția și as depune și o plângere. Aș incerca să merg cu alți păgubiți să
depun o plângere comună pentru a fi luate masuri drastice.

3-Persoanele din jur au avut o reacție de intr-ajutoare.

4-O campanie ar fi utilă deoarece te face să conștientizezi că e nevoie de o atenție sporită în

anumite locuri pentru bunurile persoanele, consider că studenții nu au destule cunoștințe legate
de prevenirea de a nu deveni victime ale unui furt, în anumite mijloace de transport există afise
ce pot alarma studenții.

5-Un tip de camapanie util ar fi o organizație care ar apela la toate mijloacele de informare.

6-Metode de prevenire ar fi: de ține bunurile de valoare într-un ghiozdan antifurt, portofelul într-
un buzunar închis. În cămin încui camera tot timpul.

7- Aplicarea unor pedepse mult mai mari ar avea efectul de diminuare a numarului de furtului și
respectarea riguroasă de aplicare a acestor pedepse.

Unii hoți sunt cunoscuți de către pasageri, iar asta este o dovadă că poliția nu actionează în mod
eficient în combaterea acestor tipuri de infracțiuni, cât timp au furat și sunt liberi și pot reveni la
obiceiuri nestingheriți

8- Există anumite tipare, predispuși sunt cei care provin din familii sărace si care nu au avut parte
de o educație, sau pot face parte dintr-un anturaj nepotrivit, ar mai fi o categorie cei care au asa
ceva in sange, cleptomanii sau pot avea boli psihice.
Persoanele care ar putea reprezenta un factor de risc sunt greu de indetificat, acestea reușind de
cele mai multe ori să maschere orice urmă si să fie extrem de subtile.

Analiză interviuri Costin Paul Angelo

La prima întrebare Ați fost pus în situația în care să vi se fure bunurile din mijloacele de
transport sau cămin? unul din subiecți a raspuns că i-a fost sustras telefonul din buzunar de
cetățenii de etnie rroma fară să iși de-a seama, acesta a rămas fără obiectul personal până la stația
următoare. Celalat subiect nu a fost si ea victima fiindui furat portofelul din gheozdan într-un
mijloc de transport în comun. În cămine însă, subiecții cunosc cazuri în care s-au furat mâncare,
chiar si încălțăminte dar și bunuri sustrase dintr-o cameră de cămin.

La următoarea întrebare . După ce vi s-a întamplat acest lucru cum a-ți procedat? Dar celalte
persoane cum au reacționat? Ambii Subiecții au anunțat poliția pentru a intervene și nu a căutat
să își facă dreptate pe cont propriu, deoarece au zis că mai mult nu pot face și au lăsat poliția să
iși facă treaba

Pornind de la întrebarea Ce părere aveți despre înfințarea unor campanii de prevenire a furtului
din mijloacele de transport și cămine? Primul Subiect a relatat insa ar trebui invaestit mai mult
in ele, ceva mai mult de cateva afise lipite prin autobuze sau pe usile caminelor. Trebuie facut o
informare mai ampla si mai eficienta a acestor capmanii. Al doilea subiect însă spunea că Mi se
pare o idee faina, chiar cred ca ar prinde bine. Oamenii au nevoie de sprijin în astfel de situa?ii,
eu una ?tiu ca ma pierdusem pe moment de?i nu mi se furase cine ?tie ce lucru de valoare.
Ambii subiecti insa sunt de accord ca si campaniile să se facă în mediul online pentru ca
eficiența este mult mai mare si ca in ziua de astazi afisele sunt cam depasite si nici nu cred ca
dau randementul asteptat.

Măsurile de siguranță luate de către subiecții sunt cam aceeleși, primul subiect afirmă că
Principalele masuri sunt acelea de a pune bunurile in buzunare mai greu accesibile pentru cei
rau intentionat, eventual buzunare care au fermoar sau capse, precum si accea de a fi mereu
atent la persoanele din jurul meu, cel putin cele ceva mai dubioase.In camin principala metoda
este sa tii camera mereu incuiata nu esti prin preajma precum si pe timpul noptii. Al doilea
subiect spune că își maschează lucrurile cănd părăsește camera și încearcă să nu își lase lucrurile
de valoare la vedere, iar când folosește mijlocoacele de transport în comun, măsurile luate de al
doilea subiect încerc pe cât posibil sa-mi țin mainile în buzunare și geanta pe brațe sau oricum
în aria vizuala.

Întrebarea . Ce soluții propuneți pentru micșorarea numărului de furturi? Se dorește o campanile

mai amplă prin care informația să circule prin școli, cămine și în mijloacele de transport în
comun, dar și populația orașului să își dea seama de pericole, și ar trebui să fie mai atenți la
bunurile lor personale și să își protejeze mai bine lucrurile de mâna hoților.

