Planul

I.Caracteristica criminalistica a infractiunilor de

furt pag.1
II.Pornirea urmaririi penale, circumstanele care
necesita a fi stabilite la cercetarea infractiunilor de
furt, situatiile tipice de urmarire penala pag 1-8
2.1Locul
2.2Timpul
2.3Obiecte ale atentarii criminate
2.4metoda de comitere
2.5 Infractorii ce comit furturi a)Infractori ocazinali b)Infractori calificat
c)Infractori profesioniti
2.6Circumstantele ce necesita a fi stabilite la cercetarea furturilor
2.7situatii tipice existente la etapa initiala de cercetare a furturilor.
III. Particularitatile efectuarii actiunilor initiale
de urmarire penala pag 8-13
3.1Audierea victimelor si persoanelor cu functie de raspundere responsabile in
gestionarea carora s-au aflat bunurile sustrase
3.2Audierea martorilor.
3.3Perchezitia corporal, examinarea corporal, cercetarea hainelor banuitului
3.4Audierea banuitului
IV.Particularitatile efectuarii actiunilor ulterioare
de urmarire penala pag 13-16
4.1 Perchezitia la domiciliul banuitului
4.2 Audierea invinuitului
4.3 Prezentarea spre recunoastere
4.4 Dispunerea expertizelor
4.5 Experimentul in urmarirea penala.
4.6 Verificarea declaratiilor la fata locului
V.Referine bibliografice pag 17

I . Caracteristica criminalistica a infractiunilor de

furt.
Furtul este cea mai tipic i fregvent form de nclcare a relaiilor sociale
cu privire la patrimoniu.Pe lng faptul c este cea mai fregvent form a
sustragerii,furtul este i cel mai puin periculos din punct de vedere social
faptuitorul tinde s ia bunurile far a se ntilni cu persoana care l-ar putea
mpiedica s-o fac. Obiectul juridic special-relaiile sociale cu privire la posesia
asupra bunurilor mobile. n cazul furtului comis cu ptrundere n locuin sunt
vtmate n mod adiecent i relaiile sociale cu privire la inviolabilitatea
domiciliului. Obiectul materia l formeaz bunurile care au o existen material,
sunt create prin munca omului, dispun de o valoare material i cost fiind bunuri
mobile i strine pentru fptuitor. Latura obiectiv a infraciunii stabilite de art.
186 CP RM prezint structura: 1 )fapta prejudiciabil care const n aciunea de
luare ilegal i gratuit 2)urmrile prejudiciabile sub forma prejudiciului material
efectiv3) legtura de cauzalitate ntre fapta prejudiciabil i urmri4)modul ascuns.
Latura subiectiv-se manifest n primul rnd prin vinovie sub form de intenie
direct.Obligatorii pentru calificare este stabilirea scopului de cupiditate, de profit.
Subiectul este persoana fiz. Resp. Care la moment. Comit. A atin 14 ani.
II.Pornirea urmaririi penale, circumstanele care
necesita a fi stabilite la cercetarea infractiunilor de furt,
situatiile tipice de urmarire penala
Particularitatile cercetarii furturilor se determine de
caracteristica criminalistic a acestor genuri de infractiuni, care
scoate in evidenta esenta faptului infractional, metodele de
pregatire, comitere, camuflare, precum si aspecte ce tin de
mecanismul de creare a urmelor, subiectii infractiunii,
caracteristica victimelor.
Legislatia in vigoare defineste furtul ca sustragerea pe
ascuns a bunurilor.
2.1. Locul comiterii de furturi ale bunurilor private sint
apartamentele, casele, caminele, incaperile de serviciu, garile
auto, feroviare, strazile, locurile publice. Comiterea furturilor de
bunuri apartinind statului se realizeaza la intreprinderi, institutii,
organizati la legerea locului de comitere a furturilor se
determine de infractori prin analiza gradului de accesibilitate, a
posibilitatii de a le sustrage rapid si pe neobservate.
