Jaftilh

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL
REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE”
CATEDRA „Procedură penală şi Criminalistică”
Recomandare metodică
La disciplina „Criminalistica”
TEMA: Metodica cercetării jafurilor şi tîlhăriilor
1. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor de jaf şi

tîlhărie. Pornirea urmăririi penale, circumstanţele
care necesită a fi stabilite la cercetarea
omorurilor, situaţiile tipice de urmărire penală
2. Particularităţile efectuării acţiunilor iniţiale de
urmărire penală
3. Particularităţile efectuării acţiunilor ulterioare de
urmărire penală
APROBAT Şef Catedră „Procedură

la şedinţa Catedrei penală şi Criminalistică”
„Procedură penală şi
Criminalistică” LUCHIN L.
din ___, _________2016
CHIŞINĂU 2016
PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

1.1. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor de jaf şi
tîlhărie. Pornirea urmăririi penale, circumstanţele care
necesită a fi stabilite la cercetarea omorurilor, situaţiile
tipice de urmărire penală
Legislaţia penală în vigoare defineşte în aliniatul (1) a
art. 187 CP al RM jaful ca sustragerea deschisă a bunurilor
persoanei. Tîlhăria prevăzută de aliniatul (1) art. 188 CP al
RM este definită ca atac asupra unei persoane în scopul
sustragerii bunurilor, însoţit de violenţă periculoasă pentru
viaţa şi sănătatea persoanelor agresate ori de ameninţarea cu
aplicarea unei asemenea violenţe.
În legislaţia penală jafurile şi tîlhăriile sunt infracţiuni
definite separat, dar în plan criminalistic ele sunt comasate,
fiind elaborată o metodologie unică de investigare a lor.
Aceasta se datorează coincidenţei elementelor structurale
care sunt parte componentă caracteristicii lor criminalistice.
Locurile tipice de comitere a jafurilor şi tîlhăriilor sunt
locurile deschise (străzi, pieţe, transport public, scuaruri,
masive forestiere), încăperi (magazine, de stat, private).
Timpul comiterii infracţiunilor pe stradă, în scuaruri sunt
orele de seară şi noaptea. În oraşe pe timp de zi se comit în
magazine, mijloace de transport, pieţe, în apartamente (au
loc şi în orele de noapte).

Metodele de comitere a infracţiunilor se caracterizează
printr-o îndrăzneală şi brutalitate excesivă, iar tîlhăriile sunt
însoţite de provocarea leziunilor corporale şi chiar omorul
victimelor. Caracterul acestor infracţiuni şi modul de
realizare a lor este condiţionat de genul de infractor care le
comit. În cazul comiterii acestor infracţiuni de grupări
organizate care au obiecte de atentare operatorii caselor
valutare, încasatorii, funcţionarii structurilor comerciale şi
financiare, şoferii de taxi, domiciliile persoanelor, au un
caracter organizat. Infracţiunile sînt precedate de analiza
prealabilă a obiectului, elaborarea planului de comitere a
infracţiunii, alegerea participanţilor, distribuirea rolurilor
între ei, alegerea locului şi timpului potrivit, pregătirea
mijloacelor de mascare a exteriorului, a armelor, regimul de
lucru a instituţiei, traseul de deplasare, modul de asigurare a
pazei etc.
Metodele nemijlocite de comitere a jafurilor şi tîlhăriilor
sînt diverse, printre care putem menţiona: tragerea fularelor,
căciulelor, smucirea poşetelor, genţilor, lănţişoarelor,
cerceilor de aur şi a altor obiecte, toate acestea fiind însoţite
de violenţă psihică sau fizică (sau cu ameninţarea aplicării
acesteia), sau cu folosirea unei arme. În scopul pătrunderi în
încăperi infractorii folosesc o identitate falsă a unor

funcţionari ce îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu
(funcţionari de poliţie, serviciului 904, poştaşi etc.).
Obiectele la care se atentează la comiterea jafurilor sunt
diverse dar cel mai frecvent sunt banii, giuvaere, haine,
electrocasnice, precum şi alte obiecte costisitoare.
Victime ale acestor genuri de infracţiuni sunt de obicei
persoane care nu pot opune rezistenţă activă, acestea fiind
oameni în etate, femei, adolescenţi, persoane în stare de
ebrietate. Grupul al doilea sunt cetăţenii bogaţi care dispun
de sume considerabile de bani, giuvaere şi alte obiecte de
lux.
Infractorii ce comit infracţiunile nominalizate după cum
denotă practica judiciară sînt în marea majoritate bărbaţi,
din ei o mare parte nu au un loc de muncă. Jafurile şi
tîlhăriile se comit în grup de două, trei persoane, mai rar
patru. Grupurile au un caracter constant, săvîrşind sistematic
infracţiuni analogice sau de alt gen. De obicei, sunt conduse
de un lider cu antecedente penale, care are o experienţă
penală.
Temei pentru pornirea urmării penale pe cazurile de
jafuri şi tîlhării sînt:
1. plîngerea victimei sau a rudelor, cunoştinţelor;

