MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL

REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE”

CATEDRA „Procedură penală, Criminalistică şi Securitate informațională”

Recomandare metodică

La disciplina „Criminalistica”

TEMA: Metodica cercetării furtului

1. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor de furt. Pornirea

urmăririi penale, circumstanţele care necesită a fi stabilite la cercetarea
omorurilor, situaţiile tipice de urmărire penală
2. Particularităţile efectuării acţiunilor iniţiale de urmărire penală
3. Particularităţile efectuării acţiunilor ulterioare de urmărire
penală

APROBAT
Autor: Bulai Iurie la
şedinţa Catedrei

„Procedură penală,
Şef Catedră „Procedură
Criminalistică şi Securitate
penală, Criminalistică şi informațională ”
Securitate informațională” din ___, _________2020

Rusnac C.

CHIŞINĂU 2020

1
1.1 Caracteristica criminalistică a infracţiunilor de furt. Pornirea urmăririi
penale, circumstanţele care necesită a fi stabilite la cercetarea omorurilor,
situaţiile tipice de urmărire penală

Particularităţile cercetării furturilor se determină de caracteristica

criminalistică a acestor genuri de infracţiuni, care scoate în evidenţă esenţa
faptului infracţional, metodele de pregătire, comitere, camuflare, precum şi
aspecte ce ţin de mecanismul de creare a urmelor, subiecţii infracţiunii,
caracteristica victimelor.
Legislaţia în vigoare defineşte furtul ca sustragerea pe ascuns a bunurilor.
Locul comiterii de furturi a bunurilor private sunt apartamentele, casele,
căminele, încăperile de serviciu, gările auto, feroviare, străzile, locurile
publice. Comiterea furturilor de bunuri aparţinînd statului se realizează la
întreprinderi, instituţii, organizaţii. Alegerea locului de comitere a furturilor
se determină de infractori prin analiza gradului de accesibilitate, a
posibilităţii de a le sustrage rapid şi pe neobservate.
Timpul de comitere a furturilor este un alt element al caracteristicii
criminalistice. Cel mai frecvent furturi a proprietăţii private se comit în zilele
cînd cetăţenii se află la serviciu între orele 8.00 - 18.00. În această perioadă
marea majoritate a cetăţenilor se află la serviciu, funcţionează marea
majoritate a întreprinderilor, instituţiilor, în transportul public, în pieţe, străzi
sunt prezente mase considerabile de persoane. Această situaţie permite
infractorilor de a circula de la un loc la altul, pentru a alege momentul
propice de a comite infracţiunea. Obiecte ale atentării criminale sunt diverse:
obiecte de vestimentaţie, electrocasnice, bani, giuvaiere, automobile, produse
alimentare etc.
După metoda de comitere, furturile pot fi divizate în două categorii:
1. furturi realizate prin pătrundere în încăpere;
2. furturi realizate fără pătrunderea în încăpere.
Prima modaliate de realizare a furturilor poate fi divizată în căteva subgrupe:
1. furt realizat prin pătrundere tainică în încăpere însoţit de efracţie. Metodă
folosită la realizarea furturilor avutului privat din apartamente, case etc..
2. furt comis prin pătrunderea tainică în încăperi care nu este însoţit de
efracţie. Atare tipuri de realizare a furturilor se caracterizează prin

2
 pătrunderea prin oberlihturi, ferestre deschise, folosirea cheilor
proprietarului găsite sau sustrase de la el.
3. comise prin pătrunderea deschisă în încăperi (în prezenţa sau cu
consimţămîntul victimei, al reprezentantului instituţiei). Pătrunderea se
realizează prin înşelarea copiilor minori, persoanelor în etate, infractorii
folosind o entitate falsă (funcţionari ai SEL-urilor, funcţionari de poliţie
etc.).
Sunt răspîndite furturi ce nu sunt însoţite de pătrunderea în încăperi, deoarece
acestea nu solicită careva abilităţi de la infractori (cu excepţia furturilor de
buzunare). Prin metode de genul respectiv se comit furturi de bagaje la gări
auto, feroviare. Infractorii ce comit furturi se poate pot fi clasificaţi în trei
grupuri: infractori ocazionali care comit furturi în urma unei situaţii prielnice,
care nu se pregătesc pentru această acţiune criminală, folosesc obiecte găsite la
întîmplare.
Infractori calificaţi care deja s-au caracterizat prin săvîrşirea anterior a unor
asemennea genuri de infracţiuni posedă anumite deprinderi în comiterea
furturilor, îşi pregătesc acţiunile din timp şi dispun de un inventar pe care îl
folosesc.
Infractori profesionişti sînt persoane care şi-au ales un mod de viaţia
antisocial. Ei sunt specalizaţi în comiterea furturilor, anterior au fost judecaţi
pentru infracţiuni similare. Infractorii profesionişti posedă abilităţi şi
experienţă criminală, comit numai unele şi aceleaşi tipuri de furturi, spre
exemplu, furturi de buzunare.
Ca temei de pornire a urmăririi penale pe cazurile de furt serveşte
parvenirea informaţiei care denotă săvîrşirea furturilor, de obicei aceasta
parvine de la cetăţeni sau persoane cu funcţii de răspundere. Pornirea
urmăririi penale se realizează după desfăşurarea cercetării la faţa locului şi
discuţiilor prealabile cu persoanele cu funcţii de răspundere sau cu
proprietarii bunurilor private.
Circumstanţele ce necesită a fi stabilite la cercetarea furturilor: a avut
loc un furt sau s-a realizat o înscenare cine a săvîrşit infracţiunea,
personalitatea infractorului, vîrsta, a comis sau nu anterior infracţiuni, dacă
infracţiunea a fost comisă în grup, caracterul şi componenţa grupului, gradul
de organizare, distribuirea rolurilor şi funcţiilor în grup, a fost săvîrşită
infracţiunea prin înţelegere prealabilă, cînd şi în ce circumstanţe a avut loc
înţelegerea, care a fost obiectul înţelegerii; ce obiecte au fost sustrase,
volumul şi cantitatea celor sustrase, unde şi la cine s-au aflat cele sustrase,