 2.2.Timpul de comitere a furturilor este un alt element al
caracteristicii criminalistice. Cel mai frecvent furturi ale
proprietatii private se comit in zilele cind cetatenii se afla la
serviciu intre orele 8.00 - 18.00. In aceasta perioada marea
majoritate a cetatenilor se afla la serviciu, functioneaza marea
majoritate a intreprinderilor, institutiilor, in transportul public, in
piete, strazi sint prezente mase considerabile de persoane.
Aceasta situatie permite infractorilor de a circula de la un loc la
altul, pentru a alege momentul propice de a comite infractiunea.
2.3.Obiecte ale atentarii criminate sint diverse: obiecte
de vestimentatie, electrocasnice, bani, giuvaiere, automobile,
produce alimentare etc)
2.4Dupa metoda de comitere, furturile pot fi divizate in
doua categorii;
1. furturi realizate prin patrundere in incapere;
2. furturi realizate fara patrunderea in incapere.
Prima modaliate de realizare a furturilor poate fi divizata in
cteva subgrupe:
furt realizat prin patrundere tainic in capere insotit de
efracieti . Metoda folosita la realizarea furturilor
avutului privat din apartamente, case etc.;
furt comis prin patrunderea tainica in incaperi care nu
este insotit de efractie; Aceste tipuri de realizare a
furturilor se caracterizeaza prin patrunderea prin
oberlihuri, ferestre deschise, folosirea cheilor
prorietarulului gasite au sustrase de 1a e.
 comise prin patrunderea deschisa in incaperi (in
prezenta sau cu consimtamintul victimei, at
reprezentantului institutiei). Patrunderea se realizeaza
prin inselarea copiilor minori, persoanelor in etate,
infractorii folosind o entitate falsa (functionari ai SEL-
urilor, functionari de politie etc.)
Sint raspindite furturi ce nu sint insotite de patrunderea in
ncaperi, deoarece acestea nu solicit anumite abilitati de la
infractori (cu exceptia furturilor de buzunare). Prin metode de
genul respectiv se comit furturi de bagaje la gari auto, feroviare.
2.5Infractorii ce comit furturi pot fi clasificati
in trei grupuri
a.Infractori ocazinali care comit furturi in urma unei
situati prielnice care nu se preatesc pentru aceast aciune
criminal , folosesc obiecte gasite la intimplare.
b.Infractori calificati ca are deja s-au caracterizat prin
savirsirea anterior a unor asemenea genuri de infractiuni
posed anmite dreprinderi n comitrea furturilor ,i prgtesc
aciunile din timp i dispun d un inventar pe care l folosec.
c.Infractori profesioniti snt persoane care si-au ales un
mod de viata antisocial. Ei sint specalizati in comiterea
furturilor, anterior au fort judecati pentru infractiuni similare
infractorii profesionisti posed abiliti i experien criminal
,comit doar unele i aceliai tipuri de furturi,spre exemlu furturi
de buzunare.
 Ca temei de pornire a urmari penale pe cazurile de furt ser-
vete parvenirea informatiei care denota savirirea furturilor, de
obicei aceasta parvine de la cetateni sau persoane cu functii de
raspundere. Pornirea urmaririi penale se realizeaza dupa
desfasurarea cercetarii la fata locului i discutiilor prealabile cu
persoanele cu functii de raspundere sau cu proprietarii bunurilor
private.
2.6Circumstantele ce necesita a fi stabilite la cercetarea
furturilor:
A avut loc un furt sau s-a realizat o inscenare,
Cine a svrit infractiunea,
Personalitatea infractorului, virsta, a comis sau nu
anterior infractiuni,
Dac infractiunea a fost comis in grup,
caracterul si componenta grupului,
gradul de organizare, distribuirea rolurilor si functiilor
in grup, a fost savirsita infractiunea prin intelegere
prealabila,
Cind in ce circumstante a avut loc intelegerea,
Carea fost obiectul intelegerii;
Ce obiecte au fost sustrase,
Volumul si cantitatea celor sustrase,
Unde si la cine s-au aflat cele sustrase,
 Cum a fost vindut bunul sustras sau cum a fost planificat
sa fie vindut,
Care actiuni au fost intreprinse pentru a crea dificultati
in vederea descoperirii furtului;
Prin ce metoda a fost realizat accesul la locul de
comitere a furtului,
Ce actiuni au fost intreprinse de infractori la locul
furtului si dupa realizarea ei in vederea camuflarii
infractiunii si a urmelor lor,
Ce conditii au contribuit la savirsirea furtului si ce
masuri este necesar de intreprins in vederea
preintimpinarii infractiunilor in cauza."

