Subiectul 1: Justiţia şi principiile ei democratice

1.Definiţi şi clasificaţi principiile înfăptuirii justiţiei.

P.legalitatii-presupune desfasurarea intregii activitati pocesuale,toate actele participantilor la
proces,deliberarea si hotarirea pronuntata trebuie sa aiba loc si sa se realizeze numai in conformitate cu
prevederile legii,precum si efectuarea oricarei activitatiprcesuale in cntinutul si in formele stabilite de
lege.P.infaptuirii justitiei numai de instantele de jud.-presupune recunoasterea deplinei competente a
instantelor de judecata in solutionarea cauzelor civile,administrative,penale,precum in celelalte litigi
pentru care lege nu stabileste o alta competenta.P.egalitatii in fata legii si autoritatii judecatoresti-
presupune faptul ca statul garanteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor in toatedomeniile,neadmitind
nici o ingradire a drepturilo acestora in functie de nationalitatee,apartenenta politica,sex,limba,avere
etc.P.independentei,impartialitatii si inamovibilitatii judecatorilor-p.indep. presupune ca în activitatea
de judecată judecătorii sunt independenţi faţă de alte organe ale statului şi chiar faţă de organele lor
ierarhic superioare, fiind supuşi numai legii;p.impart. consta in obligatia judecatorului de a se manifesta,
in acelasi mod, pe buna dreptate fata de toti participantii la proces si de a nu avea un interes interncare
l-ar putea determina in vderea adoptari unui anumit punct de vedere;p.inamov. presupun dreptul
judecatorilr de a fi protejate fata de oricare masura arbitrara care priveste indepartarea lor din
functie,transferarea sau promovarea.P.accesului liber la justitie-presupune ca orice persoană
se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale
legitime.P.colegialitati si unipersonalitatii examinarii cauzelor in instantele judecatoresti-inseamna ca
orice instant de jud trebuie sa aiba o anumita compunere alcatuita cu nr de judecatori care au
capacitatea functionala pentru judecata.P.egalitatii partilor si caracterul contradictoriu al dezbaterlor
juridice-stabilirea pozitiei procesuale a partilor cu drepturi egale si interese contrare in asa fel incit sa se
realizeze egalitatea acestora cu acordara posibilitatii folosirii tuturor mijloacelor legate de opozitie fata
de punctele adverse.P.prezumti nevin-orice persoana acuza de savirsirea unei infractiuni este
prezumata nevinovata atit timp cit nevinovatia sa nu-I va fi demonstrate in mod egal,in cursul unui
process judiciar.P.publicittatii dezbaterilor juiciare-are in vedere ca intreaga sedint de judeata se
desfasoara intr-o sedinta deschisa cu participarea partilor si altor personae straine.P.dreptului la a
parare-fiecar om are dreptul sareactioneze independent prin mijloce legitime laincalcare drepurilor
sale,la fel si faptul ca partile au dretul de a ataca hotaririle pronuntate.P.folosirii cailor de atac-
presupune supunerea cauzelor de judecata controlului judecaoresc al instantelo ierarhic
superrioare.Limba de procedura si dr la interpret-procedur judiciara se desfasoara in limba romana sau
in limba acceptat de parti,si in caz ca una din parti nu cunoaste limba in care se produce procesul lor li se
acorda dreptul de a fi asistati deun interpret.
2.Determinaţi aspectele de manifestare a principiului egalităţii în faţa legii şi a autorităţii judecătoreşti.
Acest principiu se manifesta prin urmatoarele aspecte:a)desfasurareajustitiei se realizeaza dee aceleasi
organe in raport cu toat epersoanele;b)justitia se esfasoara pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli
procesuale;cparticipanti au drepuri egale in fata autoritatii judecatoresti.
3.Argumentaţi interacţiunea factorilor ce contribuie la independenţa şi imparţialitatea judecătorilor.
Independenta judecatorilor intr-o masura oarecare este legata de impartialitate si anume pentru ca
judecatorii care solutioneaza cauza sa fie independenti,ei nu treuie sa fi interesati de solutia
adoptata.Nici un interes intern nu trebuie sa determine judecatorii in vederea adoptarii unui anumit
punct de vedere.
Subiectul 2: Procuratura
1.Determinaţi principalele direcţii de activitate ale procuraturii.
Atribuţiile Procuraturii
Procuratura:
a) în numele societăţii şi în interes public, asigură aplicarea legii, apără ordinea de drept, drepturile şi
libertăţile cetăţeanului atunci cînd încălcarea acestora atrage sancţiune penală;
b) conduce şi exercită urmărirea penală;
c) reprezintă învinuirea în instanţă de judecată;
d) participă, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios administrativ, şi contravenţionale în care
procedura a fost intentată de ea;
e) asigură asistenţa juridică şi colaborarea internaţională în domeniul său de activitate;
f) implementează politica penală a statului;
g) asigură protecţie eficientă martorilor, şi altor participanţi la proces;
h) intentează acţiune civilă în cazurile prevăzute de lege;
i) exercită controlul respectării legilor în locurile de detenţie preventivă şi în penitenciare;
k) exercită controlul asupra executării hotărîrilor judecătoreşti în cauzele penale.

2.Comparaţi activitatea procuraturilor specializate cu ale celor de competenţă generală.

Deosebirea dintre procuratura generala si specializata consta in aceea ca Proc.Generala este o instituţie
autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, care, în limitele atribuţiilor şi competenţei, apără interesele
generale ale societăţii, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită
urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele de judecată, în condiţiile legii. Iar Proc.Specializate
au aceleasi atributii numai ca din aceste procuraturi fac parte: Proc.militara,proc.de
transport,p.anticoruptie.

3.Apreciaţi activitatea organelor procuraturii prin prisma principiului proporţionalităţii al activităţii

procuraturii.
Un principiu de organizare a activitatii procurorului il constitue principiul proportionalitatii; de atributia
procurorului tine respectarea drepturilor si aplicarea proportionala in conditiile legii a retrictiilor,anume
acestui ii revine adesea sarcina de a decide problema proportionalitatii.

Subiectul 3: Sistemul Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept şi activităţile înfăptuite

1.Clasificaţi Organele de Ocrotire a Normelor de Drept
Organe de stat(instantele judecatoresti,procuratura si organele politienesti,Curtea Const,Ministerul
Just,CSM,avocatii parlamentari) organe obstesti (avocatura,arbitraj,notariat,organizatii de detectivi si de
paza) organe ale autoritatii judecatoresti(instante de judecata si procuratura) si organe
executive(organe politienesti si Ministerul Justitiei) organe jurisdictionale(instantele judecatoresti si
Curtea Const) organe de administrare judecatoreasca( minister Just si CSM) organe de urmarire penala
(procuratura,Ministerul Afacerilor interne) organe de conciliere (avocatul parlamentar,arbitraj) organe
se asistenta juridica ( avocatura si notariatul).

2.Demonstraţi interacţiunea instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale

Curtea Const. nu face parte din autoritatea judecatoreasca,desi activitatea ei ca si a instantelor
judecatoresti este o activitate jurisdictionala,dar este un organ situat in afara aparatului jurisdictional
ordinar. CC garanteaza suprematia Constitutiei si asigura realizarea principiul separarii puterilor in stat in
legea executarii si judecarii. Relatiile dintre autoritatea judecatoreasca si autorittatea de jurisdictie
const sint determinate de atributiile exclusive ale Curtii Const.Instantele de judecata in procesul de
exercitare a justitiei aplica legea in conformitate cu hotaririle Curtii ,care sint obligatorii pentru aceasta.

3.Selectaţi activităţile de ocrotire a normelor de drept înfăptuite de către organe de stat şi de către
organele nestatale. Analizați diferenţele.
Activitatea de ocrotire a dreptului infaptuita de catre orgnele de stat se realizeaza prin urmatoarele
forme: justitia,activitatea procurorului,activitatea Ministerului Justitiei,jurisdictie
constitutionala,urmarire penala,activitatea organelor MAI,activitatea de asigurarea a securitatii
statului,activitatea avocationala,activitatea notariala,activtatea parlamnetari,activitatea
arbitrala,activitatea particulara. Activitatea de ocrotire a normle de drept infaptuita de catre organe
nestatale-1.Organizarea suportului (sprijinului)benevol de catre cetateni intru mentinerea ordinii
publice intr-o aumita localitate2.Stoparea activitatilor ilegale infaptuite de unii cetateni si transmiterea
culpei autoritatilor publice.Din cele relatate putem conchide că organele de ocrotire a normelor de
drept sunt organe de stat şi organizaţii publice (nestatale), care, în conformitate cu legea, înfăptuiesc
activităţi diverse prin caracterul şi mijloacele de restabilire a ordinii legale, interacţionând în scopul
respectării stricte a Constituţiei şi a altor legi de către toţi subiecţii de drept, al apărării drepturilor,
libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, asociaţiilor, societăţii şi statului.
Subiectul 4: Curtea Constituţională
1.Definiţi Controlul constituţionalităţii legilor în RM.
Prin control al constituţionalităţii legilor se intelege ansamblul dispoziţiilor normative care
reglementează activitatea de verificare a conformităţii legilor şi altor acte normative cu dispoziţiile Legii
fundamentale.

2.Determinaţi organizarea şi structura Curţii Constituţionale.

CC este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova. CC este independentă şi se
supune numai Constituţiei. CC:garantează supremaţia Constituţiei; asigură realizarea principiului
separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească ; garantează
responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
CC se compune din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani.Doi judecători sînt numiţi de
Parlament, doi de Preşedintele Republicii Moldova şi doi de Consiliul Superior al Magistratului. Pe lîngă
Curte Constituţională se formează Secretariatul, care are sarcina de asigurare a activităţii Curţii.Pe lîngă
Curtea Constituţională poate funcţiona un Consiliu ştiinţific consultativ.

3.Comparaţi efectele juridice ale hotărîrilor Curții Constituționale cu efectele juridice ale hotărîrilor
instanțelor judecătorești de drept comun.
Actele Curţii Constituţionale nu sînt supuse nici unei căi de atac, sînt definitive şi intră în vigoare la data
adoptării., in comparatie cu hotaririle instantelor judecatoresti de drept comun care la sesizare sunt
supuse gradelor de jurisdictie. Hotarirle Curţii Constituţionale sînt semnate de Preşedintele Curţii sau de
judecătorul care îl înlocuieşte. Hotărîrile instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele legii de către un
singur judecător sau, după caz, cu votul majorităţii judecătorilor din complet. Actele Curţii
Constituţionale sînt acte oficiale şi executorii, pe întreg teritoriul ţării, pentru toate autorităţile publice şi
pentru toate persoanele juridice şi fizice. Hotărîrile instanţei judecătoreşti sînt obligatorii şi
neexecutarea lor atrage răspundere, conform legii.

Subiectul 5: Procuratura
1.Descrieţi principiul unităţii şi centralismului în activitatea procuraturii.
Principiul unitatii si centralismului organelor procuraturii presupune unitatea scopurilor in activitatea sa:
caracterul comun al formelor si metodelor exercitarii controlului asupra executarii stricte si uniforme a
legilor,reactionarea la depistarea derogarilor de lege.

2.Determinaţi atribuţiile de conducere şi exercitare a urmăririi penale de către procuror.

Procurorul exercită urmărirea penală în numele statului în privinţa infracţiunilor atribuite în
competenţă, iar în caz de necesitate poate exercita sau poate prelua urmărirea penală privind orice
categorie de infracţiuni, în condiţiile Codului de procedură penală. Pentru asigurarea aplicării legii
penale de către organele de urmărire penală, de organele de constatare şi de organele care exercită
activitate specială de investigaţii, procurorul conduce urmărirea penală, controlează corespunderea
acţiunilor procesuale ale acestor organe prevederilor Codului de procedură penală, ale altor acte
normative, precum şi ale actelor internaţionale.
Pentru realizarea atribuţiilor menţionate mai sus, procurorul este în drept: a) să exercite atribuţiile
prevăzute de Codul de procedură penală; b) să iniţieze sancţionarea încălcărilor de lege, neîndeplinirii
sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, comise de ofiţerii de urmărire penală, de
lucrătorii organelor de constatare şi ai organelor care exercită activitate specială de investigaţii.

3.Apreciaţi, din punct de vedere al eficienței, funcţiile procurorului în cadrul exercitării controlului
efectuat cu privire la respectarea legilor în locurile de detenție.

Procurorul exercită, în modul stabilit de lege, controlul asupra legalităţii aflării persoanelor în
institutiile care asigură detenţia şi în instituţiile de executare a măsurilor de constrîngere,
inclusiv în spital în cazul acordării de asistenţă psihiatrică fără liberul consimţămînt al persoanei.
În cazul în care procurorul depistează deţinerea fără temeiurile prevăzute de lege care ar
dovedi deţinerea legală a persoanei în locurile menţionate la alin.(1), aceasta este eliberată
imediat prin ordonanţă a procurorului, care urmează a fi executată necondiţionat şi imediat.

Subiectul 6: Instanţele Judecătoreşti

1.Identificaţi componenţa şi structura Curţii Supreme de Justiţie.

Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte, din 2 vicepreşedinţi, care sînt concomitent
preşedinţi ai Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi, respectiv, ai Colegiului Penal, şi
din 33 judecători (dintre care doi judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte al
colegiului) care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.Fiecare judecător al Curţii
Supreme de Justiţie este asistat de 3 asistenţi judiciari. Pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie activează
Consiliul Ştiinţific Consultativ, format din savanţi şi practicieni în domeniul jurisprudenţei.