3
cum a fost vîndut bunul sustras sau cum a fost planificat să fie vîndut, care
acţiuni au fost întreprinse pentru a crea dificultăţi în vederea descoperirii
furtului; prin ce metodă a fost realizat accesul la locul de comitere a furtului,
ce acţiuni au fost întreprinse de infractori la locul furtului şi după realizarea
ei în vederea camuflării infracţiunii şi a urmelor lor, ce condiţii au contribuit
la săvîrşirea furtului şi ce măsuri este necesar de întreprins în vederea
preîntîmpinării infracţiunilor în cauză.
După intentarea dosarului penal procesul ulterior de investigare a
furtului se desfăşoară în funcţie de volumul de informaţie cu privire la
infracţiune şi personalitatea infractorului. Reeşind din cele menţionate mai
sus, putem delimita două situaţii tipice existente la etapa iniţială de cercetare
a furturilor.
Prima situaţie: ofiţerul de urmărire penală posedă informaţia cu
privire la infracţiune, infractorul este reţinut în flagrant sau imediat după
săvîrşirea infracţiunii (spre exemplu, în timpul tentativei de a fugi cu cele
furate, la momentul încercării de a vinde cele sustrase), precum şi cînd
martorii sau partea vătămată cunosc infractorul.
Datele iniţiale cu privire la infracţiune în situaţia nominalizată nu
trezesc bănuieli, acţiunile de urmărire penală în situaţia respectivă sunt
îndreptate spre acumularea şi fixarea procesuală a probelor cu privire la
vinovăţia persoanei de comiterea infracţiunii (stabilirea circumstanţelor
concrete, investigarea şi analiza acestora). În funcţie de situaţiile tipice create
la momentul desfăşurării investigaţiilor se realizează cel mai eficient
complex de acţiuni de urmărire penală şi investigativ-operative.
Pentru prima situaţie acestea sunt: reţinerea persoanei în calitate de
bănuit, percheziţia corporală şi ridicarea bunurilor sustrase, cercetarea
acestor bunuri şi anexarea lor la dosar în calitate de probe materiale, audierea
bănuitului în vederea stabilirii datelor cu privire la personalitatea sa,
circumstanţele furtului şi reţinerii în flagrant, audierea persoanelor care au
depistat şi reţinut în flagrant infractorul, audierea martorilor oculari, a
martorilor infracţiunii sau reţinerii bănuitului, cercetarea la faţa locului,
realizarea confruntării în cazul existenţei divergenţelor între depoziţii,
percheziţia la domiciliul bănuitului în scopul depistării celor sustrase în
timpul infracţiunii cercetate sau a altor infracţiuni, prezentarea spre
recunoaştere a obiectelor sustrase.
Situaţia a doua se creează cînd a avut loc furtul, personalitatea
infractorului este cunoscută dar el a reuşit să părăsească locul infracţiunii. În