Categoriile sociale și de vărsta variaza din spusele subiectilor, unul dintre ei relatează ca Nu cred
ca ar trebui pusa la colt o intreaga categorie de persoane sau de varsta, dar in general cred ca
este destul de clar ca majoritate sunt persoane de etnie roma, destul de tinere in general, cu
varste cuprinse intre 10-35 de ani.

O relatare despre unul din profilul celui care comite infractiunea de furt este In opinia mea o
persoana care ar comite un act de infractiune este o persoana care nu are multe de pierdut, care
isi risca libertatea pentru o suma relativ mica de bani sau pentru obiecte care nu aduc profit
mai mult sau mai putin.

In general o persoana care savarseste astfel de fapte nu o face pentru o singura data sau
de doua ori, ci sunt persoane care revin la asemenea fapte chiar si dupa amenzi sau chiar ani de
inchisoare.

Dar cu ajutorul celorlalti cred ca astfel de persoane pot fi integrate social, astfel incat sa
nu mai fie nevoiti sa faca stfel de fapte, prin consiliere psihologica.
Analiză interviuri Gugoașe Ana-Maria

În urma interviurilor luate, la întrebarea ,,Ați fost pus în situația în care să vi se fure bunurile
din mijloacele de transport sau cămin?” Răspunsul subiectului unu a fost: ,,Da, în urmă cu câțiva
ani când stăteam în chirie am avut această întâmplare deoarece veneam la facultate cu autobuzul,
și aveam de mers în jur de 30 de minute, urcau tot felul de oameni și mi s-a întâmplat o singură
dată, însă în cămin nu am avut parte de asemenea lucruri.” Iar răspunsul subiectului doi a fost
,,Da, într-un mijloc de transport, mai exact în tramvai. În cămin nu mi s-a întâmplat”.
Întrebați fiind ,, cum s-a întâmplat acest lucru?” Subiectul unu a răspuns: ,,Având în
vedere că era autobuzul 28 ce avea o rută mai mare și era supraalomerat iar eu aveam la mine o
geantă ce se deschidea destul de ușor, la un moment dat am simțit cum cineva trage de ea însă,
nu am băgat de seamă am crezut că este din cauza aglomerației. Iar, în apropiere de facultate
când s-a mai eliberat un pic am observat că aveam fermoarul deschis”. Subiectul doi a răspuns: ,,
Eram în tramvai cu prietena mea iar în spatele meu se afla un băiat destul de bine îmbracat, ce nu
m-aș fi așteptat niciodată să fie un hoț de buzunare”.

La întrebarea ,,După ce vi s-a întâmplat acest lucru cum ați procedat?” Subiectul unu a
răspuns: ,, În acel moment nu mi-am dat seama dacă am închis eu fermoarul înainte să îmi iau
bilete pentru autobuz sau pur și simplu mi l-a deschis cineva, apoi mi am verificat lucrurile și am
observat că nu mi a dispărut nimic de valoare doar un singur obiect care era din metal și o
baterie externă care semăna cu un telefon, însă nu am reacționat într-un anumit fel, deja mi se
părea că este prea târziu să merg să anunț poliția sau să vad dacă camerele de supraveghere
funcționează” Răspunsul subiectului doi a fost: ,,Eu nu am simțit nimic, însă prietena mea l-a
vazut și în acel moment m-a anunțat atunci am început să mă cert cu el și să ridicăm tonul vocii
destul de tare încât în scurt timp toți călătorii ne-au auzit”.

,,Persoanele din jurul dumneavoastră cum au reacționat?” Subiectul unu a răspuns că ,,

din moment ce nu am solicitat ajutorul acestora nu au reacționat în nici un fel, însă au mai fost
cazuri în care am observat că o doamnă chiar a început să se certe cu un bărbat cerându-i să îi
înapoieze telefonul, a observat că i-a disparut în momentul în care s-a urcat într-un autobuz însă
nimeni nu a reacționat în nici un fel. Doamna se certa cu dumnealui și oamenii pur și simplu
asistau.” Subiectul numărul doi la această întrebare a răspuns: ,, Au început să îl amenințe că vor
anunța vatmanul pentru a apela la poliție imediat, erau foarte indignați deoarece acesta vorbea
foarte urât atât cu mine cât și cu prietena mea. Când a văzut că ea m-a anunțat a început să o
amenințe că o bate. Sincer nu mă așteptam însă, oamenii au fost foarte solidari și chiar au
încercat să îl țină atunci când a încercat să mă împingă”.