2. plîngerile administraţiei sau ale funcţionarilor
administraţiei, instituţiei care a fost atacată;
3. comunicările parvenite de la instituţiile medicale care
au acordat primul ajutor medical necesar în urma
atacului asupra cetăţeanului;
4. comunicările martorilor oculari;
5. depistarea de organele de urmărire penală sau alte
structuri ale organelor afacerilor interne a semnelor
calificative ale jafurilor şi tîlhăriilor.
În procesul cercetării jafurilor şi tîlhăriilor este
necesar de stabilit următoarele circumstanţe: unde, cînd a
fost comis jaful, tîlhăria, cine a fost prezent la momentul
comiterii, prin ce s-a caracterizat violenţa aplicată; pe cine a
vizat jaful sau tîlhăria, ce leziuni i-au fost provocate
victimei, gradul de gravitate; ce au sustras infractorii de la
victimă, care sunt semnalmentele şi costul celor sustrase în
urma jafului sau tîlhăriei, cui aparţin bunurile sustrase la jaf
sau tîlhărie, metodele de vînzare a bunurilor jefuite sau locul
unde sunt păstrate; de cine a fost comis jaful sau tîlhăria,
care sunt semnalmentele infractorilor, care sunt
semnalmentele care permit individualizarea infractorilor, s-
au folosit infractorii de mijloace de transport, în ce diecţie
au părăsit locul infracţiunii; cîte persoane au participat la

comiterea infracţiunii, componenţa grupului, condiţiile sale
de formare, caracteristica şi rolul fiecăruia din participanţi la
pregătirea şi desfăşurarea infracţiunii; exstenţa persoanelor
care au ajutat, instigat, au camuflat obiecte, persoane, alte
cazuri de săvîrşire a infracţiunilor de persoanele respective.
De asemenea, este necesar de stabilit ce circumstanţe au
contribuit la săvîrşirea jafului sau tîlhăriei.
Pe cazurile de jaf sau tîlhărie apar de obicei
următoarele situaţii tipice: 1. infractorul este reţinut în
flagrant delict sau imediat după săvîrşirea infracţiunii; 2.
infractorul este reţinut la momentul tentativei de a
comercializa cele sustrase în timpul jafului sau tîlhăriei; 3.
este reţinută persoana care a procurat sau vinde bunurile
sustrase, care cunoaşte infractorii; 4. infractorul este
cunoscut, dar el a reuşit să fugă, locul aflării lui nu se
cunoaşte; 5. infractorul nu este cunoscut, dar cu privire la el
sunt date incomplete (se cunosc unele semnalmente ale
exteriorului, hainelor, numele, porecla, locuri unde apare
etc.); 6. infractorul nu este cunoscut şi cu privire la el nu
sunt informaţii.
În scopul verificării eficiente a versiunilor se
elaborează planuri detaliate de desfăşurare a urmăririi
penale. Cea mai optimă metodă de realizare a investigaţiilor

constă în desfăşurarea operaţiunilor tactice sau a
complexelor lor (cîteva acţiuni tactice desfăşurate succesiv
sau paralel).
Pentru prima situaţie sistemul optimal al acţiunilor
de urmărire penală şi acţiunilor investigativ-operative poate
fi următorul: reţinerea, percheziţia corporală şi audierea
bănuitului, cercetarea la faţa locului, audierea victimei şi
examinarea sa corporală, percheziţia la domiciliul şi locul de
muncă al bănuitului, cercetarea şi prezentarea spre
recunoaştere a obiectelor ridicate, dispunerea expertizelor,
stabilirea martorilor şi audierea lor.
Pentru situaţia a doua importante sunt percheziţia
corporală şi audierea persoanei reţinute, prezentarea
bănuitului spre recunoaştere victimei şi martorilor, ridicarea
obiectelor sustrase la jaf, percheziţia la locul de muncă şi
trai al bănuitului. Cele mai eficiente acţiuni investigativ-
operative sunt filajul bănuitului şi al persoanelor din sfera
lui de interese, stabilirea martorilor oculari în locurile de
vînzare a bunurilor sustrase la jaf sau tîlhărie.
În situaţia a treia după reţinerea persoanei ce a
procurat bunurille de la infractor în scopul vînzării lor
(intermediarul)este necesar de efectuat: percheziţia
corporală, cercetarea locului unde a avut loc reţinerea şi