2.Explicați sarcinile şi atribuţiile Curţi Supreme de Justiţie.

Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţie asigură respectarea principiului prezumţiei nevinovăţiei şi
principiului supremaţiei legii, contribuie la constituirea unui stat de drept.
Curtea Supremă de Justiţie:
a) judecă, ca instanţă de recurs, cauzele în materie civilă, de contencios administrativ, penală sau în alte
materii în condiţiile legii procesuale;
b) sesizează, din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională pentru a se
pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;
c) generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară proprie;
d) dă explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară ce nu ţin de interpretarea legilor şi nu au
caracter obligatoriu pentru judecători;
e) exercită, în limitele competenţei sale, atribuţii ce derivă din tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte;
f) exercită alte atribuţii conform legii.

3.Diferenţiaţi statutul Juridic al Instanţelor judecătoreşti de drept comun de cel al Judecătoriilor militare
Parte componentă a sistemului judecătoresc, instanţele judecătoreşti militare sînt instanţe judecătoreşti
specializate care înfăptuiesc justiţia, în modul stabilit de lege, asupra militarilor şi colaboratorilor care
îndeplinesc serviciul special. Instanţele judecătoreşti militare înfăptuiesc justiţia pentru a proteja de
orice atentat securitatea statului, capacitatea de luptă şi de apărare a forţelor lui armate, drepturile şi
libertăţile militarilor. Instanţele judecătoreşti militare, pe lîngă cauze penale, judecă şi cauzele civile ale
unităţilor militare, ale persoanelor fizice şi juridice privind repararea prejudiciului material cauzat prin
infracţiuni militare. Cauzele în materie civilă, penală sau în alte materii se judecă de către instanţele
judecătoreşti în condiţiile normelor procesuale…

Subiectul 7: Organizarea Judecătorească şi Organizarea Justiţiei.

1.Definiţi şi distingeţi particularităţile caracteristice ale sistemului judecătoresc.

Sistemul judecatoresc - totalitatea instantelor judecatoresti organizate conform principiilor prevazute
de lege,care interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin intermediul gradelor de juridictie,
asigurindu-se aplicarea uniforma a legilor de catre acestea prin activitatea CSJ, constituind baza
autoritatii judecatoresti.Elemntul primar al sisitemului judecatoresc este instanta judectaoreasca.
Intantanta judecatoreasca est organul de jurisdictie abilitat cu functia judecarii cauzelor privind
raporturile civle,penale,administrative comerciale si altele, care este parte componenta asistemului
judecatoresc. Judecatoria are competenta de a solutiona anumite cauze numai in fond si constituie
prima veriga in sistemul judecatoresc. Pentru anumite categorii de cauze pot functiona conform legii
judecatorii specializate. Judecatoriilor specializate este determinat de caracterul cauzelor economice si
atele. prin urmare judecatoriile speciliate se asimileaza judecatorilor privind organizarea si activitatea
dar nu si prin competenta. Curtile de apel sunt instantele judecatoresti superioare judecatoriilor. Curtile
de apel formeaza veriga a doua a sitemuului instantelor j udecatoresti ordinare. Curtile isi exercita
competenta intro circumpscriptie cuprinzind mai multe judecatorii.Teritoriul RM a fost divizat in 5
circumscriptiii judiciare:Chisinau, balti, bender, cahul, comrat. CSJ est instanta judecatoreasca suprema,
care asigura aplicarea corecta si unitara a legilor de catre toate instantele judecatoresti. Instantele de
fond sunt instantele judecatoresti care judeca cauza in prima instanta. Instantele de apel sunt: CA,
inclusiv Curtea deApel economica. Instantele de recurs sunt: CA si Curtea de apel ceconomica,CSJ.
Subsistemul instantelor judecatoresti economice este format din 3 verigi: prima - judecatoria
economica de circumpscriptie,a doua-CS economica,si a treia - Colegiul economic din curtea suprema de
justitie.Dupa locul in sistemul judecatoresc,instanetel de judecata pot fi clasificate in
infrioare,superiaoare si supreme.

2.Determinaţi Gradele de jurisdicţie şi caracteristicile lor.

Organizarea justitiei se face printr-un sistem de 3 grade de jurisdictie;
1)judecarea cauzei in fond, in recurs si in apel. Realizarea primului grad de jurisdicctie –judecarea cauzei
in fond are loc in mod obligatoriu in toate cauzele venite in instanta de judecata,iar urmatoarele grade
de juridcitie pot avea loc numai in cazul cind cei interesati in cauza nu sunt satisfacuti de hotarirea
primei instante si utilizeaza o cale ordinara de atac.Examinarea cauzei in apel se desfasoara l instantat
de judec ierarhic superioara,in complet colegial format din trei judecatori,cu participara partilor,in
rezultatul atacarii hotaririi in prima instanta. In urma judecarii in apel instnta de jud emite o decizie prin
care respinge apelul sa il admite,desfiintind hotarirea primei instante. Examinarea cauzei in recurs
implica verificarea legalitatii sub aspecte de drept a hotaririlor primei instante sau dupa caz a deciziei
instantei de apel de catre instantele de juecata superioare in mod colegial ,cu participarea
partilor..Decizia instantei de recurs este definitiva.

3.Atribuiți corect gradele de jurisdicție verigilor sistemului judecătoresc.

Judecarea cauzei in fond se realizeaza doar de catre instantele de judecata, examinarea cauzei in apel
se desfsoara in instantata de judecata ierarhic superioara primei verigi, adica Curtile de
Apel,examinarea cauzei in recurs prespune verificarea legalitatii hotaririlor primei instante sau a deciziei
instantei de apel ,de catre instant de judecat superioara in mod colegial,Curtea Suprema de justitie.

Subiectul 8: Organele de urmărire Penală.

1.Definiţi Organele de urmărire penală și activitatea de urmărire penală.

Organele de urmărire penală pornesc procesul de urmărire penală şi, efectuind acţiuni de urmărire
penală în vederea descoperirii ei şi fixării probelor care confirmă sau infirmă săvîrşirea infracţiunii, iau
măsuri în vederea asigurării acţiunii civile sau a unei eventuale confiscări a bunurilor dobîndite ilicit
.Activtatea de urmarire penala este infaptuita de catre organe speciale ale statului sub conducerea
procurorului in scopul constatarii si descoperirii infractiunilor,identifiarii faptuitorului si punerii acestora
in invinuire pentru trimiterea lor in judecata.

2.Determinaţi Organele de Urmărire Penală şi Competenţa lor.

Organele de urmărire penală sunt :Centrul National Anticoruptie,Serviciul Vamal,Ministerull Afacerilor
nterne,Procuratura. În cadrul urmăririi penale, procurorul: 1) porneşte urmărirea penală şi ordonă
efectuarea urmăririi, refuză pornirea urmăririi sau încetează urmărirea penală;2) exercită nemijlocit
urmărirea penală, 3) conduce personal urmărirea penală şi controlează legalitatea acţiunilor procesuale
efectuate de organul de urmărire penală, decide excluderea din dosar a probelor obţinute
4)controlează permanent executarea procedurii de primire şi înregistrare a sesizărilor privind
infracţiunile;etc .Serviciul vamal- preîntîmpinarea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi
infracţiunilor din domeniul vamal, precum şi altor infracţiuni date în competenţa organului de urmărire
penală al Serviciului vamal; efectuarea măsurilor operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări
audio şi video, filmări, fotografieri, a altor acţiuni de urmărire penală, în scopul descoperirii indicilor
infracţiunii şi persoanelor care au săvîrşit-o; constatarea faptică şi fixarea procesuală a acţiunilor, care
pot fi folosite în calitate de probe în cauza penală; întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru
prevenirea şi curmarea infracţiunii etc.(MAI,CNA- n-am gasit)MAI-Partici,CA urmareste doar dosarel care
urmarest coruptia,

3.Apreciaţi interacţiunea ofiţerului de Urmărire penală cu Procurorul în cadrul urmăririi penale.

1.Ofiterul de urmarire penala propune procrorului inaintarea in instanta de judecata a demersurilor in
vederea obtinerii autorizatiei de efectuare a actiunilor procesuale penale,a masurilor speciale de
investigatii sau a autorizatiei de aplicare a masurilor procesuale de constringere.2.prezinta procurorului
probele acumulate in cauza,necesare pentru punerea sub invinuire.3.e xecută indicaţiile scrise ale
procurorului
Subiectul 9: Organele Poliţieneşti.
1.Numiţi Structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne.
Aparatul central al MAI(Cabinetul ministrului,Direcţia generală analiză, monitorizare şi evaluare a
politicilor,Direcţia generală resurse umane,Direcţia generală economie şi finanţe,Direcţia audit
intern,Direcţia generală juridică,Direcţia relaţii publice,Direcţia generală relaţii internaţionale şi
integrare europeană,Direcţia documentare,Secţia protecţie a datelor cu caracter personal,Direcţia
administrare şi politici de dezvoltare
Subdiviziuni subordonate MAI(Inspectoratul General al Poliţiei
,Departamentul Poliţiei de Frontieră,Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale
,Departamentul trupelor de carabinieri,Biroul migraţie şi azil,Serviciul tehnologii informaţionale
,Serviciul protecţie internă şi anticorupţie,Academia 'Ştefan cel Mare',Serviciul medical,Clubul sportiv
central "Dinamo"
2.Delimitaţi sarcinile şi funcţiile poliţiei.
Sarcina de baza este combatrea criminalitatii si mentinera ordinii publice.
Poliţia apără viaţa, integritatea corporală, sănătatea şi libertatea persoanei, proprietatea privată şi
publică, alte drepturi legitime ale persoanei şi comunităţii. Poliţia are următoarele atribuţii:
realizează măsuri speciale de investigaţii în condiţiile legii;desfăşoară, potrivit competenţei, activităţi de
constatare a infracţiunilor şi efectuează urmărirea penală în legătură cu acestea; îndeplineşte
însărcinările şi dispoziţiile în formă scrisă ale procurorului, ofiţerului de urmărire penală privind
înfăptuirea acţiunilor de urmărire penală, precum şi hotărîrile judecătoreşti; constată contravenţii şi
aplică sancţiuni contravenţionale potrivit legii; caută persoanele care se eschivează de la urmărirea
penală şi judecată, persoanele dispărute, precum şi bunurile care au servit la săvîrşirea infracţiunii, au
păstrat asupra lor urmele acţiunilor criminale sau au constituit obiectul acestor acţiuni;
reţine persoane în condiţiile stabilite de legislaţie etc.

3.Comparaţi activitatea organelor de politie cu cele ale organelor speciale de investigație.

Poliţia apără viaţa, integritatea corporală, sănătatea şi libertatea persoanei, proprietatea privată şi
publică, alte drepturi legitime ale persoanei şi comunităţii. Sarcinile activităţii speciale de investigaţii
sînt:relevarea atentatelor criminale, prevenirea, curmarea infracţiunilor şi identificarea persoanelor care
le organizează şi/sau le comit; descoperirea şi cercetarea infracţiunilor; sau de instanţa de judecată ori
se eschivează de la executarea pedepsei;depistarea bunurilor provenite din activităţi ilegale şi colectarea
probelor privind aceste bunuri;

Subiectul 10: Justiţia şi principiile ei democratice.

1.Descrieţi prezumţia nevinovăţiei.

Prezumt de nevinovatie reprezinta o regula de baza in infaptuirea justitiei si este unul din drepturile
fundamentale al omului.Orice persoana acuzata de savirsirea uni infratiuni este prezumata nevinovata
atita timp cit vinovatia sa nu-i va fi deovedita in mod legal,in cursul unui proces judiciar public,in cadrul
carui ii vor fi asigurate toate garantiile necesare apararii sale si nu va fi constata-ta printr-o hotarire
judecatoreasca de condamnare definitiva.Prezumtia de nevinovatie imbraca forma unei
garantii,protejind persoana implicata intr-o cauza penala,oferindu-i acesteia posibilitatea dreptului la
aparare impotriva acuzatiilor ce i se aduc. La fel invinuitul sau inculpatul nu tebuie sa-si dovedeasca
nevinovatia,organelor de urmarie penala si procurorului revenindu-le obligatia administrarii probelor.In
domeniul interpetarii probelor,acest principiu sustine regula potrivit careia orice indoiala este in
favoarea inculpatului.Prezumtia poate fi rasturnata doar pin probe certe si incontestabile de
nevinovatie.

2.Argumentaţi utilitatea folosirii căilor de atac în procesul de înfăptuire a justiţiei.

logica existntei cailor de atac consta in faptul ca scopul justitiei nu poate fi atins pritr-o singura
judecta,deorece poate exista riscul erorii.Tocmai de aceea ,in vederea filtrarii cit mai perfecte a
adevarului,legislatia procesuala reglementaza judecarea cauzelor,in mod succesiv,in mai multe trepte de
jurisdictie de grade diferite.Prin intrmediul cailor de atac partea nemultumita de hotrirea pronuntata
poate contesta fie nerespectarea de catre instanta care a pronuntat hotarirea atacata a conditiilor legale
in care a avut loc judecata,sau netemeinicia hotaririi.Prin intermediul cailor de atac,cauzele judecate
sunt supuse controlului judecatoresc a instatelor ierarhic superioare.

3.Comparaţi statutul părţilor prin prisma principiului contradictorialității.