La întrebarea ,, Mai cunoașteți și alte cazuri de furturi?” Subiectul unu a mărturisit că: ,,
În cămin nu, e primul an când stau în cămin și nu am întâlnit astfel de cazuri. Însă în mijloacele
de transport am mai întâlnit, de exemplu altă colegă mergând cu tramvaiul, erau o gașcă de copii
în jur de cinci, trei fete și doi băieți care tot timpul sustrăgeau obiecte în momentul în care se
urca în tramvai. Si colegei i s-a furat telefonul din mână în momentul în care trebuia să urce în
tramvai iar aceasta nici nu a mai avut timp să reacționeze deoarece aceștia au fugit”. Subiectul
numărul doi a răspuns că ,, Da. În cămin prietenei mele i s-a furat câteva haine ce le avea la
uscat. Iar mie, mi s-a furat din frigiderul de la cămin pachetul ce tocmai îl primisem de acasă.
Iar în mijloacele de transport nu mai cunosc cazuri concrete însă se tot pun diferite anunțuri pe
facebook privind diferite furturi dar și poze cu anumite persoane ce sunt bănuite că ar fura”.

,, Ce părere aveți despre înființarea unor campanii de prevenire a furtului din mijloacele
de transport și cămine și cum s-ar putea face acestea cunoscute?” Subiectul unu a răspuns ,,
Aceste campanii ar putea să îi facă pe călători mai conștienți pentru a-și putea apăra bunurile. De
exemplu telefoanele care sunt ținute în buzunar, asta fac de obicei tinerii pentru a ajunge mai
ușor la ele. Dar în mare parte nu cred că îi va influența cumva pe cei care fură , pur și simplu
oamenii vor fi mult mai atenți”. Subiectul doi ,, Ar fi o idee interesantă, spre exemplu mă
gândesc la inițierea unei campanii în stații atunci când călătorii sunt în așteptarea mijloacelor de
transport. Iar în cămine s-ar putea pune afișe pentru a spori atenția studenților cu privire la
bunurile lor.

La întrebarea ,, Care sunt principalele măsuri de prevenire împotriva furturilor pe care le

folosiți?” Subiectul unu a răspuns ,, de cele mai multe ori mă asigur cine este lângă mine și îmi
țin geanta cât mai aproape, în fața mea pentru a vedea cine are acces la ea.” Subiectul doi a
răspuns ,, În cămin am grijă să nu îmi las lucrurile de valoare la vedere și atunci când ne punem
la somn închidem ușa. Iar în mijloacele de transport nu prea îmi iau măsuri, am grijă la buzunare
și am grijă lângă ce oameni stau”.

,, Ce soluții propuneți pentru micșorarea numărului de furturi?” Subiectul unu a răspuns ,,

Nu știu dacă ar exista soluții atât de eficiente în afara faptului că există camere de supraveghere
în autobuz cu mare lucru nu cred că ajută deoarece când sunt supraaglomerate mijloacele de
transport nu este atât de accesibil să se vadă cine fură și cine nu, și cu toate acestea chiar dacă
sunt prinși ei nu primesc decât o amendă care se va prescrie și pur și simplu nu va fi plătită
absolut deloc. Nu cred că îi va face pe aceștia să nu mai continue”. Subiectul doi a răspuns: ,,
cred că soluțiile pe care le-aș putea propune sunt mediatizarea riscului de a fi victimă a unui furt,
poliția să facă anumite campanii de informare în campusurile studențești dar și în mijloacele de
transport”.

,, Din punctul dumneavoastră de vedere care sunt categoriile de persoane ce săvârșesc

aceste acte de furt?” Subiectul unu a răspuns ,, De cele mai multe ori lumea se așteaptă ca ceicare
fură să aibă o situație financiară precară însă nu este așa. Sunt persoane care arată impecabil când
urcă în autobuz și pur și simplu nu te aștepți ca ele să îți deschidă geanta și să îți ia obiecte de
valoare sau orice obiect va fi. Chiar au fost cazuri în care o doamnă a observar că are geanta
deschisă în schimb nu era nici o persoană prost îmbrăcată sau să pară că are anumite probleme,
să aibă o anumită etichetă pusă de societate astfel încât să ne așteptăm ca aceasta să fure pur și
simplu erau oameni îmbrăcați foarte bine”. Subiectul doi a răspuns ,, Să spunem că persoanele de
etnie romă sunt de obicei cei care fură însă asta nu este o regulă am văzut și români ce au un stil
de a fura mai ceva ca ei. Am văzut persoane foarte bine îmbrăcate ce furau dar și persoane care
arătau mai sărăcăcios îmbracat și furau”.