desfăşurarea audierii, percheziţia la locul de muncă şi
domiciliul intermediarului, prin acţiuni de urmărire penală şi
investigativ-operative relaţiile intermediarului (de obicei, se
stabilesc prin metode operative de filaj, interceptări etc., în
cazurile necesare lîngă domiciliul intermediarului sau alte
puncte), valorile, bunurile ridicate se prezentă spre
recunoaştere. După stabilirea personalităţii infractorului el
se reţine, se desfăşoară percheziţii şi alte acţiuni de urmărire
penală iniţiale.
În situaţia a patra, după efectuarea acţiunilor iniţiale
de urmărire penală cum ar fi: cercetarea la faţa locului,
audierea victimelor şi martorilor, percheziţia la locul de
muncă şi domiciliul bănuitului, stabileşte cercul de relaţii al
bănuitului. O sursă importantă de informaţii sînt carneţelele,
agendele bănuitului, sau ale persoanelor din sfera lui de
interese, după stabilirea locului de aflare a infractorului, se
realizează reţinerea lui, audieri, percheziţii (corporale,
locului lui de reţinere etc.).
În situaţia a cincea complexul de acţiuni de urmărire
penală şi acţiuni investigativ- operative se lărgeşte
considerabil. Cercetarea acestei situaţii este raţional de
început cu cercetarea la faţa locului, audierea victimelor şi a
martorilor. Paralel cu acţiunile de urmărire penală trebuie

desfăşurate acţiuni investigativ- operative: urmărirea după
urme fierbinţi, blocarea posibilelor căi de retragere a
infractorului, discutarea cu persoanele ce locuisc în regiunea
respectivă şi puteau auzi sau vedea ceva, este important să
se folosească datele cu privire la semnalmentele infractorilor
şi la modul lor de răspîndire.
În situaţia a şasea complexul de acţiuni de urmărire penală şi
investigativ-operative sunt analogice din situaţia a cincea.
2.2. Particularităţile efectuării acţiunilor iniţiale de

urmărire penală
Reeşind din circumstanţele infracţiunii şi timpul

scurs de la momentul comiterii ei, este necesar de stabilit cel
mai eficient şi raţional complex de acţiuni de urmărire
penală şi investigativ-operative care ar permite acumularea
calitativă a informaţiilor şi probelor.
Una dintre acţiunile iniţiale importante ce oferă
maximum de informaţii pe cazurile de jaf şi tîlhării este
audierea persoanei ce a comunicat săvîrşirea infracţiunii, de
obicei aceasta fiind victima, martorul ocular al infracţiunii
sau persoana care prima a depistat infracţiunea şi
consecinţele ei.

Audierea victimei şi martorilor oculari. Cele mai
preţioase date pot fi obţinute de la victima infracţiunii.
Aceasta impune ca victima să fie audiată cît mai detaliat, în
vederea obţinerii următoarelor date: 1 unde cînd, în ce
circumstanţe a fost comis atacul; 2 cine este victima
atacului, ce a fost sustras, care este costul lucrurilor, cui
aparţin ele; 3 cîţi infractori au fost, cu ce au fost înarmaţi; 4
sa aplicat violenţa de către infractori, prin ce s-a carcterizat
ea, violenţa purta un caracter periculos pentru viaţa şi
sănătate, i-au fost provocate victimei leziuni sau deteriorări
ale hainelor, dacă atacul s-a limitat doar la ameninţare, care
a fost caracterul acestei ameninţări (ameninţarea cu moartea,
provocarea leziunilor corporale grave); 5 care sunt
semnalmentele ce le caracterizează exteriorul fiecărui
infractor în parte (semnalmentele anatomice, funcţionale,
individuale, auxiliare), la momentul stabilirii
semnalmentelor este necesar de stabilit condiţiile în care a
perceput victima infractorii (distanţa, vizibilitatea), dar şi
starea organelor sale de percepţie (văzului, auzului), precum
şi a stării lui morale, spirituale (frică, stres, etc. ); 6 cum
infractorii s-au adresat unul către altul, despre ce au discutat
între ei; 7. care a fost rolul fiecăruia din infractori la
momentul comiterii infracţiunii; 8 în ce direcţie şi cum au
10