Acest principiu se intilneste in raporturile dintre parti si in raporturile dintre parti si instanta.Instanta de
judecata doar atunci va putea fac o apreciere impartiala,cind va cunoaste exact toate pozitiile si
argumentel existente.Acest principiu fundamental al justitiei da posibilitatte partilor aflate in litigiu sa
participe in mod activ la apararea drepturilor si pretentiilor,la argumentarea si probarea acestora,prin
combaterea sustinerilor facute de fiecare din parti,precum si cu privire la initiativele instantei luate in
exerctarea functiilor sale.Contradictorialitatea se manifesta cu mult inaintea judecatii,intrucit prin
cererea de chemare in jdecata,formulata de reclamnt si prin intimpinaarea piritului,partile isi fac
cunoscute pretentile si apararile,precum si probele ce doresc sa le administreze pentru dovedirea
acestora.caracterrul contadictoriu exista si atunci la judecarea cauzei se prezinta doar o parte,stabilind-
se aminarea judecatii pentru citarea legala a acesteia,asigurindu-se astfel participarea ei pentru a-si
exprima in contradictoriu cu cealalta parte pretentiile.
(11) Subiectul 1: Avocatura

1. Definiți instituția Avocatului

Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să
acţioneze în numele clienţilor lor, să practice dreptul, să apară în faţa unei instanţe judecătoreşti sau să
consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii lor. Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu
organizare şi funcţionare autonomă, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat.
Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător.

2. Determinați genurile de asistență juridică acordată de către avocat

Acordarea asistenţei juridice garantate de stat în condiţiile, volumul şi modul de acordare de către
avocaţi a asistenţei juridice garantate de stat se stabilesc prin Legea cu privire la asistenţa juridică
garantată de stat.
Genurile de asistenţă juridică calificată. Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice următoarele genuri
de asistenţă juridică calificată:
a) oferă consultaţii şi explicaţii, expun concluzii cu privire la problemele juridice, prezintă informaţii
verbale şi în scris referitoare la legislaţie;
b) întocmesc documente cu caracter juridic;
c) reprezintă interesele lor în instanţele de judecată;
d) reprezintă interesele lor în materie juridică în relaţiile cu autorităţile publice, notarii publici,
executorii judecătoreşti şi cu alte persoane fizice şi juridice;
e) participă la urmărirea penală şi la dezbateri judiciare în cauzele penale în calitate de apărător sau
reprezentant al victimei, al părţii civile, al părţii civilmente responsabile şi al martorilor.

[Aditional:
Acordarea asistenţei juridice calificate prevăzute de legea avocaturii de către o persoană fizică sau
juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel.
Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice şi alte genuri de asistenţă juridică, neinterzise de lege, atît
în cazul unor delegaţii unice, cît şi în cazul delegaţiilor pe termen lung. În procedura de acordare a
asistenţei juridice, avocatul poate adeveri copii şi extrase din acte şi poate certifica semnăturile de pe
actele necesare pentru acordarea asistenţei juridice. Avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru
sine, pentru membrii familiei sale, pentru rude sau afini. Acţiunile specificate în lege se certifică prin
semnătura şi ştampila avocatului, cu indicarea datei şi menţionarea corespunderii cu originalul. Calitatea
serviciilor de asistenţă juridică, acordată de avocat trebuie să corespundă bunelor practici profesionale
în materie juridică, normelor materiale şi procedurale şi să rezulte dintr-o conduită profesională şi
corectă.]

3. Comparați condițiile de numire în funcția de avocat și avocat parlamentar

Cerințe pentru exercitarea profesiei de avocat parlamentar:

Art.3. - Avocat parlamentar poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova licenţiat în drept, care are o
înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 5 ani în activitatea juridică sau în învăţămîntul
juridic superior şi o reputaţie ireproşabilă.
Art.4. - (1) Parlamentul numeşte 4 avocaţi parlamentari, egali în drepturi, unul dintre care este
specializat în problemele de protecţie a drepturilor copilului.
(2) Avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului îşi exercită atribuţiile pentru
garantarea respectării drepturilor şi a libertăţilor constituţionale ale copilului şi realizării, la nivel
naţional, de către autorităţile publice centrale şi locale, de către persoanele cu funcţie de răspundere de
toate nivelurile, a prevederilor Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului.
Art.5. - (1) Avocaţii parlamentari sînt numiţi în funcţie cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(2) Propunerile privind candidaturile avocaţilor parlamentari sînt înaintate în Parlament de către
Preşedintele Republicii Moldova, de cel puţin 20 de deputaţi ai Parlamentului, în decursul ultimei luni a
mandatului avocaţilor parlamentari desemnaţi anterior.
(3) Comisia parlamentară pentru drepturile omului prezintă Parlamentului un aviz argumentat asupra
fiecărei candidaturi.
Art.6. - (1) Avocaţii parlamentari sînt numiţi în funcţie pentru un mandat de 5 ani. Avocaţii parlamentari
deţin funcţii de demnitate publică obţinute prin numire.
(2) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de avocat parlamentar mai mult decît două mandate
consecutive.

(3) În cazul încetării mandatului avocatului parlamentar în temeiurile prevăzute la art.9, se va numi un
nou avocat parlamentar în cel mult 2 luni.
(4) Avocatul parlamentar continuă să se afle în exerciţiul funcţiunii pînă la preluarea funcţiei de către
succesorul său, cu excepţia cazurilor cînd îşi încetează exerciţiul funcţiunii înainte de termen sau este
eliberat din funcţie în temeiurile prevăzute la art.9.

[Succint: În conformitate cu Legea cu privire la avocaţii parlamentari, Parlamentul, cu votul majorităţii

deputaţilor aleşi, numeşte 4 avocaţi parlamentari pentru un mandat de 5 ani. Propunerile privind
candidaturile avocaţilor parlamentari sunt înaintate în Parlament de către Preşedintele Republicii
Moldova, de cel puţin 20 de deputaţi ai Parlamentului, în decursul ultimei luni a mandatului avocaţilor
parlamentari desemnaţi anterior, Comisia parlamentară pentru drepturile omului prezintă
Parlamentului un aviz argumentat asupra fiecărei candidaturi. Pentru a ocupa funcţia de avocat
parlamentar persoana trebuie să îtrunească următoarele condiţii: să fie cetăţean al Republicii Moldova
licenţiat în drept, cu o înaltă competenţă profesională, o reputaţie ireproşabilă, şi o vechime de cel puţin
5 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.]

Cerinţe pentru exercitarea profesiei de avocat

(1) Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia Republicii Moldova, are
capacitate deplină de exerciţiu, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de
o reputaţie ireproşabilă şi a fost admisă în profesia de avocat după susţinerea examenului de calificare.
(3) Sînt scutite de efectuarea stagiului profesional şi de examenul de calificare persoanele care deţin
titlul de doctor, precum şi cele care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau
procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţiile respective, au solicitat eliberarea licenţei
pentru exercitarea profesiei de avocat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază şi
persoanele care, după demisia din funcţia de judecător şi procuror, au continuat să activeze în domeniul
dreptului.
(4) Persoana care a depus cerere de eliberare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat nu se
consideră persoană cu reputaţie ireproşabilă şi cererea ei nu se admite în cazul în care:
a) a fost condamnată anterior pentru infracţiuni grave, deosebit de grave, excepţional de
grave săvîrşite cu intenţie, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale;
b) nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracţiuni;
c) anterior a fost exclusă din avocatură sau i s-a retras licenţa pentru acordarea asistenţei juridice din
motive compromiţătoare;
 d) a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată,
din aceleaşi motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar public;
e) comportamentul sau activitatea ei este incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului;
f) prin hotărîrea instanţei judecătoreşti, s-a stabilit un abuz prin care ea a încălcat drepturile şi
libertăţile fundamentale ale omului.
(5) Prevederile alin.(4) se aplică şi avocaţilor stagiari.
(6) Avocatul dispune de ştampilă personală.
(12) Subiectul 1: Notariatul

1. Definiți activitatea notarială și numiți principiile de activitate a Notariatului

Notariatul este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi
intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte notariale în numele Republicii
Moldova. Notariatul îşi desfăşoară activitatea în baza Constituţiei Republicii Moldova, prezentei legi,
altor acte normative, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Pornind de la caracterul public al notariatului, Ministerul Justiţiei efectuează, în conformitate cu
legislaţia, reglementarea şi organizarea activităţii notariale.

Activitatea notarială se realizează de notari şi de alte persoane, abilitate prin lege, prin acte notariale şi
consultaţii notariale. Activitatea notarială se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele,
respectîndu-se imparţialitatea. Activitatea notarială nu este activitate de întreprinzător şi nu poate fi
raportată la o astfel de activitate, nu se realizează pe bază de întreprindere şi nu se află sub incidenţa
actelor legislative şi altor acte normative ce reglementează activitatea de întreprinzător.

Principiile speciale. Limba lucrărilor notariale, lucrările de secretariat notariale se efectuează în limba
moldovenească. În conformitate cu art.17 din Legea nr.3465-XI din 1 septembrie 1989 cu privire la
funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova actele notariale se îndeplinesc în limba
moldovenească şi în limba rusă. Actul notarial poate fi tradus în limba solicitată.

Păstrarea secretului profesional. Persoana care desfăşoară activitate notarială are obligaţia să păstreze
secretul profesional cu privire la actele îndeplinite şi la faptele care i-au devenit cunoscute în timpul
activităţii sale. Informaţia cu privire la actele notariale îndeplinite se eliberează persoanei în numele
căreia acestea au fost îndeplinite. Informaţia cu privire la testament se eliberează numai după decesul
testatorului, în modul stabilit de Ministerul Justiţiei. Informaţia cu privire la actele notariale îndeplinite
se eliberează la cererea instanţei de judecată, procuraturii, organelor de urmărire penală în legătură cu
cauzele penale, civile sau administrative aflate în curs de examinare şi la cererea organelor fiscale în
scopul exercitării atribuţiilor ce ţin de domeniul fiscal. Obligaţia de a păstra secretul profesional rămîne
în vigoare şi după încetarea de către persoana care desfăşoară activitate notarială a atribuţiilor sale, cu
excepţia cazurilor cînd părţile sau instanţa de judecată a eliberat persoana în cauză de această obligaţie
în legătură cu judecarea cauzei penale, civile sau administrative. Persoanele vinovate de divulgarea
secretului profesional poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

2. Numiți actele notariale pe care le poate îndeplini notarul conform legii

Actele notariale pe teritoriul Republicii Moldova se îndeplinesc de notari publici (în continuare – notari),
de alte persoane abilitate prin lege, iar pe teritoriul statelor străine - de oficiile consulare şi misiunile
diplomatice ale Republicii Moldova (în continuare - persoane care desfăşoară activitate notarială). Actul
notarial, purtînd sigiliul şi semnătura persoanei care desfăşoară activitate notarială, este de autoritate
publică, se prezumă legal şi veridic şi are forţă probantă şi executorie.

Actul notarial poate fi prevăzut de lege sau îndeplinit la cererea persoanei interesate şi nu va cuprinde
clauze contrare legii şi bunelor moravuri. Actele notariale se îndeplinesc în condiţiile legii şi în modul
stabilit. Ministerul Justiţiei elaborează şi aprobă regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a actelor
notariale, forma şi conţinutul registrelor actelor notariale, blanchetele speciale pe care se întocmesc
actele notariale. Blanchetele speciale pe care se întocmesc actele notariale, în cazul în care acestea sînt
de evidenţă strictă, se înregistrează la Ministerul Justiţiei.
Actele notariale se îndeplinesc de persoanele care desfăşoară activitate notarială în orele de program.
Actele notariale se îndeplinesc în biroul notarial sau, după caz, în instituţia respectivă. La solicitarea
persoanelor interesate, actele notariale pot fi îndeplinite şi în afara localului indicat mai sus, precum şi în
afara orelor de program. Actele notariale se îndeplinesc în ziua prezentării tuturor documentelor
necesare, dacă legea sau acordul părţilor nu prevede altfel.

3. Estimați controlul exercitat asupra activității notariale

Supravegherea activităţii notariale este exercitată de Ministerul Justiţiei. Ministerul Justiţiei asigură
practica notarială unică şi efectuează analiza statistică a actelor notariale, precum şi elaborează
recomandări metodologice privind aplicarea uniformă a legislaţiei ce reglementează activitatea notarială
de către toate persoanele care desfăşoară activitate notarială. Supravegherea constă în efectuarea
controalelor activităţii notariale, inclusiv ţinerea registrelor notariale, păstrarea documentelor,utilizarea
legăturii electronice cu registrele prin intermediul reţelei computerizate, respectarea orelor de program.
Controlul activităţii notariale se efectuează în baza regulamentului aprobat de către Ministerul Justiţiei.
Controlul se efectuează o dată la 2 ani. Activitatea notarului nou numit este supusă primului control la
expirarea primului an de activitate. Controale suplimentare pot fi efectuate numai în cazul cînd au
devenit cunoscute date care trebuie să fie verificate.

Notarul este obligat să prezinte controlorilor registrele notariale şi alte materiale necesare. Numărul
necesar de notari, numărul de locuri vacante ce urmează a fi scoase la concurs, numărul de notari
stagiari, înregistrarea contractelor de stagiu se aprobă de Ministerul Justiţiei după consultarea Comisiei
de licenţiere a activităţii notariale. Numărul necesar de notari se stabileşte în fiecare an, de regulă, în
primul trimestru, în funcţie de cerinţele dictate de extinderea teritoriului, de numărul locuitorilor şi de
volumul solicitărilor din partea publicului.