4
situaţia respectivă acţiunile ofiţerului de urmărire penală sunt îndreptate spre
selectarea datelor care caracterizează personalitatea infractorului, stabilirea
locului lui de aflare, reţinerea şi aducerea lui. Acţiunile iniţiale de urmărire
penală în situaţia respectivă sunt: cercetarea la faţa locului, audierea detaliată
a victimei, audierea martorilor oculari şi a altor persoane ce posedă
informaţii.
Situaţia a treia apare cînd a fost comis furtul dar lipsesc informaţii cu
privire la infractor. În cazul respectiv la etapa iniţială de desfăşurare a
urmăririi penale se atestă lipsa unei informaţii minore cu care s-ar putea
manipula în vederea depistării infracţiunii. Pentru realizarea cu succes a
investigaţiei în situaţia respectivă este necesar de efectuat următoarele acţiuni
de urmărire penală şi investigativ-operative: cercetarea la faţa locului,
audierea victimei sau persoanelor care au anunţat săvîrşirea infracţiunii,
identificarea martorilor şi audierea lor, prezentarea persoanelor ce au văzut
infractorul a albumelor cu infractori aflaţi la evidenţă pentru săvîrşirea
infracţiunilor similare, dispunerea inventarierii materialelor în cazul furtului
averii publice, dispunerea expertizelor în baza rezultatelor cercetării la faţa
locului, întocmirea fotorobotului persoanei care a săvîrşit infracţiunea,
verificarea în baza evidenţelor criminalistice, darea dispoziţiilor de
identificare a persoanei prin surse investigativ-operative.
Cercetarea la faţa locului. Investigarea furturilor de obicei se începe
cu cercetarea la faţa locului, sarcina acţiunii respective de urmărire penală
este de a cerceta minuţios şi a fixa ambianţa locului infracţiunii, de a depista
şi ridica urmele şi obiectele care pot servi ca probe materiale pe dosar. În
cadrul cercetării la faţa locului ofiţerul de urmărire penală trebuie să
stabilească: prin ce metodă a pătruns infractorul la faţa locului, cu ce obiecte
a intrat în contact, în ce direcţie a plecat infractorul, ce urme au fost lăsate de
infractor la locul infracţiunii, ce obiecte, urme a luat cu sine (obiecte sustrase,
urme de de stratificare de la faţa locului, particule de sol, vopsea etc.), există
indici care ar indica meseria infractorului, exteriorul său, personalitatea sa
(infractorul profesionist nu ar lăsa urme de mîini pe suprafeţe lucioase). În
cadrul cercetării la faţa locului se cercetează cu o deosebită atenţie locurile
de pătrundere în încăpere (ferestre, uşi) sau locurile de păstrare a valorilor
(dulapuri metalice, safeuri) unde pot fi depistate urme de mîini, urme de
efracţie, urme de încălţăminte, fire din hainele infractorului (în cazul
furturilor din trenuri, nave, tiruri CFL se realizaeză pînă la descărcarea
mijlocului de transport, pentru ca să fie păstrate intact poziţia şi amplasarea

5
mărfii a caracterului urmelor apărute în urma furtului). În cadrul cercetării la
faţa locului se recomandă de ridicat etichetele, paşapoartele, ambalajele,
mărfurilor sustrase. Dacă furtul este realizat din mijlocele de transport
feroviar, naval, tiruri şi este însoţit de ruperea, schimbarea plombelor. Este
necesar la cercetarea plombelor de acordat atenţie: metodei de suspendare
după rupere, locului tăierii plombei, poziţiei plombei faţă de suport,
dimensiunilor şi caracterului orificiilor în plombă. Mărfurile analogice se
fotografiază şi se imprimă color, fapt care facilitează activitatea de căutare.
La comiterea furturilor se folosesc frecvent mijloacele de transport, aceasta
impune cercetarea teritoriului adiacent în vederea depistării urmelor
mijloacelor de transport. În procesul-verbal al cercetării la faţa locului se
descrie amănunţit căile de acces în încăpere, mediul locului infracţiunii,
urmele şi probele materiale depistate. De asemenea, în procesul-verbal se
fixează probele materiale ridicate în urma cercetării la faţa locului, modul lor
de ridicare şi ambalare.
Audierea victimelor şi persoanelor cu funcţie de răspundere
responsabile în gestionarea cărora s-au aflat bunurile sustrase (poate fi
efectuat în două etape). La prima etapă este raţional de obţinut informaţia
necesară cu privire la semnalmentele celor sustrase, ale personalităţii
infractorului, dacă el a fost observat, sau la bănuielile victimelor, persoanelor
cu funcţie de răspundere cu privire la persoanele care puteau săvîrşi
infracţiunea cercetată. La etapa ulterioară se elucidează toate detaliile furtului
care au valoare probantă.
La audierea persoanei responsabile pentru gestionarea bunurilor
sustrase este necesar de stabilit: cînd a fost săvîrşită infracţiunea, prin ce
metodă, cu folosirea căror mijloace, de cine şi cînd a fost depistată
infracţiunea, în ce perioadă de timp furtul putea să rămînă neidentificat şi de
ce (zile de sărbătoare sau de odihnă), s-a realizat verificarea cantităţii
bunurilor şi valorilor pînă la şi după furt; după informaţiile preliminare a fost
sustras prin furt, au rămas la faţa locului obiecte mai valoroase decît cele
sustrase, unde s-au aflat obiectele respective; care sunt semnalmentele
individuale ale obiectelor sustrase (denumirea, destinaţia, locul producerii,
timpul producerii, materialul, sigiliul, marcajul mărfii, numerele, ambalajul
etc.), care este costul celor sustrase (este necesar de menţionat că frecvent
persoanele cu funcţie de răspundere majorează costul celor sustrase, iar în
unele cazuri nu cunosc semnalmentele individuale ale celor sustrase, fapt
care solicită audierea colegilor de serviciu sau a altor membri ai familiei),