părăsit locul infracţiunii infractorii; 9 au folosit infractorii
mijloace de transport şi care sunt caracteristicile acestora; 10
ce urme şi obiecte puteau rămîne în urma infractorilor la faţa
locului; 11 cine putea să observe cele ce au avut loc la
momentul comiterii infracţiunii; 12 caracteristica obiectelor
sustrase la jaf, cine din persoane poate să ofere informaţii
despre ele; 13 unde a fost victima pînă la momentul
săvîrşirii infracţiunii, cum ajuns victima la locul infracţiunii,
era cineva cu el, în ce stare se afla la momentul atacului
(stare de ebrietate, bolnav); 14. cum s-a comportat partea
vătamată la momentul atacului: a strigat după ajutor, a
încercat să fugă, a opus rezistenţă, dacă a opus, prin ce sa
remarcat şi ce urme ca rezultat al acesteia puteau rămîne pe
hainele şi corpul infractorilor; 15 cine dispunea de
informaţii despre posesia bunurilor şi valorilor la victimă,
bănuieşte partea vătămată pe cineva de comiterea
infracţiunii şi în baza la ce; 16 cui şi cînd pentru prima dată
victima a relatat despre cele întîmplate, dacă nu a făcut-o
imediat, de ce.
Audierea victimei se realizează imediat după
cercetarea la faţa locului, iar în unele cazuri înainte (cînd de
la infracţiune s-a scurs mult timp, sau victima a venit
personal la organul de urmărire penală). Procedeele tactice
11

utilizate la audierea victimei se aplică în funcţie de situaţia
concretă. Astfel, la audierea victimei care cunoaşte
infractorii se aplică procedeul de detaliere a depoziţiilor. În
cazul în care nu îl cunoaşte, importanţă au stabilirea
semnalmentelor infractorului, de asemenea în vederea
reactualizării depoziţiilor audierea repetată poate fi efectuată
la faţa locului, element care poate contribui la reamintirea
unor date sau circumstanţe.
Cercetarea la faţa locului. După audierea
subiecţilor enumeraţi mai sus este necesar de efectuat
cercetarea la faţa locului. Cînd infracţiunea a fost comisă în
loc deschis este raţional de început cercetarea de la locul
unde au avut loc altercaţii între victimă şi infractor (acesta
poate fi indicat de victimă), deoarece aici se pot depista un
şir de categorii de urme. Ulterior se stabileşte locul unde
infractorii au stat la pîndă şi direcţia de deplasare a lor.
Cercetarea acestor două puncte este importantă, dat fiind
faptul că în locurile respective se depistează urme de
picioare, mucuri de ţigară cu urme de dinţi, salivă, ambalaje
de la băuturi spirtoase consumate de infractor urme de
mijloace de transport, precum şi arme cu care s-au folosit la
comiterea infracţiunii şi aruncate sau pierdute de infractor,
părţi din obiectele sustrase la jaf. În cazurile în care jaful,
12

tîlhăria au fost comise în încăpere aici trebuie să fie supuse
cercetării locurile speciale de păstare a banilor, valorilor,
locurile e muncă al casierului sau al persoanei responsabile
de bunuri, căile de acces şi retragere a infractorilor (uşi,
ferestre, bariere), mijloacele de semnalizare scoase din
funcţiune. În toate punctele respective pot fi depistate urme
de încălţăminte, mîini, sînge, microparticule, urme de
aplicare a armelor de foc etc.
În cadrul cercetării la faţa locului este necesar: de a
depista toate urmele rămase în urma activităţii infractorilor
atît la locul infracţiunii, cît şi în regiunile adiacente, de a
întreprinde măsuri de depistare a obiectelor pierdute sau
aruncate de infractor, de a depista părţi din obiecte care
aparţin infractorilor şi au rămas la ei, de a stabili ce urme şi
obiecte care denotă prezenţa infractorului la faţa locului
puteau rămîne pe suprafaţa hainelor sau corpului
infractorilor, de a verifica dacă nu sunt prezente
circumstanţe ce contravin depoziţiilor victimei şi sunt
specifice înscenării infracţiunii, de a fixa tehnic toate cele
depistate şi ridica de la faţa locului toate cele depistate ce au
legătură cauzală cu infracţiunea cercetată.
Examinarea corporală, cercetarea hainelor
victimei. În timpul comiterii jafurilor şi tîlhăriilor are loc
13