Dup intentarea dosarului penal procesul ulterior de

investigare a furtului se desfsoar in functie de volumul de
informatie cu privire la infractiune si personalitatea
infractorului. Reesind din cele mentionate mai sus, putem
delimita dou

2.7situatii tipice existente la etapa initiala de

cercetare a furturilor.
Prima situatie: ofiterul de urmarire penala poseda
informatia cu privire la infractiune, infractorul este retinut in
flagrant sau imediat dupd savirirea infractiunii (spre exemplu, in
timpul tentativei de a fugi cu cele furate, la momentul incercarii
de a vinde cele sustrase), precum si cind martorii sau partea
vatamata cunosc infractorul.
Datele initiale cu privire la infractiune in situatia
nominalizata nu trezesc banuieli, actiunile de urmarire penala in
situatia respectiva snt indreptate spre acumularea i fixarea
procesuala a probelor cu privire la vinovitia persoanei de
comiterea infractitmii (stabilirea circumstantelor concrete,
investigarea i analiza acestora). In functie de situatiile tipice
create la momentul desfurarii investigatiilor se realizeaza cel
mai eficient complex de aciuni de urmrire penal i
investigativ- operative.
Pentru prima situatie acestea sint:
retinerea persoanei n calitate de banuit perchezitia
corporarea si ridicara bunurilor sustrase cercetarea
acestor bunuri si anexarea acestor buniri la dosar in
calitate de probe materiale,
audierea bmitului in vederea stabilirii datelor cu
privire la personalitatea sa, circumstantele furtului ; i
retinerii in flagrant,
audierea persoanelor care au depistat i reinut in
flagrant infractorui ,
audierea martorilor oculari a martorilor infractitinii
sau retinerii bnuitului,
cercetarea la faa locului,
 realizarea confruntrii n cazul existentei
divergenelor intre depozitii,
perchezitia la domiciliul banuitului in scopul
depistrii celor sustrase n timpul infractiunii cercetate
sau a altor infractiuni
prezentarea spre recunoastere a obietelor susrase.
Situatia a doua se creeaza cind a avut loc furtul,
personalitatea infractorului este cunoscuta dar el a reusit sa
paraseasc locul infractiuni .n situatia respectiva actiunile
ofiterului de urmarire penala sint indreptate spre cerectarea
datelor care caracterizeaz personalitatea infractorului,stabilirea
locului de aflare, retinerea i aduce lui.Actiunile initiale de
urmarire penala in situatia respectiva sint:
cercetarea la fata locului,
audierea detaliat a victimilor audierea martorilor
oculari si a altor persoane ce posed informatii .
Situatia a treia apare cind a fost comis furtul dar lipsesc
informatii cu privire la infractor, In cazul respectiv la etapa
initiala de desfurare a urmaririi penale se atesta lipsa unei
informatil minore cu care s-ar putea manipula in vederea
depistarii infractiunii. Pentru realizarea cu succes a investigatiei
in situatia respectiv este necesar de efectuat urmatoarele actiuni
de urmarire penala i investigativ-operative:
cercetarea la fata locului,
 audierea victimei sau persoanelor care au anuntat
savirirea infractiunii,
identificarea martorilor i audierea lor,
prezentarea persoanelor ce au vzut infractorul a
albumelor cu infractori aflati la evidenta pentru
savirirea infractiunilor dispunerea inventarierii
materialelor in cazul furtului averii publice,
dispunerea expertizelor in baza rezultatelor cercetarii
la fata locului,
intocmirea fotorobotului persoanei care a savirit
infractiunea,
verificarea in baza evidentelor criminalistice, darea
dispozitiilor de identificare a persoanei prin surse
investigativ-operative.