Controlul judecătoresc. Controlul judecătoresc al activităţii persoanelor care desfăşoară activitate

notarială este exercitat de instanţele de judecată. Refuzul notarului de a îndeplini actul notarial poate fi
contestat în contencios administrativ conform legislaţiei în vigoare.Actele notariale pot fi contestate de
către părţi sau de orice persoană interesată, în condiţiile legii, în instanţele judecătoreşti de drept
comun din teritoriul în care notarul îşi desfăşoară activitatea. Pînă la anularea de către instanţa de
judecată, actul notarial atacat se prezumă veridic şi legal.

[Activitatea financiară a notarului este supusă controlului din partea organelor competente ale statului
în condiţiile legii.
Plata pentru serviciile notariale. Actele notariale, acordarea consultaţiilor notariale, redactarea
proiectelor de documente şi prestarea altor servicii notariale, se efectuează contra plată. Pentru
serviciile notariale se achită:
a) taxa de stat, care se varsă de solicitant sau de persoana care desfăşoară activitate notarială la bugetul
de stat;
b) plata pentru serviciul notarial propriu-zis.
Sumele băneşti percepute prevăzute mai sus se indică în mod obligatoriu în actul notarial îndeplinit şi în
registrul actelor notariale.
Cuantumul taxei de stat se stabileşte de lege şi nu poate fi modificat. Taxa de stat se încasează
obligatoriu pentru serviciile notariale prestate de către toate persoanele care desfăşoară activitate
notarială. Persoanele care desfăşoară activitate notarială varsă taxa de stat încasată pentru servicii
notariale la bugetul de stat cel tîrziu în ziua lucrătoare următoare celei în care a fost îndeplinit actul
notarial.
 Mărimea plăţii pentru serviciul notarial prestat se stabileşte de notar şi de altă persoană care
desfăşoară activitate notarială de comun acord cu solicitantul în conformitate cu metodologia aprobată
de Parlament. Notarul stabileşte de sine stătător plata pentru serviciul notarial acordat persoanei. Unele
categorii de persoane beneficiază, în condiţiile legii, de reduceri la plăţile pentru serviciile notariale. Din
mijloacele primite de notar pentru servicii notariale se acoperă cheltuielile aferente exercitării activităţii
profesionale, asigurării ei tehnico-materiale, arendei şi întreţinerii biroului notarial, plăţii pentru
serviciile personalului tehnic angajat. Suma rămasă după efectuarea tuturor cheltuielilor menţionate
mai sus constituie venitul notarului, din care se fac contribuţii de asigurări sociale de stat, precum şi se
efectuează alte plăţi obligatorii prevăzute de legislaţie. Contribuţiile de asigurări sociale de stat, stabilite
prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, asigură persoanelor asigurate - notarilor dreptul la
pensie de asigurări sociale, la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, pentru graviditate
şi naştere, la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, indemnizaţie pentru îngrijirea
copilului şi la indemnizaţie de şomaj.
Impozitarea notarilor se efectuează în conformitate cu legislaţia fiscală.
Plata pentru serviciile notariale prestate de oficiile consulare şi misiunile diplomatice ale Republicii
Moldova se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Plata pentru serviciile notariale
prestate de persoanele abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale se varsă la bugetul local.]
(13) Subiectul 1: administrarea judecătorească și organelle chemate să asigure realizarea politicii de
stat în sfera înfăptuirii justiției

1. Numiți condițiile și modul de numire în funcție a judecătorilor

Judecătorul este purtător al puterii judecătoreşti, puterea judecătorească se exercită numai prin
instanţa judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri. Judecătorul este
persoana învestită constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le execută în baza legii.
Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili şi se supun numai legii.

Judecătorii iau decizii în mod independent şi imparţial şi acţionează fără niciun fel de restricţii, influenţe,
presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, inclusiv judiciare.
Organizarea ierarhică a jurisdicţiilor nu poate aduce atingere independenţei individuale judecătorului.
Judecătorii din toate instanţele judecătoreşti au un statut unic şi se disting între ei numai prin
împuterniciri şi competenţă.

Condiţii pentru a candida la funcţia de judecător.

(1) La funcţia de judecător poate candida persoana cu o reputaţie ireproşabilă, care deţine cetăţenia
Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi întruneşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu;
b) are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia;
c) a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei sau are vechimea în muncă prevăzută la alin. (2);
d) nu are antecedente penale;
e) cunoaşte limba de stat;
f) corespunde cerinţelor de ordin medical pentru exercitarea funcţiei.
(2) Se consideră vechime în muncă care oferă persoanei dreptul de a candida la funcţia de judecător
activitatea acesteia pe parcursul ultimilor 5 ani în calitate de judecător sau judecător-asistent al Curţii
Constituţionale, judecător în instanţele internaţionale, procuror, profesor de drept titular în instituţiile
de învăţămînt superior acreditate, avocat, asistent judiciar sau grefier.
(3) Persoanele care au vechimea în muncă prevăzută la alin. (2), cu excepţia judecătorilor în instanţele
internaţionale şi a judecătorilor Curţii Constituţionale, susţin un examen în faţa Comisiei de absolvire a
Institutului Naţional al Justiţiei conform procedurii şi condiţiilor prevăzute de Legea nr. 152-XVI din 8
iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei.
(4) Se consideră că nu are reputaţie ireproşabilă, în sensul alin. (1), şi nu poate candida la funcţia de
judecător persoana care:
a) are antecedente penale, inclusiv stinse, sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de
amnistie sau de graţiere;
b) a fost concediată din organele de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din
aceleaşi motive, din funcţiile specificate la alin. (2);
c) are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau desfăşoară
activitate incompatibilă cu normele acestui cod.
(5) Poate candida la funcţia de judecător al curţii de apel sau de judecător al Curţii Supreme de Justiţie
persoana cu o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani şi, respectiv, 10 ani.
(6) Poate fi numită judecător militar persoana care întruneşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi are
calitatea de ofiţer activ. Persoanelor care nu au calitatea de ofiţer activ li se atribuie grade militare.

Verificarea stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie este o

condiție relative nouă . Starea de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător se verifică pînă la
derularea concursului pentru suplinirea funcţiei de judecător.Verificarea stării de sănătate a
judecătorilor în funcţie are loc o dată la 5 ani. Verificarea stării de sănătate include de asemenea
evaluarea psihologică şi psihiatrică a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie.
Exigenţele şi procedura de determinare a stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a
judecătorilor în funcţie, inclusiv lista bolilor care nu permit exercitarea funcţiei de judecător, se aprobă
prin ordin al ministrului sănătăţii după coordonare cu Consiliul Superior al Magistraturii. Starea de
sănătate a candidaţilor la funcţiile de judecător şi a judecătorilor în funcţie se verifică de către o comisie
specializată a Ministerului Sănătăţii care eliberează certificatul medical privind starea sănătăţii şi
concluziile privitor la corespunderea candidaţilor şi a judecătorilor în funcţie exigenţelor pentru
exercitarea funcţiei, care ulterior se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii.

Procesul de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător se desfăşoară potrivit unor criterii obiective
bazate pe merit, ţinînd seama de pregătirea profesională, de integritatea, capacitatea şi eficienţa
candidaţilor. Candidaţii la funcţia de judecător sînt selectaţi de colegiul pentru selecţia şi cariera
judecătorilor în temeiul prezentei legi, al Legii nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea
performanţelor şi cariera judecătorilor şi al regulamentelor Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Determinați atribuțiile CSM

Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii

(1) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe
referitoare la cariera judecătorilor:
a) face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului de numire,
promovare la o instanţă superioară, transferare la o instanţă de acelaşi nivel sau la o instanţă inferioară,
de numire în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă ori de eliberare din funcţie a
judecătorilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti;
b) primeşte jurămîntul judecătorilor;
c) aprobă regulamentele privind criteriile şi procedura de selectare a candidaţilor la funcţia de
judecător, de promovare în funcţia de judecător la o instanţă superioară, de numire în funcţia de
preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi de transferare a judecătorului la o instanţă de acelaşi
nivel sau la o instanţă inferioară;
d) aprobă regulamentul de desfăşurare a concursului pentru suplinirea funcţiilor vacante de
judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei şi asigură organizarea şi desfăşurarea
concursului;
e) dispune interimatul funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte al judecătoriei, al curţii de apel
sau al Curţii Supreme de Justiţie, în cazul vacanţei funcţiei sau suspendării din funcţie a acestora, pînă la
completarea funcţiei vacante în modul stabilit de lege sau anularea suspendării;
f) aplică măsuri de încurajare în privinţa judecătorilor;
g) numeşte membrii colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi ai colegiului de evaluare a
performanţelor judecătorilor, conform competenţei sale.

(2) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în
domeniul instruirii iniţiale şi continue a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor
judecătoreşti:
a) desemnează judecătorii în cadrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei;
b) aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a judecătorilor, prezintă opinia asupra planului
de acţiuni pentru implementarea acesteia;
 c) examinează şi prezintă opinia asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în
Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de învăţămînt pentru cursurile
de formare iniţială şi continuă în cadrul institutului, asupra regulamentului de organizare a concursului
pentru suplinirea posturilor didactice, precum şi asupra componenţei comisiilor pentru examenele de
admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei;
c1) deleagă judecătorii pentru participare la seminare, conferinţe, cursuri de instruire şi deplasări în
interes de serviciu;
d) expune opinia asupra numărului de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea
iniţială a judecătorilor în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei;
e) examinează contestaţiile la hotărîrile colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor şi ale
colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor.

(3) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în
domeniul respectării disciplinei şi eticii judecătorilor:
a) adoptă hotărîri privind petiţiile cetăţenilor în problemele ce ţin de etica judecătorilor;
b) examinează contestaţiile hotărîrilor emise de colegiul disciplinar;
c) aplică sancţiuni disciplinare în privinţa judecătorilor;
d) validează hotărîrile colegiului disciplinar;
e) solicită organelor competente informaţiile referitoare la declaraţiile cu privire la venituri şi
proprietate ale judecătorilor;
f) solicită organelor fiscale efectuarea controlului veridicităţii declaraţiilor despre venituri ale
membrilor familiilor judecătorilor.
g) plasează pe pagina sa web din internet declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţiile
de interese personale ale judecătorilor şi le menţine pe tot parcursul anului.

(4) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în
domeniul administrării instanţelor judecătoreşti:
a) audiază informaţia Ministerului Justiţiei referitoare la activitatea privind asigurarea organizatorică,
materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti;
b) aprobă Regulamentul privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor pentru examinare în
instanţele judecătoreşti, care asigură transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea acestui proces;
c) examinează, confirmă şi propune, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, proiectul bugetelor
instanţelor judecătoreşti;
d) prezintă anual, dar nu mai tîrziu de 1 aprilie, Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova un
raport asupra modului de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti în anul precedent;
e) aprobă structura aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, numeşte, promovează, transferă şi
eliberează din funcţie angajaţii aparatului, aplică faţă de aceştia măsuri de încurajare şi sancţiuni
disciplinare;
f) acordă concediile de odihnă anuale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti.

(5) În scopul realizării funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii poate avea şi alte competenţe
în condiţiile legii.
(6) În vederea realizării corespunzătoare a funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă
acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării
sistemului judecătoresc.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din
instanţele judecătoreşti.
[Succint si eficient:

Consiliul Superior al Magistraturii este unicul organ constituit pentru autoadministrarea judecătorească,
fiind independent şi format în vederea organizării, funcţionării şi asigurării independenţei sistemului
judecătoresc în Republica Moldova.
Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul are competenţe referitor la cariera judecătorilor, instruirea
iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti, respectarea
disciplinei şi eticii magistraţilor, administrarea instanţelor judecătoreşti, alte atribuţii în condiţiile legii.
Consiliul validează hotărîrile Colegiului disciplinar, examinează hotărîrile Colegiului pentru selecţia şi
cariera judecătorilor, ale Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi contestaţiile împotriva
acestora.
La rîndul lor, hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la Curtea Supremă de
Justiţie şi doar în partea ce ţine de procedura adoptării acestora.
De competenţa Consiliului ţine întocmirea şi păstrarea dosarelor personale ale magistraţilor.
În relaţiile cu autorităţile publice, Consiliul este independent şi se supune în activitatea sa doar
Constituţiei şi legilor. Poate sesiza Parlamentul, Preşedintele Republicii şi Guvernul asupra oricărei
probleme care ţine de competenţa sa, potrivit legislaţiei în vigoare.
Una din atribuţiile Consiliului este şi întreţinerea legăturilor cu instituţii similare din alte ţări în probleme
privitor la activităţile de funcţionare şi administrare a sistemelor judecătoreşti respective.
Activitatea Consiliului este transparentă, asigurîndu-se condiţiile necesare pentru participarea la
şedinţele sale a societăţii civile, a mass-media, a persoanelor interesate, inclusiv pentru accesul la
informaţiile de interes public, potrivit legislaţiei în vigoare.
Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii, ale colegiilor din subordine, cît şi actele finale ale
controalelor efectuate în instanţele judecătoreşti de Inspecţia judiciară se publică pe pagina web a
Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul este obligat să întocmească anual un raport privind activitatea sa şi a sistemului judecătoresc în
anul precedent şi să-l prezinte public în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. O copie a raportului se
remite pentru informare Preşedintelui Republicii şi Parlamentului.]