,,Cum arată profilul unei persoane care comite un act de infracțiune?” Subiectul unu a
răspuns ,, Nu aș putea da un profil, sunt și persoane care arată mai ciudat. Cum ar fi un cerșetor
de exemplu lumea se așteaptă și își trag imediat geanta pentru că este posibil ca acesta să fure.
Dar de cele mai multe ori s-a întâmplat ca aceștia să arate foarte bine îmbrăcați, îngrijiți fără să
dea această impresie că urmează să fure”. Subiectul doi a răspuns: ,, Nu există un profil al
acestei persoane. Sunt oameni și oameni. Pot fi oameni care arată foarte bine să spunem la
costum și persoane ce arată deplorabil. Dar aș putea spune că majoritatea oamenilor se feresc de
persoanele de etnie romă”.
Analiză interviuri Morariu Ramona-Mihaela

Interviul 1

Pornind de la întrebarea :” Ați fost pus în situația în care să vi se fure bunurile din mijloacele de
transport sau cămin? Dacă da, descrieți-mi vă rog situația”, subiectului numărul unu ia fost furat
telefonul într-o dimineaţă dintr-un autobuz aglomerat din cauza lipsei de atenţie.

La întrebarea „Cunoașteți și alte cazuri de furt în mijloacele de transport?” subiectul afirmă că a

auzit multe cazuri în care unii hoţi fură telefoane,portofele,bani,ţigări de la persoanele în vârstă
sau care nu sunt atente,iar din cămine a auzit de o situaţie în T1 din campusul Tudor
Vladimirescu când studenţii din anul patru au spart uşa camerei unei fete şi i-au furat multe
lucruri :haine, bani ,aurul pe care îl avea în cameră .

Procedurile care au urmat dupa aceste cazuri au fost : subiectul nu s-a implicat în cazul colegii
jefuite pentru a nu avea probleme , iar administratorul și seful de camin nu au putut face nimic.

Pornind de la întrebarea ” Ce părere aveți despre înfințarea unor campanii de prevenire a furtului
din mijloacele de transport și cămine?”, subiectul are o părere pozitivă despre acest lucru și
susține că ar trebui să se implice mai multă lume ,iar în acest fel poate nu s-ar mai fură lucruri
din mijlocele de transport și cămine.

Subiectul numărul unu, propune o modalitate prin care s-ar face cunoscută aceasta campanie,de
exemplu internetul deoarece foarte multă lume în ziua de astazi il accesează .

O altă modalitate propusă este : în autobuze să fie cât mai multe afișe ,iar pe plasmele din
interior să se difuzeze materiale video cu caracter informativ la furturi,modalitatii și prevenirea
actului în sine,iar în cămine oganizarea unor cercuri de studenți în fiecare weekend unde un
ofițer de poliție să le explice totul despre furturi de la măsuri la tactici, implicându-se și
administratorul pentru o prezența cât mai mare.

Măsurile de prevenire împotriva furtului pe care le folosește subiectul în mijlocul de transport

sunt:persoanele din jur,poliție,spary-paralizant și autoapărare(avand în vedere fizicul).
Măsurile de prevenire folosite în cămin sunt: verificare ușii dacă este încuiată de două ori,
închiderea geamurilor,ascunderea lucrurilor de valoare (aur) ,iar dacă nu reușeste le duce
acasă,banii pe care îi primește de la părinți îi ia peste tot nu îi lasă în cameră,are grijă la
persoanele cu care socializează și pe care le primește în cameră verificând lucrurile după
plecarea lor.

Soluțiile propuse de subiect privind micșorarea numărului de furturi sunt:pedepse mult mai
aspre,folosirea violenței pe hoți pentru a nu mai fura a doua oară,poliția să patruleze cât mai
mult prin cartiere,oamenii să fie mai atenți la bunurile lor și cei care fură să facă mai multe ore
în folosul comunității.

În opinia subectului ,categoriile de persoane ce săvârșesc actele de furt ar fi: foștii deținuți,cei
care se drogează, oamenii care consumă alcool ,unii bătrâni care nu au
adăpost,rromi,adolescenții și copii ce provin din familii defavorizate. Subiectul susține că cea
mai periculoasă categorie de persoane ce săvârșesc actele de furt ar fi: rromi,foști deținuți, copii
ce provin din familii defavorizate și adolescenții ce au intrat într-un anturaj prost și au preluat
anumite comportamente devinate din grup.

În vederea profilul unei persoane care comite un act de infractiune subiectul numărul unu o
descrie astfel:înalt ,slab sau bine făcut ,de culoare alb sau creol,brunet cu fața nervoasă cu
riduri ,mâinile mari cu degete lungi, îmbrăcat bine sau mudar pentru a impresiona și cu cartacter
normal .

La întrebarea ”Dacă observă o persoană că fură în mijlocul de transport din geanta unei doamne
cum ar proceda”subiectul răspunde astfel: ar pune accent pe fizicul persoanei,deoarece fiind
prea masiv și implicandu-se în atenționarea doamnei ar putea pății ceva,dar dacă este un copil s-
ar implica și ar suna la poliție.