contactul fizic între infractori şi victimă. Astfel, dacă asupra
victimei a fost aplicată violenţa, pe suprafaţa hainelor se
depistează deteriorări iar pe corp leziuni, în cazurile în care
se limitează doar cu ameninţarea, distanţă minimă existentă
între infractori şi victimă duce la detaşarea de pe hainele lor
a micro-particulelor (fire de material, fire de păr etc.).
Existenţa acestor tipuri de urme impune imperativ realizarea
examinării corporale şi a hainelor. Cercetarea hainelor se
efectuează la lumină puternică, cu folosirea lupelor cu un
grad considerabil de majorare a imaginii. La cercetarea
hainelor se scot în evidenţă deteriorările cauzate de armele
cu care au fost provocate leziunile. După forma
deteriorărilor se poate determina cu ce tip de armă a operat
infractorul (cuţit, sulă etc.). Dacă asupra victimei s-a aplicat
violenţa, se efectuează examinarea corporală. În cadrul
examinării corporale se stabilesc prezenţa şi localizarea
leziunilor corporale, caracteristica acestora (forma,
dimensiunile etc.). Toate leziunile se descriu şi se
fotografiază. Examinarea se efectuează în prezenţa
medicului legist sau a altui medic.
3.3. Particularităţile efectuării acţiunilor ulterioare

de urmărire penală
14

Etapa ulterioară de urmărire penală şi acţiunile
respective de urmărire penală se desfăşoară de obicei după
identificarea şi reţinerea persoanelor bănuite.
Reţinerea şi percheziţia corporală a bănuiţilor.
Jafurile şi tîlhăriile (cele care au un caracter planificat) se
comit de infractori bine pregătiţi din punct de vedere
profesional avînd la dispoziţie atît arme albe, cît şi arme de
foc. Toate acestea impun pregătirea minuţioasă a operaţiunii
de reţinere, implicarea colaboratorilor bine antrenaţi, dotaţi
şi experimentaţi. La efectuarea reţinerii e necesar de
elaborat un plan argumentat şi bazat pe regulile şi cerinţele
tacticii criminalistice. În procesul-verbal al reţinerii este
necesar de indicat în ce haine (încălţăminte) au fost
îmbrăcaţi infractorii. Dacă această îmbrăcăminte a fost
obţinută pe cale criminală sau pe ea sunt urme ale
infracţiunii, bănuiţii pot să facă schimb cu colegii de celulă.
Aceasta impune ca hainele respective să fie ridicate pentru a
fi examinate. La percheziţia hainelor e necesar de căutat
obiecte care au fost folosite ca armă la comiterea
infracţiunii, care au fost obţinute în urma infracţiunii,
depistarea schemelor străzilor, drumurilor unde a fost
comisă infracţiunea, ridicarea actelor de identitate. La
15

cercetarea hainelor este necesar de căutat aceleaşi urme,
semne de acţiuni violente ca şi la cercetarea hainelor
victimei. Imediat după reţinerea bănuitului se recomandă de
efectuat percheziţia la domiciliu şi locul de muncă al
infractorului. Luînd în consideraţie măsurile pe care le
întreprind infractorii în vederea camuflării jafului sau
tîlhăriei, percheziţiile se recomandă de efectuat la rude,
cunoştinţe, concubini, intermediari (persoane care procură şi
comercializează cele obţinute pe cale criminală).
Percheziţia la domiciliul, locul de muncă sau
studii al bănuitului. Această acţiune de urmărire penală
este de dorit de efectuat fără amînare, imediat ce sînt
cunoscute punctele unde se pot afla cele obţinute în urma
infracţiunii. La efectuarea percheziţiei se caută de obicei
armele de foc sau albe (în cazul folosirii lor la comiterea
infracţiunii, brichete în formă de pistol, boxe, mănuşi cu
miez de plumb, bîte din lemn etc.), unelte folosite la
spargerea obstacolelor, obiecte, documente sustrase de la
victimă în urma comiterii jafului, tîlhăriei (haine), haine în
care a fost îmbrăcat bănuitul la momentul săvîrşirii
infracţiunii. În cadrul percheziţiei nu trebuie limitat doar la
obiectele menţionate mai sus, la locul percheziţiei pot fi
depistate obiecte obţinute în urma săvîrşirii altor infracţiuni
16

