ALGORITMUL DE CERCETARE A LOCULUI FAPTEI ÎN CAUZELE PRIVIND

FURTURILE DIN APARTAMENTE

Blocurile esenţiale ale algoritmului:

I. Circumstanţele, ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetării locului faptei
II. Etapa de pregătire.
1. Acţiunile efectuate înainte de plecarea pentru examinarea locului faptei.
2. Acţiunile efectuate imediat după sosirea la locul faptei.
III. Etapa cercetării propriu-zise a locului furtului din apartament.
1. Examinarea generală a locului faptei.
2. Examinarea detaliată a locului faptei.
2.1. Examinarea locurilor de pătrundere a infractorului;
2.2. Examinarea locurilor de aflare a obiectelor furate;
2.3. Examinarea căilor de retragere a infractorului;
2.4. Examinarea teritoriului adiacent, ce nu prezintă locul comiterii faptei.
IV. Etapa de încheiere a cercetărilor şi de fixare a rezultatelor obţinute.

Elementele desfăşurate ale algoritmului:

I. Circumstanţele, ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetării locului faptei

1. Stabilirea unor caracteristici fizice ale infractorului (sexul, vârsta, mediul social,
deprinderile, datele fizice, particularităţile individuale etc.); 2. Stabilirea unor caracteristici
psihologice, morale, sociale ale infractorului (nivelul de trai şi starea materială a infractorului;
portretului moral; preocupările infractorului; faptului, dacă acesta nu datora cuiva bani, dacă
consumă droguri, alcoolism etc.); 3. Stabilirea modurilor de comitere a furtului 4. Clarificarea
modificărilor produse în stările de fapt a apartamentului; localizarea acestor modificări;
caracterul lor; existenţa şi localizarea urmelor; 5. Stabilirea altor circumstanţe de comitere a
infracţiunii (când a fost comis furtul; timpul aproximativ, de care a avut nevoie infractorul pentru
a pătrunde în apartament; cât timp a petrecut infractorul în apartament; de ce anume
apartamentul victimei a fost ales de infractor; condiţiile meteorologice în ziua comiterii
infracţiunii; circumstanţele, ce favorizează comiterea infracţiunii.
Elaborarea listei întrebărilor ce urmează a fi stabilite, presupune luarea în considerare a
sarcinilor etapei primare de cercetare a furturilor din apartamente, ţinând-se cont şi de situaţiile
tipice de urmărire penală.
II. Etapa de pregătire către cercetarea locului faptei
1. Acţiunile înainte de plecarea la locul faptei (înregistrarea sesizării în registrul evidenţei
informaţiei despre infracţiuni; trimiterea grupei de intervenţie imediată ce trebuie să confirme
sau să infirme faptul comiterii infracţiunii. În cazul confirmării informaţiei să se ia măsuri
privind stabilirea martorilor oculari şi asigurarea pazei locului infracţiunii şi să comunice despre
acest fapt persoanei de serviciu operativ, care, la rândul său, să informeze organul respectiv de
urmărire aflat în serviciu.
2. Organul de urmărire penală precizează informaţia, constituie echipa de cercetare, în
componenţa căreia în cadrul investigării furturilor din apartamente trebuie să fie incluşi: şeful
echipei, lucrătorul operativ, specialistul-criminalist, inspectorul-chinolog cu câinele de serviciu,
inspectorul de sector; face dispoziţie lucrătorilor operativi despre selectarea martorilor asistenţi