6
care este regimul de lucru al instituţiei, cine are acces la depozite, cum se
asigură paza imobilului, se verifică încăperile înainte de finalizarea zilei de
muncă, cum se asigură regimul de pază a instituţiei, cine este responsabil
pentru securitatea întreprinderii, au fost sesizate anterior în procesul de
organizare a pazei şi sistemului de alarmă; au fost anterior furturi la
întreprindere sau tentative de a le realiza, de cine au fost comise, ce anume şi
în ce circumstanţe a sustras infractorul, pe cine bănuieşte persoana că putea
comite infracţiunea, care condiţii au facilitat comiterea furturilor.
La audierea victimelor pe cazurile de furt al averii personale este
necesar de stabilit: cînd şi de cine a fost depistată infracţiunea, cînd în opinia
victimei a fost săvîrşită infracţiunea, ce obiecte au fost sustrase, care sunt
semnalmentele individuale ale acestora, au rămas la victimă obiecte
analogice cu cele sustrase, sau paşapoartele, alte acte ale celor sustrase.
Obiectele sustrase trebuie să fie descrise detaliat pentru a putea folosi datele
la căutarea şi identificarea celor furate. De asemenea este necesar de stabilit
unde s-au aflat obiectele sustrase, cine ştia despre locul aflării lor, în ce
circumstanţe în opinia victimei a fost comis furtul, ce condiţii au facilitat
comiterea infracţiunii şi cine putea şti despre ele, pe cine victima bănuieşte
că putea comite infracţiunea.
La audierea persoanelor cu funcţie de răspundere care gestionează
bunurile materiale şi a victimelor este necesar de folosit rezultatele cercetării
la faţa locului, precum şi datele explicaţiilor care au fost oferite pînă la
cercetarea la faţa locului şi în cadrul acţiunii nominalizate.
Audierea martorilor. În cazul audierii martorilor oculari ofiţerul de
urmărire penală trebuie să-şi îndrepte eforturile spre obţinerea datelor ce
caracterizează furtul (locul, timpul, metoda de pătrundere în încăpere),
stabilirea semnalmentelor infractorului şi altor circumstanţe importante
pentru urmărirea penală.
La altă categorie de martori se acumulează date cu privire la
personalitatea victimei, la relaţiile sale, hobbyuri modul de viaţă. Audierea
categoriei respective de martori permite de a verifica depoziţiile victimelor,
precum şi de a obţine alte date care ar permite identificarea infractorului.
Din a treia grupă de martori fac parte cunoştinţele bănuitului care
pot fi vecinii, amicii, rudele şi alte persoane ce îl înconjoară în viaţa de zi cu
zi. La audierea categoriei respective de persoane este important de a obţine
date cu privire la personalitatea infractorului care a comis infracţiunea, la
modul lui de viaţă, la relaţiile sale, deprinderi şi la existenţa unor viziuni

7
antisociale (ele persistă de obicei la infractori înrăiţi, stabilirea elementului
în cauză este importnt cînd infracţiunea a fost comisă de minori ).
Percheziţia corporală, examinarea corporală, cercetarea hainelor
bănuitului. Se acordă atenţie în vederea depistării obiectelor sustrase,
ambalajelor lor, armelor folosite la spargere, schemelor încăperilor (unde a
avut loc infracţiunea). Se cercetează hainele în vederea depistării particulelor
urmelor de destrafificare (a substanţelor sol, vopsea, var etc., de la locul
infracţiunii ce puteau rămîne pe suprafaţa lor). La examinarea corporală şi a
hainelor pot fi depistate particule de praf (în cazul pătrunderii prin efracţie
prin perete sau pod), fire de material rămase pe încălţăminte de la covoarele
din apartamentele victimelor etc.
Audierea bănuitului. Tactica audierii bănuitului se determină de
situaţia concretă existentă în funcţie de faptul dacă bănuitul recunoaşte sau
nu săvîrşirea infracţiunii. Dacă bănuitul recunoaşte comiterea furtului, este
necesar de stabilit următoarele date: unde, cînd şi în ce circumstanţe, la cine
a comis furtul, ce s-a furat, unde se află cele sustrase, ce a facilitat comiterea
infracţiunii etc.
În cazul în care bănuitul nu recunoaşte faptul infracţiunii, este
raţional de a fixa orice date pe care le oferă, de a stabili unde a fost şi ce a
făcut în perioada pînă la infracţiune şi cînd sa comis furtul. Toate acestea sunt
importante pentru controlul ulterior al depoziţiilor. În situaţia respectivă pot
fi folosite aşa procedee tactice de audiere ca: detalierea depoziţiilor, folosirea
divergenţelor în depoziţii, prezentarea probelor ce confirmă vinovăţia. O
importanţă majoră în confirmarea vinovăţiei bănuitului şi înfrîngerii
rezistenţei sale o are rezultatele percheziţiei la domiciliul său la locul de
muncă.