3. Comparați noțiunile juridice: ”vechime in magistratură” și ”vechime în specialitate juridică”

Art. 3 Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele
judecătoreşti din ţară şi de la instanţele judecătoreşti internaţionale.
Art. 4 Constituie vechime în magistratură perioada în care persoana a îndeplinit funcţiile prevăzute la
art.3. al legii cu privire la statutul judecătorului din 20.07.1995 nr. 544-XIII.

[Romania: Vechime în magistratură - perioadă în care o persoană a îndeplinit funcţia de judecător sau
procuror ori alte funcţii asimilate acestora. Este asimilat, potrivit legii, judecătorilor şi procurorilor, şi
personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al
Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii. Constituie
vechime în magistratură perioada în care persoanele menţionate au îndeplinit funcţiile de judecător,
procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de
justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar şi consilier în secţia
jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice, precum şi perioada în care a fost
avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate
juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale,
Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.
Vechime în mgistratură - constituie un criteriu, prevăzut de lege, pentru promovarea în funcţie a
judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru acordarea anumitor drepturi de asigurări sociale.

Astfel, de pildă, judecătorii şi procurorii cu o vechime în mgistratură de cel puţin 25 de ani beneficiază, la
împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor
brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării; judecătorii şi procurorii cu
v.m. de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive
neimputabile, de o indemnizaţie egală cu şapte indemnizaţii de încadrare lunare brute [v. şi promovarea
în funcţie].]

Perioada lucrată într-o funcţie de conducere care necesită studii juridice poate fi recunoscută ca
vechime în muncă juridică, dar nu ca vechime în specialitatea de consilier juridic
(14) Subiectul 2: organele polițienești

1. Numiți structura organelor de poliție

(1) Poliţia este constituită din Poliţia pentru combaterea criminalităţii şi Poliţia ordine publică, care au
următoarele sarcini:
a) Poliţia pentru combaterea criminalităţii (poliţia criminală) – asigurare, prin măsuri speciale de
investigaţie şi prin acţiuni procesual-penale, exercitate în condiţii legale, a prevenirii şi combaterii
criminalităţii, constatării şi investigării infracţiunilor, identificării persoanelor care le-au comis şi, după
caz, a căutării acestora;
b) Poliţia ordine publică – menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, asigurare a
siguranţei persoanei, prevenire a infracţiunilor şi contravenţiilor, constatare a contravenţiilor şi aplicare
a sancţiunilor contravenţionale, potrivit legislaţiei.

(2) Poliţia reprezintă un sistem unic şi centralizat, care include:

a) Inspectoratul General al Poliţiei;
b) subdiviziuni specializate;
c) subdiviziuni teritoriale.

Inspectoratul General al Poliţiei reprezintă unitatea centrală de administrare şi control a Poliţiei, cu

statut de persoană juridică şi cu competenţă pe tot teritoriul Republicii Moldova. Inspectoratul General
al Poliţiei este condus de un şef numit de Guvern, pe un termen de 5 ani, la propunerea ministrului
afacerilor interne. Şeful Inspectoratului General al Poliţiei este asistat de un adjunct numit, la
propunerea sa, prin ordinul ministrului afacerilor interne. Structura, efectivul-limită şi regulamentul
Inspectoratului General al Poliţiei se aprobă de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne.

2. Determinați funcțiile organelor de poliție

Articolul 18. Atribuţiile Poliţiei

(1) Poliţia apără viaţa, integritatea corporală, sănătatea şi libertatea persoanei, proprietatea privată şi
publică, alte drepturi legitime ale persoanei şi comunităţii, exercitînd atribuţiile prevăzute la art. 19–23.

(2) Nu se admite punerea în seama Poliţiei a altor atribuţii decît a celor prevăzute de lege.

(3) Nu se admite stabilirea în legi a unor atribuţii suplimentare pentru Poliţie fără acoperirea bugetară
a cheltuielilor aferente.

(4) Ofiţerii de urmărire penală nu pot fi antrenaţi în exercitarea altor atribuţii ale Poliţiei decît a celor
de urmărire penală, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 33. Funcţiile poliţieneşti

(1) Tipurile funcţiilor în subdiviziunile Poliţiei se instituie potrivit Nomenclatorului funcţiilor aprobat de
ministrul afacerilor interne.
(2) Poliţiştii sînt numiţi în funcţie conform specialităţii şi calificării.
(3) Atribuţiile, drepturile, răspunderea şi raporturile de subordonare ale poliţistului sînt descrise în fişa
postului, aprobată de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei sau de către persoana împuternicită
de acesta.
(4) Fişa postului şefului Inspectoratului General al Poliţiei este aprobată de către ministrul afacerilor
interne.
 3. Apreciați și descrieți colaborarea organelor de urmărire penală din cadrul poliției cu procurorul

Este o colaborare strinsa deoarece toate actele organelor de urmarire penala sunt conduse de
procuror,si astfel exista o legatura,sau o dependenta chiar intre ceea ce face organul de urmarire penala
si procurorul. Controlul asupra activităţii Poliţiei este exercitat de Ministerul Afacerilor Interne,
procuratură, alte autorităţi ale administraţiei publice, precum şi de organizaţiile naţionale şi
internaţionale care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în temeiul şi în
limitele prevăzute de legislaţie şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Poliţia îndeplineşte însărcinările şi dispoziţiile în formă scrisă ale procurorului, ofiţerului de urmărire
penală privind înfăptuirea acţiunilor de urmărire penală, precum şi hotărîrile judecătoreşti.
(15) Subiectul 1: administrarea judecătorească

1. Numiți funcțiile ministerului justiției

Ministerul Justiției exercită conducerea, coordonarea şi controlul în domeniile de competenţă,

realizează politica statului în domeniul justiţiei şi drepturilor omului, contribuie la menţinerea stabilităţii
şi calităţii cadrului normativ, la armonizarea acestuia cu standardele internaţionale, veghează asupra
respectării principiului supremaţiei legii.

În vederea realizării misiunii sale, Ministerul exercită următoarele funcţii de bază:

1) elaborarea şi monitorizarea implementării documentelor de politici în domeniul justiţiei şi protecţiei

drepturilor omului;
2) creaţia legislativă şi perfecţionarea legislaţiei;
3) crearea, dezvoltarea sistemului de stat al informaţiei juridice, evidenţa şi sistematizarea legislaţiei;
4) coordonarea şi monitorizarea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii
Europene;
5) stabilirea şi valorificarea relaţiilor internaţionale în domeniile de competenţă şi coordonarea de
acordare a asistenţei juridice internaţionale;
6) asigurarea activităţii reprezentantului Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi a
reprezentanţilor Guvernului în Parlament şi la Curtea Constituţională;
7) reglementarea, organizarea, coordonarea sau supravegherea unor profesii şi servicii juridice;
8) asigurarea înregistrării organizaţiilor necomerciale;
9) promovarea politicii de stat în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de
libertate, măsurii arestului preventiv, sancţiunii arestului contravenţional, măsurilor de siguranţă
aplicate deţinuţilor, precum şi în domeniul probaţiunii;
10) supravegherea activităţii organelor de stare civilă şi a respectării legislaţiei în procesul înregistrării
de stat a actelor de stare civilă;
11) exercitarea controlului asupra instanţelor judecătoreşti în privinţa problemelor organizatorice;
12) coordonarea şi monitorizarea înregistrării de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali;
13) coordonarea şi promovarea politicii în domeniul expertizei judiciare.

2. Determinați caracterul activității și componența colegiului disciplinar al judecătorilor

Din Proiectul de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

Articolul 15. Modul de activitate a Colegiului disciplinar

(1) Colegiul disciplinar îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor plenare şi în cadrul şedinţelor
completelor de admisibilitate.
(2) Şedinţele în plen ale colegiului se convoacă în funcţie de necesităţi. Data şedinţei se anunţă cu cel
puţin 7 zile înainte de ziua şedinţei.
(3) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar se convoacă în funcţie de necesităţi, în
dependenţă de numărul sesizărilor, dar nu mai rar decît o dată în lună.
(4) Şedinţele în plen ale colegiului disciplinar sînt publice, cu excepţia cazurilor cînd acestea sunt
declarate închise conform prevederilor art. 34. Acestea sînt deliberative dacă la ele participă cel puţin 6
membri ai colegiului disciplinar.
(5) Şedinţele completelor de admisibilitate sunt închise. Acestea sunt deliberative dacă la ele participă
toţi cei 3 membri ai completului. În cazul imposibilităţii participării la şedinţă a unui membru al
completului, preşedintele colegiului disciplinar va desemna un membru ad-hoc prin dispoziţie motivată.
(6) Dezbaterile din şedinţele colegiului disciplinar şi ale completelor de admisibilitate se consemnează
într-un proces-verbal şi se înregistrează audio. Purtătorul material de informaţii care conţine
înregistrarea audio a şedinţei se anexează la procesul-verbal. Procesulverbal se întocmeşte în termen de
3 zile lucrătoare, fiind semnat de preşedintele şedinţei şi de secretarul colegiului disciplinar.
(7) Secretarul colegiului disciplinar asigură ţinerea în format electronic a tuturor materialelor colegiului
şi dosarelor disciplinare.

Articolul 9. Componenţa şi durata mandatului colegiului disciplinar

(1) Colegiul disciplinar este format din 5 judecători şi 4 persoane din societatea civilă.
(2) Calitatea de membru al colegiului disciplinar este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului
Superior al Magistraturii, al colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor, al colegiului de evaluare a
performanţelor judecătorilor, cu calitatea de inspectorjudecător, precum şi cu calitatea de preşedinte
sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti.
(3) Membrii colegiului disciplinar din rîndul societăţii civile trebuie să aibă o reputaţie ireproşabilă, să se
bucure de autoritate în societate, să aibă experienţă în domeniul dreptului de cel puţin 7 ani şi sînt
obligaţi să respecte restricţiile specificate la art.8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (3) din Legea nr. 544 din 20
iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. Pentru verificarea acestor calităţi, CV-urile candidaţilor
care participă la concurs, vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Justiţiei şi a Consiliului Superior al
Magistraturii cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de ziua organizării concursului.
(4) Mandatul membrului colegiului disciplinar este de 6 ani. Membrul colegiului disciplinar nu poate fi
ales sau numit pentru 2 mandate consecutive.
(5) Mandatul membrilor colegiului disciplinar se prelungeşte de drept pînă la constituirea unui colegiu
disciplinar într-o nouă componenţă.

3. Comparați noțiunile suspendarea, eliberarea din funcție și demisia judecătorului

Articolul 24. Suspendarea din funcţie

(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcţie, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii,
dacă:
a) în privinţa lui se începe urmărirea penală, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii în cauza respectivă;
b) este recunoscut absent fără veste prin hotărîre judecătorească definitivă;
c) participă la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea publică sau
autoritatea administraţiei publice locale;
d) i se acordă concediu de maternitate şi pentru îngrijirea copilului pe un termen de pînă la 3 ani.
(2) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.b), salariul judecătorului se plăteşte familiei acestuia, iar în cazurile
prevăzute la lit.a), c) şi d) din acelaşi alineat, salariul se plăteşte judecătorului în condiţiile legii.
(3) Suspendarea din funcţie a judecătorului din cauzele enumerate la alin. (1), cu excepţia lit. a), nu
atrage anularea inviolabilităţii personale şi a garanţiilor materiale şi sociale.
(4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), dacă nu a fost probată vinovăţia judecătorului sau a fost
pronunţată o hotărîre de achitare ori de încetare a procesului penal, suspendarea din funcţie încetează
şi judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior.
 (5) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.c) şi d), la expirarea termenului pentru care judecătorul a fost
suspendat din funcţie, acestuia i se acordă funcţia de judecător pe care a deţinut-o pînă la suspendare
sau, cu consimţămîntul judecătorului, i se acordă o altă funcţie de judecător echivalentă.
(6) Hotărîrea privind suspendarea din funcţie a judecătorului poate fi atacată în Curtea Supremă de
Justiţie în condiţiile legii.

Articolul 25. Eliberarea judecătorului din funcţie

(1) Judecătorul este eliberat din funcţie de organul care l-a numit în cazul:
a) depunerii cererii de demisie;
b) stabilirii necorespunderii evidente funcţiei deţinute, ca rezultat al evaluării performanţelor;
d) transferului într-o altă funcţie în condiţiile legii;
f) comiterii unei abateri disciplinare specificate la art.22 alin.(1);
g) pronunţării hotărîrii definitive de condamnare;
h) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova;
i) nerespectării prevederilor art.8;
j) constatării incapacităţii de muncă, dovedite prin certificat medical;
k) expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de
vîrstă, precum şi în legătură cu atingerea de către acesta a plafonului de vîrstă;
l) constatării, prin hotărîre judecătorească definitivă, a capacităţii de exerciţiu restrînse sau a
incapacităţii de exerciţiu;
(2) Propunerea privind eliberarea judecătorului din funcţie este înaintată de Consiliul Superior al
Magistraturii Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului.
(3) Modul de eliberare din funcţie a judecătorului şi de contestare a hotărîrii de eliberare se stabileşte
de legislaţie.
(31) Eliberarea din funcţie a judecătorului în baza temeiurilor specificate la alin. (1) lit. b), f), g) şi i)
atrage lipsirea acestuia de dreptul la indemnizaţia unică de concediere, prevăzută la art. 26 alin. (3), şi la
stabilirea pensiei în condiţiile art. 32. Judecătorii care cad sub incidenţa prezentului alineat vor avea
dreptul la pensie pentru limită de vîrstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr. 156-XIV din
14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.
(4) În cazul anulării hotărîrii de eliberare din funcţie a judecătorului acesta va fi repus în toate
drepturile avute anterior, plătindu-i-se, în modul stabilit de lege, drepturile băneşti de care a fost lipsit.
(5) În caz de deces al judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii declară funcţia vacantă.