(la necesitate), pregăteşte setul de mijloace tehnice şi materiale pentru ambalare; specialistul-
criminalist verifică gradul de completare a trusei, a mijloacelor tehnico-criminaliste de depistare
şi fixare a materialelor de probă.
3. Acţiunile efectuate imediat după sosirea la locul faptei: ▪ organul de urmărire fixează timpul
sosirii şi timpul începerii examinării; ▪ ascultă raportul de la membrii grupului de intervenţie
rapidă privind faptele stabilite şi măsurile luate de asigurare a pazei locului faptei; ▪ adoptă
măsuri pentru îndepărtarea valului de curioşi; ▪ chestionează martorii oculari şi alţi martorii în
scopul obţinerii informaţiei primare despre furt şi personalitatea infractorului; ▪ audiază succint
victimele; ▪ explică martorilor asistenţi şi membrilor echipei de cercetare drepturile şi obligaţiile
lor procesuale; ▪ atrage atenţia asupra inadmisibilităţii acţiunilor, ce conduc la modificarea
ambianţei locului faptei; ▪ avertizează specialiştii despre responsabilitatea pentru refuzul sau
eschivarea de la îndeplinirea obligaţiilor (art 87 CPP); ▪ avertizează despre confidenţialitatea
informaţiei, obţinută în cadrul examinării locului faptei; ▪ face indicaţii specialistului-chinolog
despre desfăşurarea imediată a urmăririi infractorului şi a bunurilor furate pe urme proaspete cu
aplicarea câinelui de urmărire.
3.1. Acţiunile lucrătorului operativ al echipei de cercetare : ▪ să efectueze, la indicaţia organului
de urmărire, în comun cu alţi angajaţi ai poliţiei, activitatea operativă de urmărire, orientată spre
căutarea infractorului şi bunurilor furate; surselor de informaţie cu privire la evenimentele
infracţiunii şi persoanele, care sunt implicate; ▪ să efectueze, în comun cu lucrătorii operativi
cercetarea curţilor şi a apartamentelor, inspectarea teritoriului aferent locului faptei în scopul
depistării martorilor, martorilor oculari, a bunurilor furate, precum şi a diverselor obiecte, ce
constituie sursă de informaţie privind evenimentul furtului.
3.2. Acţiunile persoanei secţiei de gardă a poliţiei: ▪ informează aparatul central şi alte
inspectorate de poliţie despre producerea furtului şi semnalmentele autorilor pentru organizarea
urmăririi pe urme proaspete; ▪ informează posturile poliţiei rutiere, ce se află pe traseul de
deplasare a infractorilor în scopul organizării măsurilor de blocare; ▪ comunică semnalmentele
exterioare ale infractorului şi a bunurilor furate lucrătorilor operativi pentru a întreprinde măsuri
de reţinere în locurile de desfacere a lucrurilor furate.
3.3. Acţiunile inspectorului de sector: ▪ prezintă informaţii despre persoanele cu caracter
antisocial şi predispuse spre comiterea acestui tip de infracţiuni, ce locuiesc în raionul comiterii
furtului; ▪ stabileşte posibilii martori ai infracţiunii; informaţiile ce-i caracterizează pe membrii
familiei victimei şi pe cunoscuţii lor la locul de trai; ▪ efectuează verificarea elementelor
criminale, ce domiciliază în zona comiterii infracţiuni.
3.4. Specialistul-criminalist pregăteşte pentru lucru mijloacele tehnice, coordonează
consecutivitatea acţiunilor sale cu organul de urmărire penală.