3.3. Particularităţile efectuării acţiunilor ulterioare de urmărire penală

Percheziţia la domiciliul bănuitului. Scopul principal al acţiunii

respective de urmărire penală este de a depista şi ridica obiectele sustrase,
armele folosite la infracţiune, precum şi alte probe, depistarea obiectelor
interzise circuitului civil. Percheziţiei pot fi supuse nu numai încăperile
locuibile, ci şi podurile, subsolurile, deoarece în asemenea locuri frecvent
sunt ascunse lucrurile sustrase, armele folosite la infracţiune, ambalajele
obiectelor. În cadrul percheziţiei poate fi depistată doar o parte din obiectul

8
sustras, ea se ridică în vederea soluţionării întrebării dacă reprezintă o parte
integră cu ce depistată în cadrul cercetării la faţa locului.
Audierea învinuitului. La audierea învinuitului este necesar de
stabilit cînd, sub influenţa căror circumstanţe a apărut intenţia de a comite
furtul, ce a contribuit la fortificarea intenţiei, cînd a fost comis furtul, prin ce
metodă, ce s-a sustras, unde se află cele sustrase, cine şi cu ce a contribuit la
săvîrşirea infracţiunii. Datele obţinute la audierea învinuitului se raportează
la datele obţinute în cadrul cercetării la faţa locului, probele materiale
existente, depoziţiile martorilor, datele oferite de experţi. Divergenţele
apărute se elimină prin audieri suplimentare şi alte acţiuni de urmărire penală.
Frecvent învinuiţii afirmă că obiectele au fost lăsate la păstrare de alte
persoane, aceste informaţii este necesar de verificat şi dacă nu corespund
realităţii de confirmat prin probe. În cazul recunoaşterii parţiale a vinovăţiei
sale este necesar de stabilit care episoade şi circumstanţe sunt recunoscute de
învinuit şi care sunt negate.
Prezentarea spre recunoaştere. În calitate de obiecte prezentate spre
recunoaştere pe cazurile de furt pot figura: persoane bănuite de comiterea
infracţiunii, obiectele sustrase, armele folosite la spargere, animalele furate.
Obiectele prezentate spre recunoaştere este raţional a le fotografia iar pozele
a le anexa la procesul-verbal al prezentării spre recunoaştere. Pozele
persoanelor căutate sau ale obiectelor se prezintă spre recunoaştere cînd
recunoaşterea obiectului este extrem de dificilă (spre exemplu, victimele se
află la distanţe mari de la locul unde s-a reţinut bănuitul).
Dispunerea expertizelor. Expertizele au un rol important la cercetarea
furturilor. Cele mai des dispuse expertize la cercetarea furturilor sunt:
expertiza dactiloscopică în cazul prezenţei urmelor de mîini. În faţa
expertului pot fi puse următoarele întrebări: sunt lăsate urmele de mîini la
faţa locului de careva din bănuiţi amprentele cărora sau fişele dactiloscopice
ale cărora sunt prezentate la expertiză, cu ce mînă şi cu ce degete au fost
lăsate urmele, care este mecanismul de manipulare a obiectelor cu mîna.
Expertiza traseologică se dispune în cazul depistării urmelor de efracţie,
lacătelor deteriorate, urmelor de încălţăminte şi mijloacelor de transport. La
soluţionarea expertizei traseologice de obicei se pun următoarele întrebări: a
fost lăsata urma depistată la faţa locului de obiectul prezentat la expertiză,
spre exemplu, încălţăminte, obiect. Expertiza merceologică se preocupă de
mărfurile industriale şi alimentare, preţuri, ambalajele acestora. Expertiza
merceologică decide apartenenţa obiectelor la un anumit gen de mărfuri,

9
calitatea acestora, costul locul, timpul producerii, corespunderii standardelor.
Expertiza chimică permite de stabilit caracterul identic al substanţelor
sustrase (vopsele, produse) depistate la bănuit şi a mostrelor ridicate în cadrul
cercetării la faţa locului şi ridicare.
Experimentul în urmărire penală. Acţiunea în cauză de urmărire
penală se realizează în vederea verificării metodei de scoatere al obiectelor
de la locul de păstrare, a condiţiilor şi metodei de pătrundere în încăpere,
verificării posibilităţii de vizibilitate, audibilitate şi percepere a persoanei,
mijlocului de transport etc.
Verificarea declaraţiilor la faţa locului. Acţiunea nominalizată
permite de a verifica depoziţiile învinuitului la locul infracţiunii, precum şi
de a elucida alte circumstanţe ale furtului. La desfăşurarea acţiunii de
urmărire în cauză este necesar ca învinuitul de sine stătător, fără indiciile din
partea participanţilor, să arate locul unde s-a efectuat furtul, traseul pînă la
locul respectiv şi modul de părăsire a locului infracţiunii. În unele cazuri se
realizează concomitent repetat cercetarea la faţa locului a sectoarele de teren
indicate de bănuit şi care au legătură cauzală cu furtul. La realizarea
acţiunilor în cauză se pot depista probe materiale, spre exemplu, arme folosite
la efracţie sau obiecte sustrase. Locul depistării lor se descrie în procesul-
verbal şi se fotografiază, obiectele depistate se descriu şi se anexează în
calitate de probe materiale.
În unele cazuri există tentative de a înscena furtul. Pentru aceasta se
perturbează ambianţa în magazin, apartament, depozit, se deteriorează
lacătele, se sparg ferestre, creînd o ambianţă similară unui furt. De regulă,
persoana care înscenează nu este în stare să însceneze sută la sută un furt real.
Elementele care nu corespund cauzei şi modului de realizare a furtului sunt
numite circumstanţe negative. Semnalmente ale înscenării pot servi:
necorespunderea între dimensiunile obiectelor sustrase şi dimensiunile
orificiilor prin care se presupune că au fost scoase, deterioarea excesivă a
lacătelor, uşilor, ferestrelor ce nu au o logică, lipsa urmelor lăsate în urma
furtului acolo unde ar trebui să fie prezente.
Literatura:
1. Н. П. Белкин, Криминалистика, Изд. Бек, Москва, 1996.
2.И. Ф. Герасимов, Криминалистика, Изд. Высшая школа, 1994.
3. Н. П. Белкин, Криминалистика, Изд. Юридическая
литература, Москва, 1979.