III. Particularitatile efectuarii actiunilor initiale de
urmarire penala
3.1Cercetarea la fata locului. Investigarea furturilor de
obicei se incepe cu cercetarea la fata locului, sarcina actiunii
respective de ur-marire penala este de a cerceta minutios si a
fixa ambianta locului infractiunii, de a depista si ridica urmele si
obiectele care pot serve ca probe materiale pe dosar. In cadrul
cercetarii la fata locului ofiterul de urmarire penala trebuie sa
stabileasca: prin ce metoda a pa.truns infractorul la fata locului,
cu ce obiecte a intrat in contact, in ce directie a plecat
infractorul, ce urme au fost lasate de infractor la locul
infractiunii, ce obiecte, urme a luat cu sine (obiecte sustrase,
urme de destratificare de la fata locului, particule de sol, vopsea
etc.), exista indici care ar indica meseria infractorului, exteriorul
sau, personalitatea sa (infractorul profesionist nu ar lasa urme de
mini pe suprafete lu-cioase). In cadrul cercetarii la fata locului
se cerceteaza cu o deosebita atentie locurile de patrundere in
incapere (ferestre, usi) sau locurile pstrare a valorilor (dulapuri
metalice, safeuri) unde pot fi depistate urme de miini, urme de
efractie, urme de incaltaminte, fire din hainele infractorului (in
cazul furturilor din trenuri, nave, tiruri CFL se realizeaza pin la
descarcarea mijlocului de transport, pentru ca sa fie pastrate
intacte pozitia si amplasarea marfii caracterul urmelor aparute in
urma furtului). In cadrul cercetarii la fata locului se recomand
de ridicat etichetele, pasapoartele, ambalajele marfurilor
sustrase. Daca furtul este realizat din mijlocele de transport
feroviar, naval, ti-ruri si este insotit de ruperea, schimbarea
plombelor. Este necesar la cercetarea plombelor de acordat
atentie: metodei de suspendare dupa rupere, loculu1i taierii
plombei, pozitiei plombei fata de suport, dimensiunilor si
caracterului orificiilor in plornba. Marfurile analogise se
fotografiaza si se imprima color, fapt care faciliteaza activitatea
de eautare. La comiterea furturilor se folosesc frecvent
mijloacele de transport, aceasta impune cercetarea teritoriului
adiacent in vederea depistarii urmelor mijloacelor de transport.
In procesul-verbal al cer-cetarii la fata locului se descrie
amnunit caile de acces in incapere, mediul locului infractiunii,
urmele si probele materiale depistate. De asemenea, in procesul-
verbal se fizeaz probele materiale ridicate in urma cercetarii la
fata locului, modul lor de ridicare si ambalare.
3.2 Audierea victimelor si persoanelor cu functie de
raspundere responsabile in gestionarea carora s-au aflat
bunurile sustrase(poate fi efectuat in dou etape)
La prima etapa este rational de obtinut informatia
necesara cu privire la semnalmentele celor sustrase,
ale personalitatii infractorului data el a fost observat,
sau la banuielile victimelor, persoanelor cu functie de
raspundere cu privire la persoanele care puteau svri
infractiunea cercetata.
La etapa ulterioara se elucideaza toate detaliile furtului
care au valoare probanta.
La audierea persoanei responsabile pentru gestionarea
bunurilor sustrase este necesar de stabilit:
Cind a lost savirsita infractiunea?
Prin ce metoda, cu folosirea caror mijloace?
De cine si cind a fost depistata infractiunea?
n ce perioada de timp furtul putea sa ramin
neidentificat si de ce (zile de sarbatoare sau de
odihna)?
S-a realizat verificarea cantitatii bunurilor si valorilor
pn si dup furt?
Dup informatiile preliminare a fost sustras prin furt?
 Au ramas la fata locului obiecte mai valoroase decit
cele sustrase?
Unde s-au aflat obiectele respective?