O schimbare în ceea ce privește furtul din mijlocaele de transport și cămine propusă de subiect
este: mai multe camera de video în autobuze care să funcționeze,polițiști sub acoperire și
persoanele de sex feminin să aibă o atenție mult mai mare la lucrurile pe care le posedă.În
cămine să se pună camera de supraveghere ,uși ce au o rezistență mai mare ,vizor la ușa și
paznici care să patruleze noaptea mult mai des.
Interviul 2

La întrebarea ”Ați fost pus în situația în care să vi se fure bunurile din mijloacele de transport sau
cămin? Dacă da, descrieți-mi vă rog situația.”subiectul afirmă că din lipsa atenției i s-a furat
telefonul și portofelul din ghiozdanul pe care îl purta în spate. Din cămin i s-a furat laptopul pe
care l-a lăsat pe pat.

La întrebarea”Cunoașteți și alte cazuri de furt în mijloacele de transport?”subiectul numărul doi

povestește un caz în care, colegului de cameră i s-a furat telefonul ,având un conflict încă din
stație cu o persoană .După cateva stații a constatat că îi dispăruse telefonul. Un alt caz de
furt,acesta din cămin ,ne este relatat de către subiect :într-o seară câțiva studenți au uitat ușa
descuiată și li s-au furat mancarea și hainele.

Pornind de la procedurile pe care le-a aplicat,după ce a fost furat,subiectul susține faptul că a

contactat poliția în ambele cazuri.În ceea ce privește furtul din autobuz a mers la compania de
transport și a solicitat înregistrarea video din acea zi ,cunoscând intervalul de ore în care a
calătorit și cu ajutorul poliției a reușit să-l identifice pe hoț și să-și recupereze bunurile furate.

În ceea ce privește furtul de la camin, a verificat înregistrarea video din seara respectivă de pe
palier și împreună cu paznicul l -am recunoscut pe faptaș.

În cazul celorlalte persoane care au fost furate ,subiectul le-a îndrumat să procedeze la fel,să
mergă la poliție și cu ajutorul acestora să verifice înregistrările și să îl identifice pe
faptaș.Colegul său avusese și contact vizual cu hoțul și i-a fost mai ușor .

Despre înfințarea unor campanii de prevenire a furtului din mijloacele de transport și cămine
,subiectul este total de acord și consideră că, compania de transport ar trebui să asigure mai cu
eficiență securitatea călătorului.

O modalitate prin care s-ar face cunoscută o astfel de campanie, o consideră subiectul că ar fi
TV-ul,prin realizarea unei emisiuni cu tema ,, siguranța în mijlocul de transport ,, fiind dedicată
vîrsnicilor,iar pentru tineri modalitatea de informare ar fi internetul, deși nu ar fi exclus și o
emisiune în mediul online, un canal pe Youtube spre exemplu.

Principalele măsuri de prevenire împotriva furtului pe care le folosește subiectul numărul doi în
mijloacele de transport ar fi:atenția mult mai sporită la bunurile personale și la cei din jur.
Principalele măsuri de prevenire împotriva furtului pe care le folosește subiectul în cămin sunt:
achiziționarea unei încuietori în plus pentru creșterea nivelului de securitate.

Propunerea soluțiilor pentru micșorarea numărului de furturi atât din mijloacele de transport cît
și din cămine propuse de subiect sunt: axandu-se pe legi propune o practică întâlnită în istorie,cei
care fură să li se taie mâna cu care au săvârșit fapta și doar prin acest fel ar vedea micșorarea
numărului de furturi. Subiectul suține faptul că atunci când intervine frica,se vor gândi de două
ori înainte să-și riște pielea pentru un telefon sau portofel.

O alta solutie pe care o propune, ar fi înființarea unei patrule de poliție care să patruleze
îmbrăcați în civil, fiind atenți la cei suspecți și să prevină tentativa de furt.

Iar o altă soluție, în ceea ce privește furtul din cămine, ar fi creșterea numărului de paznici care
să patruleze în fiecare seară pe coridoare.

Din punctul de vedere a subiectului categoriile de persoane ce săvârșesc actele de furt:prima

categorie o reprezintă adolescentii cu vârsta cuprinsă între 15-16 ani din cauza nevoilor
personale pae care parintii nu le pot asigura,dar m-ai săvârșesc actul de furt și din cauza
consumului de alcool și droguri, marea influență fiind anturajul greșit din care fac parte.

Altă categorie o reprezintă rromi deoarece aceștia sunt învățați să fure încă de mici de la o vârstă
fragedă 11-12 ani, fiind forțati în unele cazuri de către familie din cauza lipsurilor.