(la aceasta indică existenţa numeroaselor obiecte de acelaşi
gen, categorie, existenţa nu se supune logicii). Eficienţa
percheziţiilor creşte considerabil în cazul: participării
specialistului criminalist şi utilizării mijloacelor tehnico-
ştiinţifice, implicării în percheziţie a părţii vătămate, în
unele situaţii crearea unei imagini a reuşitei percheziţiei şi a
datelor existente poate duce la obţinerea de date la audierea
bănuitului (învinuitului) cu privire la locul aflării şi a altor
obiecte.
Audierea bănuiţilor (învinuiţilor) pe cazurile de
jaf şi tîlhărie. Modul de realizare a audierii este în strictă
concordanţă de probele de care dispune organul de urmărire
penală şi circumstanţele reţinerii. Dacă probe sunt suficiente
audierea poate începe de la propunerea de a relata totul cu
privire la infracţiune, în caz de necesitate prezentînd probele
ce confirmă vinovăţia persoanei. Reeşind din considerente
tactice, audierea poate începe şi prin elucidarea întrebărilor
ce ţin de locul aflării persoanei pînă la comiterea, în timpul
comiterii infracţiunii, după comiterea infracţiunii pînă la
reţinere, cine poate confirma toate acestea, unde şi în ce
circumstanţe s-au format leziunile de pe corpul său. Dacă
bănuitul afirmă ca are alibi, este necesar de detaliat
depoziţiile sale şi stabili persoanele care pot confirma
17

informaţiile oferite. Dacă bănuitul recunoaşte, este necesar
de stabilit rolul său la comiterea infracţiunii, cine au fost
complicii, unde se află cele obţinute în urma jafului,
tîlhăriei.
Prezentarea spre recunoaştere. La prezentarea spre
recunoaştere pe cazurile de jaf şi tîlhărie pot figura:
persoane bănuite de comiterea infracţiunii, obiectele luate de
la victime, armele folosite la provocarea leziunilor.
Obiectele prezentate spre recunoaştere este raţional de a le
fotografia, iar pozele de a le anexa la procesul-verbal al
prezentării spre recunoaştere. La comiterea jafului şi
tîlhăriei deseori infractorii îşi deghizează exteriorul,
realizarea unui exterior asemănător la prezentarea spre
recunoaştere poate avea mare importanţă pentru rezultatele
acţiunii de urmărire penală nominalizate (luînd în
consideraţie cele menţionate, se selectează cu respectarea
cerinţelor în cauză şi cu martorii asistenţi).
Experimentul în urmărire penală. Acţiunea în
cauză de urmărire penală se realizează în vederea verificării
metodei de scoatere a obiectelor de la locul de păstrare, a
condiţiilor şi metodei de pătrundere în încăpere, pentru
verificarea posibilităţii de vizibilitate, audibilitate şi
percepere a persoanei, mijlocului de transport etc.
18

Verificarea declaraţiilor la faţa locului. Acţiunea
nominalizată permite de a verifica depoziţiile învinuitului,
victimei la locul infracţiunii, precum şi de a elucida
circumstanţele atacului, pentru a stabili mecanismul de
provocare a leziunilor corporale, scoaterea în evidenţă
poziţia victimei şi infractorului la momentul comiterii
infracţiunii. La desfăşurarea acţiunii de urmărire în cauză
este necesar ca bănuitul (învinuitul) de sine stătător fără
indiciile din partea participanţilor, să arate locul unde s-a
efectuat atacul, traseul pînă la locul respectiv şi modul de
părăsire a locului infracţiunii.
Dispunerea expertizelor. Pe cazurile de jaf şi
tîlhărie se dispun un şir de expertize, printre care: medico-
legale, expertizele criminalistice, judiciar-biologică,
judiciar-chimică etc. Cele mai frecvente expertize
criminalistice ce se dispun sunt expertiza dactiloscopică,
traseologică, balistică, în vedrea cercetării urmelor de dinţi,
mîini, picioare, mijloace de transport, armelor de foc şi
soluţionării altor probleme. Expertizele biologice se dispun
în vederea cercetării urmelor de sînge, salivă care stabilesc
existenţa şi caracterul urmelor depistate apartenenţa speciei
umane, grupa sangvină etc. Expertiza firelor de păr,
expertiza micro- particulelor realizată datorită faptului că
19