Care sunt semnalmentele individuale ale obiectelor
sustrase (denumirea, destinatia, local producerii,
timpul producerii, sigiliul, marcajul marfii, numerele,
ambalajul etc.)?
Care este costul celor sustrase (este necesar de
mentionat ca frecvent persoanele cu functie de
raspundere majoreaza costul celor sustrase, iar in
unele cazuri nu cunosc semnalmentele individuale ale
celor sustrase, fapt care solicita audierea colegilor de
serviciu sau a altor membri ai familiei)?
Care este regimul de lucru al institutiei?
Cine are acces la depozite?
Cum se asigura paza imobilului, se verifiea incaperile
inainte de finalizarea zilei de munca?
Cum se asigura regimul de paza a institutiei?
Cine este responsabil pentru securitatea intreprinderii?
Au fost sesizate anterior in procesul de organizare a
pazei si sistemului de alarma?
Au fost anterior furturi la intreprindere sau tentative de
a realiza?
De cine au fost comise?
 Ce anume si in ce circumstance a sustras infractorul?
Pe cine banuieste persoana ca putea comite
infractiunea? care conditii au facilitat comiterea
furturilor?
La audierea victimelor pe cazurile de furt al averii
personale este necesar de stabilit:
cind si de cine a fost depistata infractiunea,
cind in opinia victimei a fost savirsita infractiunea, ce
obiecte au fost sustrase,
care sint semnalmentele individuale ale acestora,
au ramas la victima obiecte analogice cu cele sustrase,
sau pasapoartele, alte acte ale celor sustrase
Obiectele sustrase trebuie sa fie descrise detaliat pentru a
putea folosi datele la cautarea si identificarea celor furate. De
asemenea, este necesar de stabilit unde s-au aflat obiectele
sustrase, cine stia despre locul aflarii lor, in ce circumstante in
opinia victimei a fost comis furtul, ce conditii au facilitat
comiterea infractiunii si cine putea sti despre ele, pe cine victima
banuieste ca putea comite infractiunea.
La audierea persoanelor cu functie de raspundere care gest-
oneaza bunurile materiale si a victimelor este necesar de folosit
re-zultatele cercetarii la fata locului, precum si datele
explicatiilor care au fost oferite ping la cercetarea la fata locului
si in cadrul actiunii nominalizate.
 3.3.Audierea martorilor. In cazul audierii martorilor
oculari ofiterul de urmarire penala trebuie indrepte eforturile
spre obtinerea datelor ce caracterizeaza furtul (locul, timpul,
metoda de patrundere in incapere), stabilirea semnalmentelor
infractorului si altor circumstance importante pentru urmarirea
penala. La alta categorie de martori se acumuleaza date cu
privire la personalitatea victimei, la relatiile sale, la hobbyuri si
la modul de viata. Audierea categoriei respective de martori
permite de a verifica depozitiile victimelor, precum si de a
obtine alte date care ar permite identificarea infractorului. Din a
treia grupa de martori fac parte cunostintele banuitului care pot
fi vecinii, amicii, rudele si alte persoane ce it inconjoard in viata
de zi cu zi. La audierea categoriei respective de persoane este
important de a obtine date cu privire la personalitatea
infractorului care a comis infractiunea, la modul lui de viata, la
relatiile sale, la deprinderi si la existenta unor viziuni antisociale
(ele persista de obicei la infractorii inraiti, stabilirea elementului
in cauza este importnta cind infractiunea a fost comisa de
minori).
3.4Perchezitia corporal, examinarea corporal,
cercetarea hainelor banuitului. Se acorda atentie in vederea
depistarii obiectelor sustrase, ambalajelor lor, armelor folosite la
spargere, schemelor incaperilor (unde a avut loc infractiunea).
Se cerceteaza hainele in vederea depistarii particulelor urmelor
de destrafificare (a substantelor sol, vopsea, var etc. de la locul
infractiunii ce puteau ramine pe suprafata lor). La examinarea
corporal si a hainelor pot fi depistate particule de praf (in cazul
patrunderii prin efractie prin perete sau pod), fire de material
ramase pe incaltaminte de la covoarele din apartarnentele
victimelor etc.
