TEMA: Metodica cercetării traficului de fiinţe umane

Problema nr.1 Indicaţi circumstanţele care necesită a fi stabilite şi

dovedite la cercetarea traficului de fiinţe umane
1. Cine este victima;
2. Care este starea sănătăţii;
3. Nivelul de dezvoltare intelectuală;
4. Care este vîrsta acesteia;
5. Unde, cînd, în ce circumstanţe s-a realizat traficul de
fiinţe (modul de recrutare, de trecere a frontierelor);
6. Scopul traficării (exploatare prin muncă, sexuală,
implicarea în acţiuni ilegale);
7. Punctele de destinaţii;
8. Mijloacele de transport: - marca, culoarea, numărul de
inmatriculare;
9. Prezenţa ascunzişurilor şi locurilor de camuflare, locaţiile
de deţinere);
10. S-au aplicat faţă de victimă abuzul psihologic, fizic,
sexual, atragerea forţată la consumul de droguri şi alcool;
11. Caracteristicile traficanţilor;
12. Îi cunoaşte victima sau nu (dacă se cunosc datele de
identitate), vîrsta acetora;
13. În cazul existenţei unui grup sau reţele, care este rolul şi
vinovăţia fiecăruia, au mai comis anterior asemenea
infracţiuni, care sunt consecinţele traficului de fiinţe
umane;
14. Au survenit careva consecinţe grave (decesul unor
victime, daune grave ale sănătăţii, infectarea cu Hiv Sida,
boli venerice, boli şi abateri de ordin psihiatric);
15. Care sunt condiţiile şi cauzele care au contribuit la
comiterea infracţiunii.
 Problema nr.2 Indicaţi situaţiile tipice de urmărire penală la etapa şi
acţiunile de urmărire penală iniţială a cercetării traficului de fiinţe
umane
1. victima s-a reîntors de după hotare în mod individual sau prin
intermediul instituţiilor statale sau organizaţiilor non
guvernamentale;
În situaţia „1” se vor desfăşura următoarele acţiuni de urmărire
penală: audierea victimei, desfăşurarea acţiunilor investigativ operative
desfăşurate în vederea identificării şi stabilirii locaţiei bănuiţilor
( acumulării de informaţii care pot fi folosite în calitate de probe),
caracterizate prin realizarea unui şir de măsuri precum filajul
(urmărirea operativ-camuflată), folosirea mijloacelor tehnice de fixare
prin fotografiere, videofilmare, interceptarea convorbirilor telefonice,
folosirea agenţilor sub acoperire, reţinerea, percheziţia corporală,
percheziţia în mijloacele de transport, la domiciliul bănuiţilor (inlclusiv
a rudelor, cunoştinţelor), locul de muncă, dispunerea expertizelor,
audierea martorilor, audierea bănuiţilor, prezentarea spre recunoaştere,
audierea învinuiţilor.
2. traficanţii sunt reţinuţi în flagrant ca urmare a desfăşurării
acţiunilor investigativ- operative pe teritoriul Republicii
Moldova;
În situaţia „2” reţinerea, percheziţia corporală, cercetarea la faţa
locului, percheziţia în mijloacele de transport, la domiciliul bănuiţilor
(inlclusiv a rudelor, cunoştinţelor), locul de muncă, dispunerea
expertizelor, audierea martorilor, audierea bănuiţilor, prezentarea spre
recunoaştere, audierea învinuiţilor.
3. victima este cetăţean al altei ţări Republica Moldova fiind
ţară de tranzit (cazul fiind sesizat de organele de ocrotire a
dreptului sau în caz de plîngere a victimei).
În situaţia „3” reţinerea, percheziţia corporală, cercetarea la faţa
locului, percheziţia în mijloacele de transport, locaţiile de deţinere a
victimelor, dispunerea expertizelor, audierea martorilor, audierea
bănuiţilor, prezentarea spre recunoaştere, audierea învinuiţilor.
 Problema nr. 3 Indicaţi situaţiile tipice de urmărire penală şi
acţiunile ulterioare de urmărire penală la cercetarea traficului de
fiinţe umane
1) pozițiile tuturor învinuiților sunt unice și coincid, din punct
de vedere logic, cu acuzarea înaintată;
2) poziția anumitor învinuiți contrazice poziției acuzării și,
respectiv, poziției celorlalți învinuiți;
3) pozițiile tuturor învinuiților corespund între ele, însă sunt
contrare poziției exprimate de acuzare.
Acţiunile ulterioare de urmărire penală la cercetarea traficului de
fiinţe umane sunt efectuarea audierei detaliată, verificarea
declarațiilor la locul faptei, prezentarea spre recunoaștere,
confruntarea cu alți învinuiți care oferă, de asemenea, declarații
demascatorii.
Problema nr. 4 Ce probleme soluţionează expertiza medicolegală a
victimei traficului de fiinţe umane în scop de exploatare sexuală şi în
scop de prelevare a unor organe.
Victimele pot dezvălui anumite detalii ale abuzului pe care l-au
suferit pe durata comiterii infracţiunilor. Din astf el de detalii vor putea
rezulta informaţii importante pentru consolidarea declaraţiilor victi
melor făcute ofiţerului de urmărire penală. În același timp, victimele
pot refuza de a face publice unele detalii. Înseși organizaţiile care
acordă asistenţă victimelor nu au dreptul să nu păstreze
confidenţialitatea. Din aceste considerente, victimei i se va cere
consimţămîntul (în formă scrisă) de a permite ofiţerului de urmărire
penală să aibă acces la orice înscrieri medicale și informaţii ale
lucrătorilor sociali care pot pune la dispoziţia acestuia alte probe ce
confi rmă fapta abuzului.