inevitabil la momenul săvîrşirii infracţiunilor nominalizate
are lor contactul între victimă şi bănuit, ca urmare rămînînd
microparticule pe suprafaţa hainelor ambilor.
Înscenarea jafurilor şi tîlhăriilor. Se realizaeză de
obicei de către victime pentru a camufla pierderea valorilor
mariale şi a se îndreptăţi în faţa rudelor, cunoştinţelor. În
acest scop victima de obicei îţi provoacă leziuni corporale
minore, imită urme de luptă, lasă la faţa locului obiecte cu
care se presupune că a fost comisă infracţiunea. Pentru a
descopri înscenarea este necesar de a studia amănunţit
depoziţiile victimei, de a stabili toate elementele atacului iar
ulterior de a le verifica prin diferite modalităţi (datele oferite
de cercetrea la faţa locului, rezultatele expertizelor etc.).
Literatura:
1. Н. П. Белкин, Криминалистика, Изд. Бек, Москва, 1996.
2.И. Ф. Герасимов, Криминалистика, Изд. Высшая школа,
1994.
3. Н. П. Белкин, Криминалистика, Изд. Юридическая
литература, Москва, 1979.
4. И. Ф. Пантелеев, Н А Селиванов, Криминалистика, Изд.
Юридическая литература, Москва, 1988.
5.В.И.Игнашин, Криминалистика, Изд. Высшаее
образование, 2006.
20

6.Колек. авторов, Руководство по расследованию
преступлений, Изд. Юридическая литература, Москва, 1967.
7. Е. Р. Россинская, Криминалистика, Изд. Юнити,
Москва, 2000.
Problema nr.1 Enumeraţi circumstanţele care necesită a fi
stabilite în cazul cercetării jafurilor şi tâlhăriilor.
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
Problema nr.2 Numiţi expertize judiciare ordonate
la cercetarea jafurilor şi tâlhăriilor, tipurile de întrebări ce
pot fi adresate de ofiţerul de urmărire penală.
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
21

________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
_____________
Problema nr.3 Înscrieţi întrebările soluţionate de

expertiza medico-legală la cercetarea jafurilor şi tâlhăriilor
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
______________________________________________
22

Problema nr. 4 Indicaţi situaţiile tipice de urmărire penală
la etapa iniţială şi acţiunile iniţiale de urmărire penală la
cercetarea jafului/tîlhăriilor.
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
Problema nr. 5 Indicaţi situaţiile tipice de urmărire penală
şi acţiunile ulterioare de urmărire penală la cercetarea
jafului/tîlhăriilor.
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
_______________________________________________
23

Problema nr. 6 În dimineaţa zilei de 28 noiembrie
ofiţerul de serviciu al Unităţii de gardă din Comisariatul de
poliţie Ciocana, a primit informaţia prin telefon precum că
noaptea nişte persoane necunoscutee au săvârşit un atac
tâlhăresc: au înjunghiat paznicul întreprinderii
„Moldconstruct" de pe str. Industrială, 76 cauzându-i
vătămări corporale grave, după care ulterior a decedat în
ambulanţă. Din depozit au fost sustrase 4 anvelope pentru
camion „Kamaz" şi piese de schimb tot de la aceeaşi marcă
de automobil şi au dispărut într-o direcţie necunoscută.
În cadrul cercetării la faţa locului s-a constatat că
câteva automobile parcate pe acel teritoriu erau
decompletate. Lângă un automobil a fost depistată o vergea
din metal armat învelită la miner cu plastic de culoare verde
pe care au fost depistate urme papilare, la vârf vergeaua
metalică era murdară de substanţă brună roşietică
asemănătoare cu sângele, Alături de cârjă a fost depistată o
mănuşă din piele căptuşită cu blană. Lângă poartă au fost
depistate urme de autoturism cu remorcă.
Fiind audiat în calitate de martor şeful cooperativei a
declarat că noaptea în jurul orei 1.00 a sunat paznicul şi i-a
24

spus că cineva, a sunat la orele 00.30 şi l-a întrebat dacă
toate maşinile s-au întors în garaj.
Însărcinare:
Analizaţi situaţia şi înaintaţi versiunile posibile.
Întocmiţi planul acţiunilor iniţiale de urmărire îndreptate la
verificarea versiunilor.
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
25