3.5Audierea banuitului. Tactica audierii banuitului se
determine de situatia concrete existente in functie de faptul dac
banuitul recunoaste sau nu savirsirea infractiuni daca banuitul
recunoaste comiterea furtului, este necesar de stabilit
urmatoarele date:
Unde, cind si in ce circumstante,
La cine a comis furtul,
Ce s-a furat, unde se afla cele sustrase,
Ce a facilitat comiterea infractiunii etc.
In cazul in care banuitul nu recunoaste faptul infractiunii,
este rational de a fixa orice date pe care le ofera, de a stabili
unde a fost si ce a facut in perioada pin la infractiune si cind s-a
comis furtul. Toate acestea sint importante pentru controlul
ulterior al depozitiilor. In situatia respective pot fi folosite
procedee tactice de audiere precum: detalierea depozitiilor,
folosirea divergentelor in depozitii, prezentarea probelor ce
confirm vinovatia. O importanta majorin confirmarea
vinovatiei banuitului si infringerii rezistentei sale o are
rezultatele perchezitiei la domiciliul sau, la locul de munca.
IV.Particularitatile efectuarii actiunilor
ulterioare de urmarire penala
 4.1Perchezitia la domiciliul banuitului. Scopul principal
al actiunii respective de urmarire penala este de a depista i
ridica obiectele sustrase, armele folosite la infractiune, precum i
alte probe, depistarea obiectelor interzise circuitului civil.
Perchezitiei pot fi supuse, nu numai ncaperile locuibile, ci
i podurile, subsolurile, deoarece in asemenea locuri frecvent
sint ascunse lucrurile sustrase, armele folosite la infractiune,
ambalajele obiectelor. In cadrul perchezitiei poate fi depistata
doar o parte din obiectul sustras, ea se ridica in vederea
solutionarii intrebarii daca reprezinta o parte intreaga cu cea
depistata in cadrul cercetarii la fata locului.
4.2 Audierea invinuitului. La audierea invinuitului este
necesar de stabilit cind, sub influenta caror circumstante a aparut
intentia de a comite furtul, ce a contribuit is fortificarea intentiei,
cind a fost courts furtul, prin ce metoda, ce s-a sustras, unde se
afla cele sustrase, tine si cu ce a contribuit la savirsirea
infractiunii. Datele obtinute is audie-rea invinuitului se
raporteaza la datele obtinute in cadrul cercetarii la fats locului,
probele materiale existente, depozitiile rnartorilor, datele oferite
de experti. Divergentele aparute se elimina prin audieri supli-
mentare si alte actiuni de urmarire penala. Frecvent invinuitii
afirma ca obiectele au fost lasate is pastrare de alte persoane,
aceste informatii este necesar de verificat si daca nu corespund
realitatii, de confirmat prin probe. In cazul recunoasterii partiale
a vinovatiei sale este necesar de stabilit care episoade si
circumstante sint recunoscute de invinuit si care sint negate.
 4.3Prezentarea spre recunoastere. In calitate de obiecte
prezentate spre recunoastere pe cazurile de furt pot figura:
persoane banuite de comiterea infractiunii, obiectele sustrase,
armele folosite is spargere, animalele furate. Obiectele
prezentate spre recunoastere este rational a le fotografia, iar
pozele a le anexa is procesul-verb al at prezentarii spre
recunoastere. Pozele persoanelor cautate sau ale obiectelor se
prezinta spre recunoastere cind recunoasterea obiectului este
extrem de dificila (spre exemplu, victimele se afla la distante
mari de is locul unde s-a retinut banuitul).
4.4Dispunerea expertizelor. Expertizele au un rol
important la cercetarea furturilor. Cele mai des dispuse expertize
la cercetarea furturilor sint: expertiza dactiloscopica in cazul
prezentei urmelor de miini. In fata expertului pot fi puse
urmatoarele intrebari:
Sint lasate urmele de miini la fata locului de careva
din banuiti amprentele carora sau fisele dactiloscopice
ale carora sint prezentate la expertiza,
Cu ce mina si cu ce degete au fost lasate urmele,
Care este mecanismul de manipulare a obiectelor cu
mina.