10
 4. И. Ф. Пантелеев, Н. А. Селиванов, Криминалистика, Изд.
Юридическая литература Москва, 1988.
5. С.И. Коновалов, С.В. Васильев, А.С. Андреев,
Расследование краж чужого имущества. Учебно-метод.
пособие, Ростов-на-Дону, 1998.

Problema nr.1 Enumeraţi circumstanţele ce urmează a fi dovedite la

cercetarea furturilor
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_____________________________________________________

11
 Problema nr.2 Ce tipuri de expertize sunt dispuse la cercetarea
furturilor, ce întrebări poate adresa OUP la dispunerea acestora, formulați
întrebările experților.
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Problema nr.3 Ce probleme soluţionează expertiza merceologică, formulați
întrebările expertului?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

12
_______________________________________________________

Problema nr.4 Ce probleme soluţionează

expertiza traseologică, formulați întrebările expertului?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
___________________________________
Problema nr. 5 Indicaţi circumstanţele care indică la înscenarea furtului
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

13
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
___________________________________
Problema nr.6 Indicaţi situaţiile tipice de urmărire penală la etapa iniţială şi
acţiunile iniţiale de urmărire penală la fiecare situație separat la cercetarea
furtului
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

Problema nr.7 Indicaţi situaţiile tipice de urmărire penală şi acţiunile

ulterioare de urmărire penală la fiecare situație la cercetarea furtului
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

14
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________
Problema nr.8 Circumstanțele negative și nefavorabile la cercetarea
furturilor, esența și caracteristica
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________
Problema nr.9 Indicaţi circumstanţele care necesită a fi stabilite la
audierea victimei furtului, problematica existenta la audiere
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

15
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
___________________
Problema nr.10 Indicaţi circumstanţele care necesită a fi stabilite la
audierea bănuitului pe caz de furt, problematica existenta la audiere
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
___________________
Problema nr.11 Indicaţi circumstanţele care necesită a fi stabilite și
verificate la cercetarea la fața locului pe caz de furt, problematica existentă
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

16
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
___________________

Problema nr. 12 La 10 noiembrie 200__, la ora 18.30, secţia de gardă a

Inspectoratului de poliţie a sectorului Centru, mun. Chişinău a primit
informaţia de la cet. Croitor Petru Vasile, anul naşterii 1969, domiciliat: mun.
Chişinău, str. V.Alecsandri 28, ap. 3, precum că întorcându-se de la serviciu,
a găsit uşa apartamentului spartă şi din apartament au fost sustrase: televizor
"Philiphs", video magnetofon "Philiphs", centru muzical "Funai" şi alte
lucruri.
La locul săvârşirii infracţiunii a ieşit grupa în componenţa:
anchetatorul S.A. a CP. Centru, căpitan de poliţie Vieru A., inspectorul
poliţiei judiciare, loc. major de poliţie Melega S., expertul criminalist, loc.
major de poliţie Lupu V., inspectorul de sector Mîţa R.
Cercetând la faţa locului s-a constatat: apartamentul cet. Croitor P.V.
este situat într-o ogradă cu apartamentele 1 şi 2, respectiv în care locuiesc
cet. Capro S.M. şi Muntean N.S. Apartamentul prezintă o clădire cu un nivel
acoperit cu foi de ardezie. Cercetând uşa de la intrare în apartament s-a
constatat că uşa e din lemn. din două părţi vopsită cu vopsea de culoare roşie,
se încuie cu un lacăt pe dinăuntru. In timpul cercetării lacătul este în poziţia
încuiată. Pe uşorul din partea dreaptă la nivelul unde este instalat lacătul sunt
depistate câteva aşchii din uşor ce atârnă în afară, 3 adâncituri sub formă de
triunghi cu adâncimea de 3 cm. Pe scara din faţa uşii este depistată o bară
metalică cu lungimea de 0,7 m, unul din capăt are formă triunghiulară, pe
care sunt depistate rămăşiţe de vopsea de culoare roşietică. Intrarea duce într-
o odaie cu dimensiunile de 4-3,5 m destinată pentru bucătărie, împrejurările
în bucătărie sunt obişnuite. Din bucătărie o altă intrare duce spre o altă odaie
cu mărimea de 18 m pătraţi, în care sunt amenajaţi: un divan, două fotolii cu
o masă de reviste între ele, o noptieră şi o garnitură de mobilă. Uşile de la
garnitură sunt deschise, obiectele din ea sunt împrăştiate pe podea. Pe
noptieră se observă un pătrat cu dimensiunile de 20-25 cm format din praf.
Jos la podea sunt împrăştiate câteva fire de legătură electrică şi un fir de
antenă. In urma prelucrării suprafeţei uşii noptierei au fost depistate două