III. Etapa de cercetare propriu-zisă a locului faptei

1. Examinarea generală a locului comiterii infracţiunii

1.1. Acţiunile organului de urmărire: ▪ efectuează examinarea generală a locului faptei; ▪
determină hotarele şi caracterul locului faptei; ▪ înserează consecutivitatea operaţiilor de
examinare a locului, determinând punctul de început şi nodurile informative, precum şi unele
repere fixe; ▪ determină punctul de pornire şi modul de examinare; ▪ distribuie obligaţiile şi face
indicaţii concrete fiecărui participant al echipei; ▪ determină în comun cu specialistul-criminalist
poziţiile pentru fotografiere, după care ultimul efectuează fotografia de orientare şi de schiţă a
locului faptei; ▪ face indicaţii inspectorului-chinolog pentru detectarea urmelor de miros a
infractorului şi urmărirea lui pe urme proaspete, dacă a fost imposibilă efectuarea acestui lucru la
etapa precedentă; ▪ înserează preventiv desenele – schiţă a locului infracţiunii cu elementele
ambianţei în maculator; ▪ efectuează examinarea generală a locului infracţiunii în mod static,
adică fără a modifica ambianţa.
1.2. Acţiunile împuternicitului operativ: ▪ continuă activitatea operativă de investigaţie,
organizează inspectarea teritoriului, a curţilor şi apartamentelor din zonă, chestionarea martorilor
şi martorilor oculari.
1.3. Acţiunile inspectorului de sector: ▪ continuă munca de depistare şi chestionare a
martorilor, martorilor oculari ce locuiesc în preajma locului faptei.
2. Examinarea detaliată a locului faptei
2.1. Examinarea locurilor de pătrundere a infractorului
Uşa de la intrare: ▪ se examinează partea exterioară a uşii şi porţiunea de duşumea, adiacentă la
ea, în scopul depistării urmelor periferice formate în cadrul pregătirii pentru comiterea
infracţiunii; ▪ se examinează partea interioară a uşii, se determină starea mecanismului de
închidere; ▪ se determină modul de spargere a uşii şi eventuala unealtă folosită de infractor; ▪ se
stabileşte existenţa urmelor digitale pe pânza uşii, lacăt, mânerul uşii, marginile ei şi tocul uşii; ▪
se caută microurme de fibre, ţesătură de la hainele infractorului; ▪ se caută şi se fixează urme de
aşchii, rumeguş, formate în urma utilizării uneltelor de spargere, precum şi a părţilor de
instrumente, fragmentate în timpul efracţiei; ▪ se fixează toate urmele depistate prin consemnarea
lor în procesul-verbal al examinării locului faptei, prin fotografieri, copieri şi mulări a urmelor; ▪
se ambalează şi se ridică urmele-resturi de obiecte şi după posibilităţi purtătorii de urme.
Examinarea ferestrei: ▪ se examinează din exterior geamurile, ferestruicile, tocul de fereastră,
lăcrimarul, rama şi grilajul (dacă el este instalat la fereastră); ▪ se fixează existenţa şi caracterul
defecţiunilor elementelor externe ale ferestrei şi a urmelor de utilizare a instrumentelor de
spargere; se determină modul de distrugere a grilajului; ▪ se examinează partea internă a
ferestrei; ▪ se căută urmele lăsate de autor pe partea internă, cât şi pe cea externă a ferestrei (urme
de mâini, picioare, microfibre ale îmbrăcămintei sale; urme de sânge; urmele de utilizare a
instrumentelor efracţiei etc.); ▪ se fixează toate urmele depistate prin fotografiere; copiere şi
executarea mulajelor urmelor; ridicarea urmelor-resturi de obiecte; descrierea lor în procesul-
verbal al acţiunii de anchetă.
Examinarea balconului: ▪ se apreciază starea internă şi externă a îngrădirii balconului, grilajelor
şi ramelor sticlite, a parapetului, scării de incendiu; ▪ se verifică posibilitatea pătrunderii
infractorului la balconul victimei peste balcoanele vecinilor; ▪ se stabileşte existenţa frânghiilor
şi altor dispozitive de fixare sau a unor părţi ale lor, pe care infractorul le-a utilizat pentru
pătrunderea la balcon; ▪ se caută urmele infractorului şi, apreciind caracterul şi localizarea lor, să
se determine modul de pătrundere la balconul victimei.
Examinarea de ansamblu a locurilor de unde au fost furate obiectele. ▪ se examinează încăperea
de ansamblu şi obiectele de pe podea, deplasându-se în interiorul ei, de-a lungul pereţilor în