Ultima categorie este reprezentată de recidiviștii deoarece neștiind altceva ce să facă revin la
același practici pentru a supravetui. Mai ales că sunt priviți negativ de către societate, iar
majoritatea care vor să se angajeaze să își refacă viața se lovesc de mai multe ori de uși închise.

La întrebarea ”Cum arată profilul unei persoane care comite un act de infractiune ?” subiectul
numărul doi descrie astfel: ar avea un spirit de observație foarte dezvoltat, să nu își facă simțită
prezentă foarte mult, mai rezervat, meticulos, iute de picior, atent la detalii, principala lui frică
fiind flagrantul.
Analiza generală a interviurilor:

Analizând toate răspunsurile primite de la cei 8 intervievați putem concluziona astfel:

La prima întrebare: ”Ați fost pus în situația în care să vi se fure bunurile din mijloacele de
transport sau cămin? Dacă da, descrieți-mi vă rog situația .” Unii respondeți au menționat că au
fost victime ale furtului în cămine, cât și în mijloacele de de transport în comun, iar o altă parte a
menționat că a fost martoră sau cunoaște un eveniment de acest gen. Putem astfel conchide că
infracțiunea de furt din mijloacele de transport este un act delicvent tot mai des întâlnit pe raza
Municipiului Iași.

La înrebarea numărul doi:” După ce vi s-a întamplat acest lucru cum ați procedat ?”.O parte
dintre intervievați au relatat faptul că au intervenit în primă fază pe cont propriu,expunându-se
eventualelor riscuri încercând să-și recupereze bunurile, ca ulterior să aducă cunoștință
autorităților că au fost victime unui furt. O altă parte a luat în calcul în primă fază apelarea la
poliție, nedorind să se implice direct în vreo posibilă altercație, și să ceară imediat ajutorul celor
din jur.

La întrebarea numărul trei: Ce părere aveți despre înfințarea unor campanii de prevenire a
furtului din mijloacele de transport și cămine? Majoritatea respondenților consideră că studenții
nu dețin destule informații în legătură cu prevenirea infracțiunilor de furt și nici nu acordă o
importanță deosebită acestui fapt. Așadar intervivații au precizat faptul că aceste campanii de
prevenire ar fi foarte utile pentru studenți, deoarece ar putea duce la conștientizarea pericolul și
deveni mai precauți. Modul ideal de a se realiza campania este în mediul online ținând cont că
studenții apelează cel mai des la această modalitate de a se documenta. Existența mai multor
afișe în diverse puncte ale orașului care ar putea reprezenta zone de risc referitoare la
infracțiunea de furt ar constitui un avantaj de informare pentru populație.

La întrebarea numărul patru: Care sunt principalele măsuri de prevenire împotriva furtului pe
care le folosiți? Intervievații ne-au descris o serie de metode persoanale de prevenire de a nu
deveni victime ale unui furt, au precizat că își țin securizate bunurile persoane, de exemplu banii
nu vor fi ținuți la vedere, iar sumele mai mari vor fi depuse într-un cont bancar, nu lăsate la voia
întamplării în cămin. Într-un mijloc de transport își vor ține bunurile(telefon) sau banii într-un
buzunar interior ori un buzunar închis. O parte dintre ei pentru situații neprevăzute ce ar putea
conduce la iscarea unui conflict, pentru securitatea persoanală aleg să aibă în geantă un spray
paralizant.

La întrebarea numărul cinci: Ce soluții propuneți pentru micșorarea numărului de furturi? Printre
soluțiile cele mai des oferite de către respondenți se numără : Existența a mai multor campanii de
prevenire, o supraveghere mai bună asigurată atât video cât și de poliție care ar putea patrula în
civil, aplicarea cu strictețe a pedepselor și înăsprirea acestora, o parte dintre aceștia considerând
unii hoți sunt cunoscuți de către pasageri, iar asta este o dovadă că poliția nu actionează în mod
eficient în combaterea acestor tipuri de infracțiuni, cât timp au furat și sunt liberi ei pot reveni la
obiceiuri nestingheriți.

La întrebarea numărul șase: Din punctul dumneavoastră de vedere,care sunt categoriile de

persoane ce săvârșesc actele de furt? Majoritatea intervievaților au ținut să precizeze că
majoritatea hoților de buzunare sunt de etnie romă, cu vârste cuprinse între 10-35 de ani.
Respondenții consideră cei care comit aceste infracțiuni fac parte dintr-o familie săracă, un
anturaj nepotrivit, sau au boli psihice cleptomanie.

La întrebarea numărul șaptea:

Cum arată profilul unei persoane care comite un act de infractiune ? Intervievații au menționat ca
este foarte dificil de alcătuit un profil al celor care comit infracțiuni de furt acestea reușind de
cele mai multe ori să maschere orice urmă si să fie extrem de subtile , însă există anumite aspecte
care pot fi depistate si interpretate ca aparținând persoanelor care ar putea reprezenta un factor de
risc pentru bunurile lor personale. Dintre aceste aspecte amintim: persoane care tranzitează
mijlocul de transport, persoane care încearcă să creeze o diversiune.