Planul
acţiunilor de urmărire penală şi operative de investigaţie
în cauza penală privind atacul tâlhăresc de pe str.
Industrială
nr. Versiuni Circumstanţe A. U. P Termen Resp

de stabilit şi MSI on
sabil
Ofiţer de urmărire penală

___________________________
26

Întrebări de verificare a cunoştinţelor
Caracteristica criminalistică a jafului/tîlhăriilor.
Particularităţile procesuale şi criminalistice de

pornire a dosarelor penale pe jafului/tîlhăriilor.
Situaţiile tipice de urmărire penală la etapa iniţială

de cercetare jafului/tîlhăriilor. Situaţiile tipice acţiunile
iniţiale de urmărire penală. Situaţiile tipice acţiunile
ulterioare de urmărire penală
Particularităţile cercetării la faţa locului pe cazurile
de jafului/tîlhăriilor din diferite medii.
Tactica audierii părţii vătămate la cercetarea
dosarelor penale pe jafului/tîlhăriilor.. Circumstanţele,
stabilite la audierea părţii vătămate. Particularităţile audierii
părţii vătămate minore. Circumstanţele stabilite la audierea
martorilor.
Tactica audierii bănuitului. Comportamente tipice ale
persoanelor ce au săvârşit jafului/tîlhăriilor.
Tactica percheziţiei în cazul cercetării
jafului/tîlhăriilor. Examinarea obiectelor depistate fixarea
acestora aspectul procesual şi tehnic.
27

Tipuri de expertize dispuse la cercetarea dosarelor
penale privind jafului/tîlhăriilor., întrebările adresate.
Descoperirea de către ofiţerul de urmărire penală a
cauzelor şi condiţiilor săvârşirii jafului/tîlhăriilor şi
preîntâmpinarea lor.
28

Bibliografie:
1. Constantin Aioniţoaie, Ion-Eugen Sandu, Vasile

Bercheşan ş.a Tratat de metodică criminalistică, Vol.I,
Bucureşti, 1994,
2. Em.Stancu Tratat de Criminalistică, Bucureşti, 2002,
3. Головин Ю.А. Расследование грабежей и разбойных
нападений: Лекция. - М., 1988.
4. Звирбуль А.К., Смыслов В.И. Расследование краж,
грабежей и разбойных нападений. - М., 1982.
5. Целищев А.Я. Расследование грабежей и разбоев в
условиях крупного города: Лекция. - М., 1986.
6. Яблоков К.П. Криминалистическая методика
расследования. - М., 1985.
7. Криминалистика / Под ред. Р.С. Белкина, Т.В.
Аверьянова, Ю.Г. Корухов, Е.Р. Россинская. – М.:
Норма, 1999.
8. Криминалистика / Под ред. А.Г. Филиппова и А.Ф.
Волынского. – М.: Спарк, 1998.
9. . Криминалистика / Под ред. И.Ф. Герасимова и Л.Я.
Драпкина. - М.: Высшая школа, 2000.
10. Криминалистика / Под ред. И.Ф. Герасимова и Л.Я.
Драпкина. - М.: Высшая школа, 1994.
11. Криминалистика / Под ред. В.А. Образцова. - М.:
Юристъ, 1997.
12. Криминалистика / Под ред. А.Ф. Волынского. – М.:
Спарк, 2000.
13. Криминалистика / Под ред. И.Ф. Пантелеева и Н.А.
Селиванова. - М., 1984.
29

Jaftilh

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jaftilh

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL

CATEDRA „Procedură penală şi Criminalistică”

TEMA: Metodica cercetării jafurilor şi tîlhăriilor

1. Caracteristica criminalistică a infracţiunilor de jaf şi

APROBAT Şef Catedră „Procedură

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

2.2. Particularităţile efectuării acţiunilor iniţiale de

Reeşind din circumstanţele infracţiunii şi timpul

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

3.3. Particularităţile efectuării acţiunilor ulterioare

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

Problema nr.3 Înscrieţi întrebările soluţionate de

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

nr. Versiuni Circumstanţe A. U. P Termen Resp

Ofiţer de urmărire penală

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

Caracteristica criminalistică a jafului/tîlhăriilor.

Particularităţile procesuale şi criminalistice de

Situaţiile tipice de urmărire penală la etapa iniţială

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

1. Constantin Aioniţoaie, Ion-Eugen Sandu, Vasile

PDF создан с пробной версией pdfFactory Pro www.pdffactory.com

S-ar putea să vă placă și