17
fragmente de amprente digitale care au fost ridicate pe peliculă
dactiloscopică. Pe uşile garniturii de mobilă, în urma prelucrării cu praf C-20
au fost depistate 4 amprente digitale, care mai apoi au fost ridicate şi alipite
la procesul-verbal. alte urma sau corpuri delicte la faţa locului nu au fost
depistate...
Audiată în calitate de martor stăpâna apartamentului Croitor
V.A. a declarat: "...în apartament locuiesc împreună cu soţul, Croitor P.V. şi
feciorul Croitor P.P., anul naşterii 1972. Feciorul, în timpul de faţă, de află
în regiunea Moscovei la lucru pe contract. Pe data de
20.11.200_ la ora 7.30, împreună cu soţul am încuiat apartamentul şi am
plecat la serviciu. întorcându-mă acasă la ora 17.30, am găsit uşa
apartamentului spartă, dar să intru nu m-am hotărât până nu va veni soţul. De
la intrare soţul, văzând că lipseşte televizorul, videomagnetofonul şi centrul
muzical, a declarat la poliţie despre cele întâmplate. La sosirea poliţiei,
cercetând celelalte obiecte am depistat că din apartament au fost sustrase
toate hainele feciorului (costum sportiv "ADIDAS", scurtă de piele, o
pereche de pantofi noi, un impermiabil ş.a.), celelalte obiecte sunt în casă
neatinse".
Audiată în calitate de martor vecina ap. 1 Carpo S.M. a declarat: "Pe
data de 20.11.200_ de dimineaţă am plecat la serviciu şi m-am întors
aproximativ la orele 16.00. Căutându-mi de lucru prin ogradă am observat
uşa vecinilor spartă, însă atenţia nu mi-a atras-o, deoarece ştiam că adesea la
ei în timpul certei se sparg obiecte, rămân fără chei şi singuri rup lăcata.
Că reclamantul a avut televizor, video-magnetofon şi centru muzical
eu am ştiut, fiindcă lucrurile au fost aduse de către fecior în timp ce lucra în
regiunea Moscovei".
Din informaţia deţinută de inspectorul de sector şi inspectorul poliţiei
judiciare s-a stabilit că stăpânii apartamentului deseori fac abuz de băuturi
alcoolice. În apartament primesc să mesească persoane străine de
naţionalitate romi, unde se opresc câte două şi mai multe zile. Feciorul
Croitor P.P., după datele centrului de informaţie, anterior a fost judecat pe
art. 186 al. 2 CP. al R.M. prin muncă corecţională. La locul de trai se
caracterizează negativ, este înconjurat de prieteni cu antecedente penale, însă
între ei nu este arătat ca lider. La lucru pe contract în regiunea Moscovei este
plecat din luna februarie. Televizorul, video-magnetofonul şi centrul muzical
au fost aduse de către el în luna august 200 .

18
 Însărcinare:
1. Analizaţi situaţia şi înaintaţi versiuni de urmărire penală
îndreptate la descoperirea infracţiunii.
2. De întocmit un plan a acţiunilor de urmărire penală şi măsuri
operative de investigaţie.
3. Ce tipuri de expertize veți dispune, formulați întrebări
experților