Analiză Catitativă:

Prin această cercetare cantitativă,dorim să aflăm mijloacele de prevenire împotrva furtului din
transportul în comun și căminele studențești din Iași. Am aplicat 60 de chestionare persoanelor
de sex masculin şi feminin, cu diferite categorii de vârstă , de la 18-30 de ani.

Q1. Care considerați că sunt principalele probleme ale studenților, referitoare la

mijloacele de transport cât și la campusul studențesc ?
 Aglomerația în mijloacele de transport Condițiile precare din mijloacele de tranport
Furtul Altele

22%

48%

17%

13%

Q2
Infracțiunea de furt este considerată o problem generala după cum observăm 50% sunt de părere
ca da și 17 au răspuns că nu.

Q3.

Q4.
O5. Cunoașteți cazuri de furt din mijlocul de transport sau din campus studențesc ?
 Q6 În cazul unui furt intr-unul din locurile precizate anterior, cum apreciați implicarea
persoanelor din imediata apropiere ?
 Q7. In opinia dumneavoastra considerați că studenții iși iau masuri de precauție de a nu
deveni victimele unui furt ?

Da Nu

37%

63%

Q8. În opinia dumneavoastră, în ce măsură lipsa precauției călătorilor depinde de

următoarele motive?
Q9.Cât de implicate vedeți ca fiind autoritățiile în combaterea furturilor din mijloacele de
transport ?
Q10. Ce măsuri de precauție adoptați în momentul când vă aflați în aceste locuri?

Atenția sporită la lucrurile de valoare Atenție foarte la cei jur

Altele

4%
6%

90%

Q11.

.
Q12.
Q13.

Q14.
Q15.
Q16.
Bibliografie generală:

Zamfir, Cătălin, & Vlăsceanu, Lazăr- ”Dicționar de sociologie”,,București: Babel ,1993

Abordări Tradiţionale Ale Conceptului de Securitate

Septimiu Chelcea -”Metodologia cercetarii sociologice metode cantitative si calitative”Bucuresti,

Editura Economica, 2001 .

Noul şi vechiul Cod penal: actualizat aprilie 2014-Bucureşti, C.H. Beck, 2014
 
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/iesenii-campioni-nationali-la-hotii-cele-mai-multe-talharii-si-
furturi-din-societati-comerciale--153937.html

https://www.libertatea.ro/stiri/un-tanar-din-iasi-prinde-hotii-de-buzunare-1726228

http://www.romaniatv.net/ce-trebuie-sa-stii-daca-esti-jefuit-in-autobuz-cum-iti-poti-recupera-
bunurile_76814.html#n

https://andreivocila.wordpress.com/2010/03/26/constatarea-si-combaterea-furturilor-din-
buzunare-posete-sau-genti/

https://andreivocila.wordpress.com/2010/03/26/constatarea-si-combaterea-furturilor-din-
buzunare-posete-sau-genti/

https://www.politiaromana.ro/ro/prevenire/furturi-din-buzunare
Anexă 1

Chestionar

Bună ziua! Suntem studenți în cadrul Universității Alexendru Ioan Cuza, Facultatea de
Filosofie și Științe Social-Politice, la masterul Securitate comunitară și controlul violenței.
Realizăm o cercetare cu privire la mijloacele de prevenire de a nu deveni victime ale furtrului în
mijloacele de transport sau în căminele studențești. Vă rugăm să ne răspundeți la câteva întrebări
referitoare la acestă temă. Răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante pentru noi şi vă
asigurăm de confidențialitatea celor declarate de dumneavoastră.

Q1. Care considerați că sunt principalele probleme ale studenților, referitoare la

mijloacele de transport cât și la campusul studențesc ?

Q2. Sunteți de părere ca infracțiunea de furt, rezprezintă una din problemele generale cu
care se confruntă studenții ?

Q3. Considerați că mijloacele de transport si campusul studențesc reprezintă o arie din

care bunurile dumneavoastră ar putea fi sustrase cu usurință ?

Q4. Ați fost victima unui furt într-un mijloc de transport sau într-un cămin studențesc ?

O5. Cunoașteți cazuri de furt din mijlocul de transport sau din campus studențesc ?

Q6 În cazul unui furt intr-unul din locurile precizate anterior, cum apreciați implicarea
persoanelor din imediata apropiere ?
 Q7. In opinia dumneavoastra considerați că studenții iși iau masuri de precauție de a nu
deveni victimele unui furt ?

Q8. În opinia dumneavoastră, în ce măsură lipsa precauției călătorilor depinde de

următoarele motive?