Articolul 26. Demisia judecătorului

(1) Se consideră demisie a judecătorului plecarea onorabilă a acestuia din funcţie dacă, în exerciţiul
funcţiunii şi în afara relaţiilor de serviciu, el nu a comis fapte care discreditează justiţia sau compromit
cinstea şi demnitatea de judecător.
(2) Judecătorul are dreptul la demisie prin depunerea cererii de demisie, inclusiv în cazul reorganizării
sau dizolvării instanţei judecătoreşti.
(3) Judecătorului demisionat sau pensionat i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu
produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător.
Totodată, în calculul indemnizaţiei unice de concediere pentru judecătorul demisionat şi reîntors în
funcţie se ia timpul activităţii în funcţia de judecător de la data încetării ultimei demisii.
(4) Judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie
lunară viageră în condiţiile prezentei legi.
(5) Dacă judecătorul demisionat are o vechime în funcţia de judecător de cel puţin 20 de ani, acesta
beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră de 80%; de la 25 la 30 de ani – de 85%; de la 30 la 35 de ani
– de 90%; de la 35 la 40 de ani – de 95%; de la 40 de ani şi mai mult – de 100% faţă de salariul mediu
plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.
(6) Judecătorul este considerat demisionat atîta timp, cît respectă prevederile art.8, păstrează
cetăţenia Republicii Moldova şi nu comite fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi
demnitatea de judecător.
(7) În cazul în care constată că judecătorul demisionat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de
prezenta lege, Consiliul Superior al Magistraturii sistează demisia judecătorului, acesta fiind în drept să
atace hotărîrea de sistare în instanţa judecătorească într-un termen de 10 zile de la data primirii copiei
de pe hotărîre.
(8) Demisia judecătorului se sistează şi în cazul numirii repetate a acestuia în funcţia de judecător.
(16) Subiectul 2: avocatura

1. Numiți cazurile de răspundere disciplinară a avocatului

Sancţiunile disciplinare sînt:

a) avertizarea;
b) mustrarea;
c) amenda de la 1000 la 3000 de lei, care se face venit la bugetul Uniunii Avocaţilor. Plata amenzii se
face în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei privind aplicarea sancţiunii disciplinare sub formă
de amendă;
d) suspendarea activităţii de avocat (în temeiul art.12 alin.(1) lit. c) şi d) legia avocaturii;
e) retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat (în temeiul art.22 alin.(1) legea avocaturii.

La aplicarea sancţiunii disciplinare se ţine cont de gravitatea abaterii, de circumstanţele în care a fost
comisă, de activitatea şi comportamentul avocatului. Decizia Comisiei pentru etică şi disciplină privind
aplicarea sancţiunii disciplinare poate fi contestată în contencios administrativ.

2. Determinați cazurile în care încetează calitatea de avocat

Articolul 13. Încetarea activităţii de avocat

(1) Activitatea de avocat încetează:

a) prin renunţare în scris la exerciţiul profesiei;
b) în cazul retragerii licenţei;
c) în caz de deces;
d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi
incompatibilă cu normele deontologice ale activităţii de avocat.
(2) Avocatul a cărui activitate a încetat este obligat să restituie Consiliului Uniunii Avocaţilor, în
termen de 10 zile, licenţa şi legitimaţia de avocat.
(3) Consiliul Uniunii Avocaţilor este obligat, în termen de 10 zile de la data încetării activităţii de
avocat, să consemneze acest fapt în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat şi să
publice această informaţie în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Articolul 22. Retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat

(1) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul:

a) neexercitării repetate, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat
sancţiuni disciplinare;
a1) exercitării profesiei de avocat după suspendarea de drept a activităţii avocatului sau
netransmiterii, de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul Uniunii Avocaţilor a
licenţei şi a legitimaţiei în termenul stabilit;
b) încălcării sistematice de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice garantate de
stat;
b1) refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea oficiilor
teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
c) depistării circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerea licenţei;
d) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului;
e) rămînerii definitive a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului;
 f) pierderii, de către avocat, a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru
exercitarea profesiei de avocat.
g) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
h) neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicării unor
sume diminuate.
(2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de către Ministerul Justiţiei în temeiul
hotărîrii Comisiei pentru etică şi disciplină. Pentru cazul prevăzut la alin.(1) lit.b1), licenţa pentru
exercitarea profesiei de avocat se retrage de Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Naţional
pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi după consultarea opiniei Comisiei pentru etică şi disciplină.
(3) Hotărîrea privind retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat poate fi atacată în
contencios administrativ.

3. Expuneți și dați o apreciere mecanismului de răspundere disciplinară a avocatului

Avocaţii răspund disciplinar pentru acţiunile prin care se încalcă prevederile prezentei legi, normele
Codului deontologic al avocatului şi prevederile altor acte normative ce reglementează activitatea
avocaturii. Petiţiile referitoare la acţiunile avocaţilor, precum şi informaţia cu privire la abaterile
disciplinare comise de avocat în timpul exercitării atribuţiilor profesionale, se examinează de către
Comisia pentru etică şi disciplină. În cazul existenţei unor temeiuri suficiente, comisia dispune
efectuarea unui control. Controlul se efectuează de către membrii comisiei sau se pune în sarcina
baroului.Comisia pentru etică şi disciplină trebuie să solicite avocatului căruia i-a fost intentată
procedura disciplinară explicaţii în scris, acte şi altе materiale necesare pentru adoptarea unei decizii
obiective. În cazul în care se adeveresc unele abateri comise de avocat, preşedintele Comisiei pentru
etică şi disciplină prezintă materialele despre avocatul în cauză spre examinare comisiei. Examinarea de
către Comisia pentru etică şi disciplină a materialelor ce ţin de abaterile disciplinare constituie o
procedură disciplinară. Decizia Comisiei pentru etică şi disciplină se face publică.

http://efrim.md/puterea-avocatilor-avocatii-puterii-sau%E2%80%A6avocatii-la-putere-28.html
(17) Subiect 1: sistemul organelor de ocrotire a normelor de drept

1. Enumerați și caracterizați felurile activității de ocrotire a normelor de drept

Respectarea dreptului în ambele sale sensuri (drept obiectiv și drept subiectiv) este asigurată de existent
forței publice, fără garanția ei, dreptul și-ar pierde specificitatea și eficacitatea sa în raport cu alte
modalități de reglementare socială. Statul întreprinde măsuri active și diverse prin sistemul său de
organe în vederea realizării normelor juridice, ocrotindu-le prin aplicarea, în caz de necessitate a forței
de constrîngere. Astfel, o funcție inernă a statului se realizeaza prin activitatea de ocrotire a normelor de
drept exercitată de tot mecanismul acesteia, iar în mod special și principal, de organe create în acest
scop.

Activitatea de ocrotire a dreptului se realizează prin următoarele forme:

 Justiție
 Activitatea procurorului de contribuire la exercitarea justiției
 Activitatea ministerului justiției de executare a hotărîrilor judecătorești
 Jurisdicție constitutional
 Urmărirea penală
 Activitatea organelor ministerului afacerilor interne de menținere a ordinii publice
 Activitatea de asigurare a securității statului
 Activitatea avocațională
 Activitatea nitarială
 Activitatea avocaților parlamentari
 Activitatea arbitrală
 Activitatea particulară de detective și de pază.

Justiția este cea mai veche formă a activității de ocrotire a normelor de drept, exercitată la etapa actuală
în exclusivitate de către instanțele judecătorești ale statului într-o ordine procesuală deosebită. Justiția
este una din formele fundamentale ale activității statului, care constă în judecarea cauzelor penale,
civile, economice, de contencios administrative, precum și a cauzelor cu privire la contravențiile
administrative, către instanțele judecătorești, în rezultatul căreia apare și se realizează drepturile și
libertățile fundamentale ale cetățenilor, ale asociațiilor acestora, ale întreprinderilor, instituțiilor și
organizațiilor. Justiția e înfăptuită de instanțele judecătorești investite cu o plenitudine de competență,
adică cu capacitatea de a solution orice litigiu juridic, dacă printr-o dispoziție expresă a legii litigiul nu
aparține spre rezolvarea competențelor unui alt organ.

Activitatea procurorului de contribuire la exercitarea justiției constă în participarea la examinarea

tuturor cauzelor penale și a cauzelor civile, cauzelor privind litigiile economice și contravențiile
administrative intentate de către acesta în cazurile cînd se impune apărarea drepturilor, libertăților și
intereselor legitime ale persoanelor interesate dacă acestea nu se pot adresa în judecată personal din
motive de sănătate, vîrstă înaintată, incapabiilitate sau din alte motive întemeiate, precum și apărarea
intereselor statului și ale societății. La înfăptuirea justiției de către instanțele judecătorești, procurorul
participă în mod obligatoriu în toate cauzele penale, susținînd acuzarea de stat, iar în celelalte cause, în
situațiile prevăzute de lege, reprezentînd intteresele unor persoane fizice sau ale statului.

Executarea hotărîrilor definitive ale instanțelor judecătorești este înfăptuită de catre ministerul justiției.
Hotărîrile judecătorești cu caracter patrimonial sînt executate de către executorii judiciari, iar hotărîrile
privind aplicarea pedepsei privațiunii de libertate sînt executate de către Departamentul Instituțiilor
Penitenciare.

Jurisdicția constitutional este înfăptuită de curtea constitutional care exercită la sesizare controlul
constituționalității legilor, regulamentelor și hotarîrilor Parlamentului, a decretelor Preșsedintelui RM, a
hotărîrilor și dispozițiilor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care RM este parte.

Urmărirea penală este înfăptuită de către organelle special ale statului sub conducerea procurorului în
scopul constatării și descoperii infracțiunilor, identificării făptuitorilor și punerii acestora sub învinuire
pentru trimiterea lor în judecată. Urmărirea penală este o activitate obligatorie în procesul de înfăptuire
a justiției penale. Art 253 cod de procedura penala de urmărit

Menținera ordinii publice constă în efectuarea de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne a
unor acțiuni cu character administrative prevăzute de lege în scopul prevenirii, contracarării și
descoperirii încălcărilor legalității și ordinii de drept.

Activitatea de asigurare a securității statului este înfăptuită de către organelle special și constă în luarea
unor măsuri prevăzute de lege în scopul protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a
țării, a regimului ei constitutional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensive, a drepturilor
și libertăților legitime ale persoanei împotriva activității informative și subversive a serviciilor special și
organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupări sau indivizi.

Activitatea avocațială constă în asistența juridical acordată de către avocat persoanelor fizice și juridice
prin consultații și cereri cu character juridic, asistență și reprezentare juridical în fața organelor de
jurisdicție și a celor de urmărire penală, apărare exercitată prin mijloace juridice specific, a drepturilor și
intereselor legitime ale acestora în raporturile cu autoritățile publice, instituții și orice cetățean al RM
sau strain, preccum și prin price alte mijloace și căi proprii exercitării dreptului de apărare în condițiile
legii.

Activitatea notarială constă în efectuarea unor acte prevăzute de lege și consultații juridice de către
notar, pentru a acorda asistență persoanelor fizice și juridice în stabilirea raporturilor juridice, civile și
comerciale nelitigioase, precum și în exercitarea drepturilor și ocrotirea intereselor legitime.

Activitatea avocaților parlamentari constă în verificarea și constatarea fapttelor de încălcare a

drepturilor și a libertăților cetățenilor, sesizînd autoritățile competente în vederea respectării legalității.
Activitatea lor este îndreptată spre asigurarea garanțiilor respectării drepturilor și libertăților
constituționale ale omului de către organelle administrației publice central și locale, instituții, organizații
și întreprinderi indiferent de forma de proprietate, asociațiile obștești, precum și persoanele cu funcții
de răspundere.

Activitatea arbitrală este realizată de arbitrii aleși de părți și constă în soluționarea litigiilor izvorîte din
relații obligaționale contractuale și necontractuale.

Activitatea particulară de detective și de pază constă în acordarea de ajutor persoanelor fizice și juridice,
inclusiv celor străine, pentru apărarea drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale, intereselor lor
legitime de către organizaii nestatale si persoane anumite (detectivi particulari) în condițiile legii.

2. Deduceți particularitățile interacțiunii autorității judecătorești cu autoritatea legislativă

Aici este vorba de o colaborare a puterilor garantate prin constituție și anume art 6 unde stă la baza
principiul separării puterilor, unde prioritate are independența puterii judecatorești în procesul de
înfaptuire a justiției fața de celelalte două puteri executivă si legislativă.

Autoritatea judecătorească este exercitată de către instanțele judecătorești în persoana judecătorului,

unicul purtător al acestei puteri. Relațiile dintre puterea judecătorească si celelalte puteri publice sunt
determinate și de principiul independenței si inamovibilității judecătorilor și formarea instanțelor
judecătorești prin numirea judecătorilor în funcție.