Problema nr.7 Numiţi tipurile de expertize dispuse la trafic de fiinţe

şi tipurile de întrebări ce pot fi adresate de ofiţerul de urmărire
penală.
Pe cazurile de trafic de fiinţe umane se dispun un şir de expertize
printre care: expertiza medico-legală, expertizele criminalistice,
judiciar biologice, judiciar – psihologică, judiciar psihiatrică. Experiza
medico- legală se dispune în vedrea stabilirii gravităţii leziunilor
suportate, altor aspecte de ordin fiziologic ce apar în cazul traficului de
fiinţe umane (violenţă, abuz sexual etc.). Expertizele criminalistice se
dispun pentru cercetrea urmelor de dinţi, mîini, picioare, mijloace de
transport, identificarea falsului în acte şi soluţionarea altor probleme.
Expertizele biologice se dispun în vederea cercetării urmelor de sînge,
spermă, salivă care stabilesc existenţa şi caracterul urmelor depistate,
apartenenţa speciei umane, grupa sangvină şi a spermei etc. Expertiza
firelor de păr, expertiza micro particulelor realizată datorită faptului că
inevitabil la momenul săvîrşirii infracţiunilor nominalizate are lor
contactul între victimă şi bănuit, ca urmare rămînînd microparticule pe
suprafaţa hainelor ambilor. Experiza judiciar-psihologică se dispune în
cazul bănuiţilor, victimelor, martorilor în vederea stabilirii dacă ei
posedă capacitatea de a percepe corect caracterul şi esenţa acţiunilor
desfăşurate, precum şi stabilirea faptului că minorii au capacitatea de a
percepe şi oferi date corecte cu privire la cele percepute. Expertiza
judiciar psihiatrică cercetează starea psihică a victimei, se hotărăşte şi
stabileşte existenţa discernămîntului. Uneori în practică apare
necesitatea dispunerii expertizei complexe judiciar-psihologice şi
psihiatrice. La investigarea infracţiunilor nominalizate o importanţă
majoră o are expertiza tehnică a computerelor (în cazul depistări
tehnici electronice de calcul în cadrul CFL, percheziţiei, ridicării). În
cadrul investigaţiilor realizate în domeniul ei sunt supuse cercetării
schemele electronice, se realizează căutarea, depistarea, analiza,
identificarea şi interpretarea informaţiei din computer.