Bifați cu X în dreptul cifrei corespunzătoare părerii dumneavoastră. Cifra 1- deloc; 2-

oarecum; 3- destul; 4- mult; 5- întotdeauna.

Afirmația 1-Deloc 2-Oarecum 3-Destul 4-Mult 5-Întotdeauna

Lipsa
informțiilor
despre
modalitățile de
furt în mijlocele
de transport sau
în căminele
studențești

Neperceperea
riscului de a fi o
victimă a
furtului în
mijlocele de
transport sau în
căminele
studențești
Lipsa
cunoștințelor
despre protecția
împotriva
furtului în
mijlocele de
transport sau în
căminele
studențești
Lipsa
 cunoștințelor
despre
consecințele
furtului în
mijlocele de
transport sau în
căminele
studențești

Q9.Cât de implicate vedeți ca fiind autoritățiile în combaterea furturilor din mijloacele de

transport ?
Q10. Ce măsuri de precauție adoptați în momentul când vă aflați în aceste locuri?

Q11. În ce măsură considerați că ar fi utilă realizarea unei campanii de prevenire a furtului?

În foarte mare În mare măsură În mică măsură În foarte mică Nş/ Nu pot
măsură măsură aprecia
1 2 3 4 99

Q12. Cât de des ați observat prezența poliției în mijloacele de transport și in campul studențesc?
Foarte des Des Rar Foarte rar Niciodată NS /NR
1 2 3 4 5 99

Q13.Care sunt principalele masuri de prevenire a furtului pe care le folisiți?(se va înregistra câte
un singur cod pentru fiecare variabilă)

Variabile Foarte des Des Rar Foarte NS/NR

rar
1.Autoapărare 1 2 3 4 99
2.Verificarea 1 2 3 4 99
încuietorilor și a
lucrurilor de valoare
3.Apelarea la cei din 1 2 3 4 99
jur
4.Poliție 1 2 3 4 99
Q14. Care sunt principlii factori ce îi determină pe delincvenți să fure ? (se pot nota mai multe
variante)
a.Dorința de adrenalina b. Situația financiară c.Anturajul d.Substanțele stupefiante și
alcoolul.
Q15.Cât de mulțumit sunteți de siguranța ce o oferă mijloacele de transport și caminele ?

Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte NS/NR

mulțumit nemulțumit
Mijloacele de 1 2 3 4 99
transport
Cămine 1 2 3 4 99

Q16. Care dintre următoarele categorii de persoane considerați că ar fi mai predispuse în a

comite infracțiunea de furt ?
Indivizi fără ocupaţie 1
Gaști de cartier 2
Dependenţi de alcool/drog 3
Oamenii străzii 4
Persoane sărace 5
Rromi 6
Altele: ------------------------- 98
NS /NR 99

Date socio – demografice

SD. 1 Genul: 1. Masculin 2. Feminin

SD. 2 Vârsta ( ani împliniţi) :--------------------------

SD. 3 Starea Civilă:

Necăsătorit Căsătorit Divorţat Văduv Concubinaj NS /NR

1 2 3 4 5 99

SD. 4 Ultima şcoală absolvită:

Fără şcoală 1 Şcoală post – liceală 6

Primară ( 1 -4 clase) 2 Universitar de scurtă durată ( colegiu) 7
Gimnazială 3 Universitar de lungă durată 8
Şcoală profesională / ucenici 4 Studii post- universitare 9
Liceu ( 9 – 12 clase ) 5 NR 99

Lucraţi 1
Nu lucraţi 2
Unde? -----------------------------------------------------
Sunteţi :

SD.5 Mediul: 1. Urban 2. Rural

Anexă 2

Ghid de interviu

• Ați fost pus în situația în care să vi se fure bunurile din mijloacele de transport sau
cămin? Dacă da, descrieți-mi vă rog situația .

• Cunoașteți și alte cazuri de furt în mijloacele de transport?

• Dar din cămine?

2) După ce vi s-a întamplat acest lucru cum ați procedat?

• Dar celalte persoane cum au reacționat?

3) Ce părere aveți despre înfințarea unor campanii de prevenire a furtului din mijloacele
de transport și cămine?

• Prin ce modaliate considerați că se poate face cunoscută campania?De

exemplu:afise ,internet,TV etc.

• Care sunt principalele măsuri de prevenire împotriva furtului pe care le folosiți?

• În mijloacele de transport cum procedați?
 • Dar în cămin?

• Ce soluții propuneți pentru micșorarea numărului de furturi?

• Din punctul dumneavoastră de vedere,care sunt categoriile de persoane ce săvârșesc actele

de furt?
• În ce vârstă se încadrează?

7) Cum arată profilul unei persoane care comite un act de infractiune ?