Puterea judecătorească este independentă, separate de puterea legislativă, are atribuții proprii
exercitate prin instanțele judecătorești în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de
Constituție și de alte legi, independentă în sensul că puterea legislativă nu este în drept să intervină sub
nici o formă în procesul de soluționare a cauzelor judiciare. În acest sens, judecătorul este liber să
interpreteze legea la soluționarea unui litigiu, avînd competența s-o aplice și puterea să decidă ”care
acte și care fapte sunt supuse unei anumite reguli de drept și în ce condiții”.

Raporturile sistemului judecătoresc cu Parlamentul rezultă mai întîi din fptul că organizarea și
funcționarea instanțelor judecătorești se realizează numai potrivit legii. Ca atare, Parlamentul este cel
care stabilește prin lege organelle judecătorești, competența și procedura potrivit căreia își desfășoară
activitatea. Este o consecință firească a statului de drept. Apoi, marele principiu al independenței
judecătorului presupune supunerea sa numai legii. La rîndu lor instanțele judecătorești pot intervene în
activitatea legislative prin solicitarea rezolvării cazurilor excepționale de neconstituționalitate a actelor
juridice.

3. Apreciați interacțiunea instanțelor de judecată cu organele procuraturii și avocatura la

înfăptuirea justiției penale

Procuratura, organele de urmărire penală și avocatura sunt independente (organizațional) față de

instanțele judecătorești, dar activitatea acestora este îndreptată spre facilitarea înfăptuirii justiției.
Astfel, pentru înfăptuirea justiției penale este necesară și obligatorie activitatea organelor de urmărire
penală, participarea procurorului la examinarea acestor cauze în instanța de judecată, iar în cazurile
prevăzute de lege și acordarea de asistență juridică de către avocat. La soluționarea litigiilor civile,
economice procurorul participă în cazurile prevăzute de lege, iar avocatul în dependență de voința
părților în cauză.
(18) Subiectul 2: Activitatea particulară de detectiv şi de pază

1. Numiţi genurile de servicii prestate permise de lege pentru activitatea de detectiv.

 Colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea drepturilor şi
intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice;
 colectarea de probe în cauze civile în bază de contract încheiat cu participanţii la proces;
studierea pieţei,
 colectarea de informaţii pentru negocieri, depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau
care nu insuflă încredere;
 protejarea întreprinderilor şi a firmelor contra spionajului industrial;
 colectarea de date biografice sau de altă natură pentru persoana cu care se încheie
contractul, cu acordul ei scris;
 identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor;
 identificarea locului de aflare a persoanelor dispărute;
 căutarea bunurilor pierdute;
 colectarea de date în cauze penale pentru acordarea de ajutor organelor de drept în bază de
contract încheiat cu participanţii la proces.

2. Determinaţi condiţiile de eliberare a licenţei pentru activitatea particulară de detectiv şi de pază.

Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în coordonare

cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în considerare particularităţile
stipulate în lege. Persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi
de pază li se interzice prestarea serviciilor.Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de
detectiv şi de pază se efectuează în centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern.Se interzice
desfăşurarea pe teritoriul Republicii Moldova a activităţii organizaţiilor de detectiv şi de pază străine.

Persoana care a indeplinit conditiile inaintate de MAI cu privire la pregatirea speciala a personalului se
adreseaza Camerei de licentiere pentru a primi licenta.Persoanele care solicita licenta pentru activitatea
de detectiv particular depune personal in organul care elibereaza licente urmatoarele doc : -cererea de
eliberare a licentei;-copia certificatului de inregistrare de stat al intreprinderi sau organizatiei.

La cerere se mai anexeaza si alte doc solicitate de MAI.Licenta se elibereaza in cel mul 15 zile de la data
depununerii cererii pe un termen de 5 ani.Camera de licentiere are dreptuls a verifice cu concursul
organului afacerilor interne respective,autentificarea datelor din socumentele prezentate sis a culeaga
informatii suplimentare pentru a decide eliberarea licentei.In cazul in care organul respective respinge
cererea de eliberare a licentei,el este obligat sa informeze in scris solicitantul,argumentind respingerea.

3. Comparaţi atribuțiile politiei cu activitatea particulară de detectiv şi de pază.

Politia urmareste sa fie respectata ordinea de drept in general in toata tara, si fara plata iar in cazul
detectivului si pazei aceste actiuni se fac pentru o persoana concreta si contra platei.

Activitatea particulara de detective si de paza se desfasoara in interactiune cu organizatiile de stat in

vederea asigurarii ordinii de drept.Organizatiile si persoanele care practica activitatea particulara de
detective si de paza nu sunt investite cu imputernicirile similar organelor de drept statale.Organizatiile
particulare de detective nu au atributii de urmarire si de justitie,acestea fiind in competenta exclusive a
organelor de urmarire si a instantelor judecatoresti.
Activitatea particulara de detective si de paza este practicata in baza de licenta,fiind remunerate de
catre client in baza de contract cu plata,iar activitatea politiei se exercita in temeiul obligatiilor legale

(19) Subiect I. Principiile justiţiei.

1. Definiţi justiţia şi particularităţile ei.

Justitia reprezinta puterea de a decide asupra conflictelor ivite intre diferiti subiecti de drept.

Particularitati: Se infaptuieste doar de catre inst de judecata( justitia e monopol de stat);

se infaptuieste prin metode prevazute de lege;
se infaptuieste in numele legii si in stricta conformitate cu legea;
se face intr-o forma strict procedurala;
drept urmare se aplica constringerea de stat sau se refuza aplicarea ei.

2. Evidenţiaţi garanţiile legale ale independenţei judecătoreşti.

Independenta judecatorilor si impunerea lor numai in fata legii este garantata si se realizeaza prin:

-Prin procedura de înfăptuire a justiţiei;

-procedeul de numire, suspendare, demisie şi eliberare din funcţie;
-declararea inviolabilităţii lui; secretul deliberărilor şi interzicerea de a cere divulgarea lui;
-stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru imixtiune în judecarea
cauzei;
-alocarea resurselor adecvate pentru funcţionarea sistemului judiciar,
-crearea de condiţii organizatorice şi tehnice favorabile activităţii instanţelor judecătoreşti;
-asigurarea materială şi socială a judecătorului;
alte măsuri, prevăzute de lege.

3. Apreciaţi influența principiului inamovibilității judecătorilor asupra procesului de înfăptuire a

justiţiei.

Inamovibilitatea presupune ca judecat nu poate arbitrar sa fie indepartat din functie,transferat sau chiar
promovat. Toate acestea se fac doar in conditiile legii si astfel in procesul infaptuirii justitiei acesta nu va
avea alte scopuri ascunse si respectiv va fi impartial.. Promovarea,transferarea si sanctionarea
judecatorilor sunt dispuse de o autoritate distincta si anume consiliul superior al magistraturii.
(20) Subiect II. Cadrele Procuraturii

1. Numiți condițiile necesare pentru numirea în funcția de procuror.

deţine cetăţenia Republicii Moldova şi este domiciliată pe teritoriul ei; are capacitate de exerciţiu
deplină; este licenţiată în drept; are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcţia
respectivă şi se bucură de o bună reputaţie sau a absolvit cursurile de formare iniţială a procurorilor la
Institutul Naţional al Justiţiei; nu are antecedente penale; cunoaşte limba de stat; este aptă din punct de
vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor.

2. Apreciaţi importanţa principiului proporţionalităţii şi independenţei în activitatea procuraturii.

Ambele aceste principii ajuta la faptul ca procurorul singur sa poata lua decizia in primul rind in cazul
princ proportionalitatii acesta decide daca e necesar sa fie pornita urmarirea penala,sau nu e necesar,
iar cel al independentei ajuta ca aceasta decizie sa fie personala si sa nu fie influentata din afara de alti
factori. Astfel aceste principii sunt foarte importante intr-un stat de drept unde persoanele care
urmaresc sa fie respectata ordinea de drept sunt independente si nu sunt influentate nici intr-un mod
din afara.

Independenta organelor procuraturii de autoritatile publice si subordonarea lor numai procurorului

general constituie o garantie exercitarii intocmai a atributiilor stabilite prin constitutia Republicii
Moldova ,excluzindu-se orice influenta si amestec din afara.

3. Dați o apreciere a mecanismului și organelor implicate în procedura de răspundere disciplinară

ale procurorilor.

Neindeplinirea obligatiilor impuse procurorilor prin statutul acestora poate antrena raspunderea lor
disciplinara. Legislatia in vigoare enumera care sunt abaterile disciplinare,precum si sanctiunile ce se pot
aplica. Diveristatea sanctiunilor permite realizarea unei individualizari adecvate a masurilor ce se cuvin
sa fie aplicate colaboratorului vinovat pentru savirsirea unei abateri.In baza indicatiilor procurorului
general,este pornita o Ancheta de serviciu,care cuprinde cercetarea detaliata si obiectiva a
circumstantelor cazului de incalcare disciplinara.

Competenta aplicarii sanctiunilor disciplinare apartine in exclusivitate procurorului general.

Este un mecanism simplu, deoarece nu implica multe proceduri si multe organe, astfel prin aceasta se
observa o eficienta mai inalta in opinia mea in cadrul aplicarii acestor sanctiuni disciplinare...
Testul 21(Principiile justitiei)
sub1(definiti si clasificati principiile justitiei)
In literatura de specialitate se vorbeste despre faptul ca principiile justitiei pot fi definite ca acele reguli
cu caracter general la baza carora sunt structurare si isi exercita atributiile prevazute de lege sistemul
de institutii care compun puterea judecatoreasca ,raporturile dintre aceste insitutii precum si relatiile pe
care le stabilesc cu celelalte autoritati ale statului,cu organizatiile private si cetatenii.Principiile justitiei
confera organelor judecatoresti o fizionomie proprie si le guverneaza activitatea ,sunt consacrate
expres prin dispozitii ale constitutiei sau rezulta din alte acte normative.
Principiile justitiei sunt urmatoarele:pr legalitatii,pr infaptuirii justitiei numai de instantele de
judecata,pr egalitatii in fata legii si a autoritatilor judecatoresti,pr independentei,impartialitatii si
inamovibilitatii judecatorului,pr accesului liber la justitie,pr colegialitatii si unipersonalitatii examinarii
cauzelor in instantele judecatoresti,pr egalitatii partilor si caracterul contradictoriu al dezbaterilor
judiciare,principiul prezumtiei nevinovatiei,publicitatea dezbaterilor judiciare,pr dr la aparare,folsirea
cailor de atac in procesul de infaptuire a justitiei,limba de procedura si dr la interpret.

sub2(Evidentiati particularitatile si importanta principiului prezumtiei

nevinovatiei)
În baza acestui principiu, învinuitul sau inculpatul nu trebuie să-şi dovedească nevinovăţia,organelor de
urmărire penală şi procurorului revenindu-le obligaţia administrării probelor, în cazulîn care există probe
de vinovăţie, cel acuzat are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.
Principiul prezumţia nevinovăţiei serveşte drept garanţie incontestabilă a drepturilor şi libertăţilor
cetăţeneşt Constituţia Republicii Moldova prin art.21 consacră: „Orice persoană acuzată de un delict
este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces
judiciar public în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale”

sub 3(distingeti criteriile pincipiului egalitatii in fata legii si autoritatilor

judecatoresti de principiul egalitatii partilor si caracterul contradictoriu al
dezbaterilor judiciare)
Principiul egalitatii in fata legii si autoritatilor judecatoresti :Noile condiţii ale statului de drept
presupun o egalitate reală şi deplină a tuturor în faţa legii, înConstituţia Republicii Moldova (art. 16, al.
2) este stipulat că fără deosebire de rasă, naţionalitate,origine etnică, limbă, religie,sex, opinie,
apartenenţă politică, avere sau de origine socială, toţicetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor
publice. Statul garantează egalitatea în drepturi acetăţenilor în toate domeniile, neadmiţând nici o
îngrădire a drepturilor acestora în funcţie decriteriile susmenţionate. Principiul egalităţii cetăţenilor în
procesul de realizare a justiţiei semanifestă prin următoarele aspecte:
a) desfăşurarea justiţiei se realizează de aceleaşi organe în raport cu toate persoanele. Existenţaunei
competenţe personale în legătură cu anumiţi făptuitori (de ex. militari, judecători, deputaţietc.) nu
infirmă acest principiu, întrucât atragerea unei competenţe în funcţie de calitatea infractorului nu se
face în mod discriminatoriu în raport cu criteriile menţionate;
b) justiţia se desfăşoară pentru toate persoanele după aceleaşi reguli şi norme procesuale, iar făptuitorii
poartă răspundere potrivit aceloraşi legi;
c) participanţii au drepturi egale în faţa autorităţii judecătoreşti: nu există drepturi procesualemai
numeroase pentru anumite persoane şi drepturi mai restrînse — pentru alte persoane.
Principiul egalitatii partilor si caracterul contradictoriu al dezbaterilor judiciare: În procesele
judiciare se conturează, de regulă, poziţii şi interese contrare. Duelul dintre acuzare şi apărare, dintre
pîrît şi reclamant apare evident şi se manifestă în confruntarea de opiniişi argumente legate de modul în
care urmează să se soluţioneze cauza. Principiul contradictorialităţii este foarte complex şi se manifestă
pe următoarele laturi principale:
a) stabilirea poziţiei procesuale a părţilor cu drepturi egale şi interese contrare în aşa fel încît săse
realizeze egalitatea acestora, cu acordarea posibilităţii folosirii tuturor mijloacelor legate deopoziţie faţă
de punctele de vedere adverse;
b) separarea principalelor funcţii procesuale în aşa fel încît apărarea, acuzarea, susţinereaacţiunii civile,
contestarea ei şi soluţionarea cauzei să fie atribuite unor subiecţi diferenţiaţi. Acest principiu
fundamental al justiţiei dă posibilitate părţilor aflate în litigiu să participle în mod activ la apărarea
drepturilor şi pretenţiilor lor, la argumentarea şi probarea acestora, printre combatereasusţinerilor
făcute de fiecare din părţi.