sensul acelor ceasornicului; ▪ se caută şi să fixează urmele încălţămintei infractorului, lucrurile
sale personale, precum şi uneltele efracţiei, mucurile de ţigară, chibrituri, gumă de mestecat şi
alte obiecte, lăsate de infractor. În scopul depistării obiectelor menţionate mai sus, trebuie de
examinat duşumeaua în toate odăile apartamentului, inclusiv pe cea din baie sau VC, precum şi
podeaua din debara şi la balcon; ▪ se stabileşte starea de fapt din apartament înainte de
infracţiune (în baza declaraţiilor victimei) şi după comiterea ei (în rezultatul observării vizuale); ▪
se apreciază modificările produse în mobilier şi se fixează cu ajutorul fotografierii şi consemnării
în procesul-verbal; ▪ se modelează consecutivitatea acţiunilor infractorului, căutând-se urmele de
mâni; ▪ se caută şi se fixează urmele, ce confirmă satisfacerea de către infractor a necesităţilor
fiziologice (administrarea alimentelor, alcoolului, evacuarea necesităţilor naturale, etc.); ▪ prin
chestionarea victimei şi cercetarea vizuală se stabilesc modificările în locul de păstrare a
obiectelor furate.
Examinarea detaliată a locului de depozitare a bunurilor: ▪ se examinează părţile interioare şi
exterioare ale obiectelor, în care s-au păstrat lucrurile furate; ▪ se stabileşte existenţa şi caracterul
defecţiunilor pe suprafaţa depozitului lucrurilor furate; ▪ se depistează şi să fixează urmele
mâinilor şi micro particulelor infractorului, precum şi urmele de la utilizarea instrumentelor
efracţiei; ▪ se stabileşte prin chestionarea victimei şi examinării vizuale caracterul modificărilor
poziţiei lucrurilor la locul de păstrare a lor; ▪ se cercetează duşumeaua adiacentă locului de
păstrare a lucrurilor furate în scopul depistării urmelor de picioare, fire de păr, microparticule
etc.; ▪ se determină existenţa la victimă a documentelor, în conţinutul cărora sunt reflectate
semnele individuale ale obiectelor furate (paşaportul, mărci, etichete, fotografii etc.; ▪ se fixează
deteriorările în locul de păstrare a lucrurilor furate, precum şi urmele, obiectele ridicate de la
locul furtului.
Examinarea căilor de retragere a infractorului: ▪ se stabilesc locurile de retragere prin care
infractorul a părăsit apartamentul; ▪ se caută şi se fixează urmele infractorului în aceste locuri,
inclusiv palierul, liftul, mansarda etc.; ▪ se stabileşte starea uşilor şi a încuietoarelor; ▪ se caută,
inclusiv cu ajutorul cânelui de urmărire prezenţa unor ascunzişuri în subsol, pe palier, mansardă
în care pot fi ascunse bunurile furate; ▪ se fixează şi se ridică bunurile depistate în ascunzişuri;
Examinarea teritoriului limitrof locului faptei: ▪ se cercetează locurile de sub balcoanele,
ferestrele apartamentului în cauză, scara blocului respectiv; ▪ se caută, se fixează şi se ridică
urmele infractorului şi a transportului acestuia; se caută bunurile ascunse în fântânile de
canalizare, conductele de gunoi, fâşiile forestiere, cabina transformatoarelor de tensiune etc.; ▪ se
fixează şi se ridică bunurile şi alte obiecte depistate.
IV. Etapa de încheiere a cercetărilor şi de fixare a rezultatelor obţinute
1. Se fixează mersul şi rezultatele cercetării locului faptei în procesul verbal;
2. Se fixează rezultatele cercetării la faţa locului prin fotografiere;
3. Se fixează şi se ridică urmele şi obiectele descoperite în cadrul cercetării locului
faptei;
4. La necesitate, se fixează mersul şi rezultatele cercetării prin înregistrări video;
5. Participanţii echipei de cercetare şi martorii asistenţi se familiarizează cu conţinutul
procesului verbal, în lipsa unor obiecţii acesta se semnează de participanţi;
6. Se întocmesc planurile şi schemele locului faptei; rutei de deplasare a câinelui de
serviciu; locurile de depistare a bunurilor furate.

Un astfel de algoritm al cercetării locului furtului din apartament prezintă un model idealizat
şi formalizat al acţiunilor ce pot fi uşor memorizate şi înfăptuite de orice organ de urmărire
penală cu capacităţi profesionale obişnuite, în condiţii limitate de timp şi cu scop bine
determinat.