Etapa II
Fiind reţinut în conformitate cu depoziţiile art. 166 C.P.P. al R.M. ca
bănuit în săvârşirea sustragerii avutului proprietarului cet. Croitor V.P. de pe
str. V.Alecsandri 28, ap. 3, cet. Ţareala V.I., anul naşterii 1970, domiciliat în
or. Chişinău, str. Livezilor 14, ap. 2, în timpul interogării a declarat
următoarele:
"...Pe data de 10.noiembrie, aproximativ la orele 10.00, aflându-mă
acasă la prietenul meu Vărzari D.I., i-am propus să meargă cu mine la
cunoscutul meu Croitor P.V. ce locuieşte pe str. V.Alecsandri 28, ap. 3, să-1
vizităm. Ajungând acasă la Croitor, uşa era încuiată. La bătaia în uşă nimeni
nu a răspuns. Mai apoi am bătut în uşa vecinilor ca să întreb dacă nu l-au
văzut pe Croitor acasă. Vecinii nu erau, deoarece la bătaie în uşă nimeni nu
a răspuns, întorcându-mă iarăşi la apartamentul lui Croitor, m-am ivit pe
fereastră şi am observat că în apartament nu-i nimeni, iar în odaie am văzut
un televizor şi un centru muzical. Atunci mi-a venit ideea să pătrund în
apartament cu scopul de a sustrage lucrurile văzute. I-am propus cet. Vărzari
D.I. şi el a fost de acord. Vărzari a adus o bară de fier şi eu am rupt lacătul de
la uşă. Vărzari în timpul acesta stătea la poară şi mă păzea ca să nu fiu văzut
de cineva. Pătrunzând în casă, am deşternut o plapumă de pe divan şi am pus
pe ea televizorul, centrul muzical şi video-magnetofonul. Din garnitura de
mobilă am luat un costum sportiv, un impermiabil, o scurtă de piele şi o
pereche de pantofi, pe care le-am pus într-o geantă găsită într-o odaie. Mai
apoi l-am chemat pe Vărzari şi împreună am scos lucrurile în afara ogrăzii.
Traversând strada, neam strecurat prin parc până am ieşit la str. V.Mahu.
Convingându-ne că nu ne urmăreşte nimeni, ne-am urca într-un taxi, care ne-
a dus acasă la Vărzari, pe str. Mioriţei 68, ap. 114. Obiectele sustrase le-am
împărţit cu Vărzari. Eu mi-am luat centrul muzical, costumul sportiv şi scurta
de piele. Televizorul, a doua zi, împreună cu Vărzari l-am vândut unui
cetăţean necunoscut de lângă cinematograful "Gaudeamus". Anterior pe
19
 cetăţeanul căruia i-am vândut televizorul l-am observat la piaţă de câteva ori
în calitate de hamal ce ducea marfa la un magazin, care pot să-1 indic. La
exterior cetăţeanul căruia i-am vândut televizorul pot să-1 recunosc. Din
obiectele care mi-au revenit mie, mi-a rămas numai costumul sportiv şi
scurta, care se află la mine acasă, în garnitura de mobilă. Centru muzical eu
i l-am dat prietenului meu Cobîsneat Valeriu în loc de datoriile pe care le
aveam. Despre furtul săvârşit împreună cu Vărzari eu nimănui nu am
povestit.
După ce ne-am despărţit cu Vărzari, nu l-am mai văzut şi în timpul de faţă
nu
ştiu unde se
află".
Însărcinare:
1. Analizaţi situaţia de urmărire penală şi întocmiţi un plan adăugător al
acţiunilor de urmărire penală şi a măsurilor investigativ-operative.
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________ Planul
acţiunilor de urmărire penală şi operative de investigaţie în cauza
penală privind furtul din locuinţa lui Croitor V.

nr. Versiuni Circumstanţe de A. U. P şi Termen Resp

stabilit MSI on
sabil

20
Ofiţer de urmărire penală
___________________________

Întrebări de verificare a cunoştinţelor

Caracteristica criminalistică a furtului.

21
 Particularităţile procesuale şi criminalistice de pornire a
dosarelor penale pe furturi.

Situaţiile tipice de urmărire penală la etapa iniţială de

cercetare a furtului. Situaţiile tipice acţiunile ulterioare de urmărire penală
Particularităţile tacticii cercetării la faţa locului pe cazurile de
furt din apartamente.
Particularităţile tacticii cercetării la faţa locului pe cazurile de
furt din magazine, depozite.
Particularităţile tacticii audierii părţii vătămate la cercetarea
dosarelor penale pe furturi. Circumstanţele, stabilite la audierea părţii
vătămate.
Particularităţile tacticii audierii părţii vătămate minore.
Particularităţile tacticii audierii martorilor, circumstanţele stabilite la
audierea acestora.
Particularităţile tacticii audierii bănuitului. Comportamente
tipice ale persoanelor ce au săvârşit furtul.
Particularităţile tacticii percheziţiei în cazul cercetării furtului.
Particularităţile tacticii examinarea obiectelor depistate la
percheziție fixarea acestora aspectul procesual şi tehnic.
Tipuri de expertize dispuse la cercetarea dosarelor penale privind
furturile, întrebările corecte adresate experților.
Descoperirea de către ofiţerul de urmărire penală a cauzelor şi
condiţiilor săvârşirii furturile şi preîntâmpinarea lor.

Bibliografie:
1. Constantin Aioniţoaie, Ion-Eugen Sandu, Vasile Bercheşan
ş.a Tratat de metodică criminalistică, Vol.I, Bucureşti, 1994,
2. Em.Stancu Tratat de Criminalistică, Bucureşti, 2002,
3. Бедняков Д.И. Непроцессуальная информация и расследование
преступлений. - М., 1991.
22
4. Жулев В.И., Баяхчев В.Г. Расследование дел об угонах и кражах
автотранспорта. - М., 1993.
5. Звирбуль А.К., Смыслов В.И. Расследование краж, грабежей и
разбойных нападений. - М., 1982.
6. Коновалов С.И., Васильев С.В., Андреев А.С. Расследование
краж чужого имущества: Учебно-метод. пособие. - Ростов-на-
Дону, 1998.
7. Макаренко Е.И. Особенности расследования краж из квартир,
совершенных группой лиц. - Ташкент, 1986.
8. Николайчик Н.И. Методика расследования краж. - Минск, 1987.
9. Шурухнов Н.Г. Расследование краж. - М., 1999

23