Expertiza traseologica se dispune in cazul depistarii

urmelor de efractie, lacatelor deteriorate, urmelor de inaltaminte
si mijloacelor de transport. Solutionarea expertizei traseologice se
pun urmatoarele intrebari:A fost lasata urma depistata la fata
locului de obiectul prezentat la expertiza, spre exemplu,
incaltaminte, obiect.
Expertiza merceologica se preocupd de marfurile
industriale i alimentare, preturi, arribalajele acestora. Expertiza
merceologica decide apartenenta obiectelor la un anumit gen de
marfuri, calitatea acestora, costul, locul, timpul producerii,
corespunderii standardelor.
Expertiza chimica permite de stabilit caracterul islentic al
substant.elor sustrase (vopsele, produse) depistate labanuit i a
mostrelor indicate in cadrul cercetarii la fata locului si ridicare.
4.5 Experimentul in urmarirea penala. Actiunea in
cauza de urmrire penala se realizeaza in vederea verificarii
metodei de scoatere a obiectelor de la locul de pastrare, a
conditiilor si metodei de patrundere in incapere, verificarii
posibilitatii de vizibilitate, audibilitate si percepere a persoanei,
mijlocului de transport etc.
4.6 Verificarea declaratiilor la fata locului. Actiunea
nominalizata permite de a verifica depozitiile invinuitului la
locul infractiunii, precum i de a elucida alte circumstante ale
furtului. La desfaurarea actiunii de umrire in cauza este
necesar ca invinuitul de sine stattor, fr indicaii din partea
participantilor, s arate locul unde s-a efectuat furtul, traseul
pin la locul respectiv si modul de parasire a locului infractiunii.
in unele cazuri se realizeaza concomitent repetat cercetarea la
fata locului a sectoarelor de teren indicate de banuit si care au
legatura cauzala cu furtul. La realizarea actiunilor in cauza se
pot depista probe materiale, spre exemplu, arme folosite la
efractie sau obiecte sustrase. Locul depistarii lor se descrie in
procesul-verbal si se fotografiaza, obiectele depistate se descriu
si se anexeaza in calitate de probe materiale.
In unele cazuri exista tentative de a inscena furtul. Pentru
aceasta se perturbeaza ambianta in magazin, apartament,
depozit, se deterioreaza lacatele, se sparg ferestre, crend o
ambianta similara unui furt. De regula, persoana care insceneaza
nu este in stare sa insceneze suta la suta un furt real. Elementele
care nu corespund cauzei si modului de realizare a furtului sint
numite circumstante negative. Semnalmente ale inscenarii pot
servi necorespunderea intre dimensiunile obiectelor sustrase
dimensiunile orificiilor prin care se presupune ca au fost scoase,
deterioarea excesiva a lacatelor, usilor, ferestrelor ce nu au o
logica, lipsa urmelor lasate in urma furtului acolo unde ar trebui
sa fie prezente.

Referinte Bibliografice
Iurie Odagiu Sergiu Nestor Iurie Bulai Academia ,,tefan
cel Mare METODICA INVESTIGRII UNOR GENURI
DE INFRACTIUNI /NOTE DE CURS.
Emilian Stancu, Tratat de criminalistic ,Editura Universul
Gndirii,Bucureti 2002
 A.Ciopraga, Criminalistica- tratat de metodic,Editura
Gama Iai,1997
Gheorghe Golubenco Criminalistic Obiect Sistem,Istorie studio
monografic Chiinu ,2008
Gabriel Ion Olteanu Marin Ruiu Tactica Criminalistic
Editura Alait Laboratorius 2009
H.H. Benxux, KpumuricinucmuKa, 143,4. flex, MocKna,
1996. 2. 14.(1). l'epacmmoB, KpumunanuanuKa,
Ilawrenees, H.A. CermBauoB, Kpumwicurticmuica, I43g.
K)pvtg,wiecxam inrepaTypa, MocxBa, 1988. 5.