Testul 22(Procuratura)
sub1(Enumerati atributiile procurorului la exercitarea controlului urmaririi penale)
Procurorul exercită urmărirea penală în numele statului în privinţa infracţiunilor atribuite în
competenţă, iar în caz de necesitate poate exercita sau poate prelua urmărirea penală privind orice
categorie de infracţiuni, în condiţiile Codului de procedură penală.
Pentru asigurarea aplicării legii penale de către organele de urmărire penală, de organele de constatare
şi de organele care exercită activitate specială de investigaţii, procurorul conduce urmărirea penală,
controlează corespunderea acţiunilor procesuale ale acestor organe prevederilor Codului de procedură
penală, ale altor acte normative, precum şi ale actelor internaţionale. Pentru realizarea atribuţiilor
menţionate mai sus procurorul este în drept:
a) să exercite atribuţiile prevăzute de Codul de procedură penală;
b) să iniţieze sancţionarea încălcărilor de lege, neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a
obligaţiilor de serviciu, comise de ofiţerii de urmărire penală, de lucrătorii organelor de constatare şi ai
organelor care exercită activitate specială de investigaţii.

Sub 2(evidentiati functiile procuraturilor specializate)

În categoria procuraturilor specializate intră procuraturile care activează în anumite domenii speciale.
(Procuraturile militare, Procuratura anticorupţie, Procuratura de transport, Procuraturile de nivelul curţii
de apel, Pot fi create prin lege şi alte procuraturi specializate, ale căror competenţe vor fi stabilite de
Procurorul General în condiţiile legii).
. Procuraturile specializate :* Procuratura anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de
corupţie şi îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul ţării.
*Procuraturile militare, prin procurorii militari:
a) exercită urmărirea penală în cauzele penale privind infracţiunile prevăzute în Partea specială a
Codului penal, săvîrşite de persoane din efectivul de soldaţi, din corpul de sergenţi şi din corpul de
ofiţeri al Armatei Naţionale, din efectivul trupelor de carabinieri (trupele de interne) ale Ministerului
Afacerilor Interne, din efectivul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, al Serviciului de
Informaţii şi Securitate, al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, de persoane atestate din efectivul
instituţiilor penitenciare, de supuşi ai serviciului militar în timpul concentrărilor şi de alte persoane
referitor la care există indicaţii speciale în legislaţiei
b) reprezintă învinuirea în instanţa de judecată în cauzele prevăzute mai sus
c) exercită atribuţiile Procuraturii în Forţele Armate.
*Procuratura de transport exercită atribuţiile Procuraturii în transportul feroviar, aerian şi naval pe
întreg teritoriul ţării.
* Procuraturile de nivelul curţii de apel sînt instituite pentru asigurarea bunei funcţionări a justiţiei în
cauzele penale a căror examinare în fond este de competenţa curţilor de apel şi contribuie la înfăptuirea
justiţiei în aceste instanţe, în condiţiile legii.

Sub3(Apreciati importanta participarii procurorului la infaptuirea justitiei penale si

civile)
Atribuţiile procurorului la înfăptuirea justiţiei în cauze penale:
Procurorul, în limitele competenţei sale, sesizează instanţele de judecată în vederea judecării cauzelor
penale, reprezintă învinuirea de stat în toate cauzele penale pe principiul contradictorialităţii, exercită
căile de atac împotriva hotărîrilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege. 3. Atribuțiile
procurorului la înfăptuirea justiției penale.Procurorul în cadrul ședinței de judecată are un rol activ, la
ședința preliminară prezintă actul de sesizare a instanței, lista probelor acuzării, propune ordinea
examinării a probelor la cercetarea judecătorească, asigura prezența martorilor acuzării.Participă activ la
soluționarea problemelor de caracter organizațional în scopul bunei desfășurării a procesului penal.
* Înaintează cererea și demersuri în ședința preliminară;
*Se expune pe problemele apărute în ședința de judecată și privitor la cererile,demersurile
participanților la proces;
* Participarea procurorului în instanță la soluționarea demersurilor sale cu privire la autorizarea
efectuării acțiunilor de urmărire penală, măsurilor speciale de investigații, de aplicare a măsurilor
procesuale de constrîngere care limitează drepturile și libertățile constituționale ale persoanei;

Atribuţiile procurorului la înfăptuirea justiţiei în cauze civile:

Procurorul participă, în condiţiile legii, la examinarea cauzelor civile şi contravenţionale în calitate de
participant la proces, în care procedura a fost intentată de Procuratură sau în care participarea
procurorului este prevăzută de lege. Participarea procurorului la înfăptuirea justiției în cauze
civile.Competența procurorului de a înainta acțiunile civile, scopul și sarcinile în cadrul procesului civil.
Dreptul procurorului de a se adresa instanței de judecată acțiuni în apărarea drepturilor și intereselor
statului, societății civile, persoanelor, care nu pot adresa cereri din diferite motive întemeiate
incapabile, vîrstă înaintată. Competența procurorului de adresare în instanța de judecată cu acțiuni în
domeniul economic, mediului înconjurător. Drepturile și obligațiile procesuale a procurorului în cauzele
civile înaintate de el.

Testul 23(Principiile justitiei)

sub 1(definiti principiul accesul liber la justitie)
Accesul liber la justitie: „orice persoană are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor
judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale
legitime”. Pentru ca cei interesaţi să nu fie obstrucţionaţi sub nici o modalitate sau pretext, subliniază că
„nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie”. Odată cu adoptarea noii Constituţii Republicii Moldova
din 29.07.1994 principiul accesul liber la justiţie îşi ocupă pe drept locul printre principiile
Constituţionale, constituind un principiu general al drepturilor legitime de care dispun toate persoanele
pentru a se adresa justiţiei.

Sub 2(estimate importanta principiului legalitatii la infaptuirea justitiei)

Deci pornind de la faptul ca principiul legalitatii la infaptuirea justitiei este un principiu fundamental al
activitatii tuturor organelor.Principiul legalitatii joaca un rol foarte importanta in cadrul intregii activitati
procesuale,toate actele participantilor la process,deliberarea si hotarirea pronuntata trebuie sa fie in
conformitate cu legea.Acest principiu reprezinta baza legalitatii,iar normele care reglementeaza
compunerea ,limitele competentei ,activitatii acestor organe sunt imperative si orice incalcare a lor este
sanctionata.In concluzie putem mentiona faptul ca in corelatie cu celelalte principia fundamentale ale
justitiei,principiul legalitatii impune prima conditie de existenta a celorlalte principia ,gasindusi tot
odata si primele sale garantii.

Sub3(In ce cazuri principiul publicitatii dezbaterilor judiciare este limitat)

Accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe parcursul
întregului proces sau al unei părţi din proces, în interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau
securităţii naţionale, cînd interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, sau în
măsura considerată strict necesară de către instanţă cînd, datorită unor împrejurări speciale,
publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei.

Testul 24(Organele de urmarire penala)

sub1(definiti activitatea de urmarire penala)
Prin urmarire penala se intelege activitatea desfasurata de organele speciale,in scopul stringerii si
verificarii probelor cu privire la pregatire ,tentativa sau savirsirea Infractiunii,precum si in scopul
depistarii si prinderii infractorului.

Sub 2(delimitati atributiile de urmarire penala ale ofiterului de urmarire penala si

ale procurorului)
În exercitarea atribuţiilor, ofiţerul de urmărire penală este independent, se supune numai legii,
indicaţiilor scrise ale conducătorului organului de urmărire penală, ale procurorului şi hotărîrilor
instanţei de judecată, emise în limitele competenţei lor şi în conformitate cu legislaţia în
vigoare.Atributiile ofiterului de urmarire penala:
* În cadrul urmăririi penale, ofiţerul de urmărire penală ia în mod independent hotărîrile prin care
dispune asupra acţiunilor sau măsurilor procesuale, cu excepţia cazurilor cînd legea prevede
încuviinţarea, autorizarea sau confirmarea de către procuror ori, după caz, de către judecătorul de
instrucţie.
*Ofiţerul de urmărire penală este responsabil de efectuarea urmăririi penale în conformitate cu
prevederile legale, în termenele stabilite, în volum deplin şi în mod obiectiv.
*La desfăşurarea urmăririi penale, ofiţerul de urmărire penală dispune asupra acţiunilor sau măsurilor
procesuale, în condiţiile Codului de procedură penală, prin ordonanţă, rezoluţie sau proces-verbal.
Ordonanţele ofiţerului de urmărire penală emise, în condiţiile legii, în cauzele penale în care efectuează
urmărirea penală sînt executorii pentru toate autorităţile publice, persoanele juridice, persoanele cu
funcţie de răspundere şi persoanele fizice.
* Informaţia statistică şi de altă natură, certificatele, documentele şi copiile de pe ele solicitate de
ofiţerul de urmărire penală în cauzele în care efectuează urmărirea penală se prezintă gratuit.

Atributiile procurorului: Pentru asigurarea aplicării legii penale de către organele de urmărire penală,
de organele de constatare şi de organele care exercită activitate specială de investigaţii, procurorul
conduce urmărirea penală, controlează corespunderea acţiunilor procesuale ale acestor organe
prevederilor Codului de procedură penală, ale altor acte normative, precum şi ale actelor internaţionale.
Pentru realizarea atribuţiilor menţionate mai sus procurorul este în drept: a) să exercite atribuţiile
prevăzute de Codul de procedură penală; b) să iniţieze sancţionarea încălcărilor de lege, neîndeplinirii
sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, comise de ofiţerii de urmărire penală, de
lucrătorii organelor de constatare şi ai organelor care exercită activitate specială de investigaţii.

Sub3(Delimitati atributiile organelor speciale de investigatie de atributiile

organelor de urmarire penala)
Atributiile organelor speciale de investigatie:
*relevarea atentatelor criminale, prevenirea, curmarea infracţiunilor şi identificarea persoanelor care le
organizează şi/sau le comit;
*descoperirea şi cercetarea infracţiunilor;*
căutarea persoanelor dispărute fără urmă ori a celor care se ascund de organele de urmărire penală sau
de instanţa de judecată ori se eschivează de la executarea pedepsei;
*depistarea bunurilor provenite din activităţi ilegale şi colectarea probelor privind aceste bunuri;
*colectarea de informaţii despre posibile evenimente şi/sau acţiuni ce ar putea pune în pericol
securitatea statului.
Atributiile organelor de urmarire penala:
În exercitarea atribuţiilor sale, conducătorul organului de urmărire penală:
a) transmite ofiţerului de urmărire penală spre soluţionare sesizările şi materialele referitoare la
săvîrşirea infracţiunilor;
b) transmite ofiţerului de urmărire penală spre executare cererea de comisie rogatorie şi delegaţia
privind efectuarea acţiunilor de urmărire penală primite de la alte organe de urmărire penală;
c) repartizează ofiţerilor de urmărire penală cauzele penale pentru efectuarea urmăririi penale, dacă
acestea nu au fost repartizate de către procuror;
d) dispune, cu încuviinţarea procurorului, efectuarea urmăririi penale de către mai mulţi ofiţeri de
urmărire penală;
e) efectuează verificarea cauzelor penale şi dă indicaţii cu privire la acţiunile de urmărire penală şi la
măsurile operative de investigaţie;
f) este în drept să participe la urmărirea penală şi să o efectueze personal, revenindu-i, în acest caz,
atribuţiile de ofiţer de urmărire penală;
g) propune procurorului retragerea şi transmiterea cauzei penale de la un ofiţer de urmărire penală la
altul pentru a asigura efectuarea obiectivă şi completă a urmăririi penale;
h) înaintează procurorului demersuri cu privire la anularea unor acte juridice nelegitime ale ofiţerului de
urmărire penală;
i) efectuează alte acţiuni prevăzute de legislaţie.

Testul 25(executorii judecatoresti)

sub 1(definti notiunea de executor judecatoresc)
Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de
interes public prevăzute de prezenta lege şi de alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul
judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în
condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Sub2(enumerati si descrieti atributiile executorului judecatoresc)

punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
*notificarea actelor judiciare și extrajudiciare;
*comunicarea actelor de procedura;
*recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe;
*aplicarea măsurilor asiguratorii dispuse de instanța judecătorească;
*constatarea unor stări de fapt în condițiile prevazute de Codul de procedură Civilă;
*întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor, după caz;
*orice alte acte sau operațiuni date de lege în competenta lui.

Sub 3(Analizati conditiile si modul de admitere in profesia de executor

judecatoresc)
Persoana care doreşte să devină executor judecătoresc urmează să susţină un concurs în faţa Comisiei
de licenţiere. La concurs sînt admise persoanele care au depus la Uniunea Naţională a Executorilor
Judecătoreşti o cerere în acest sens şi au achitat la contul ei bancar taxa iniţială obligatorie în mărimea
stabilită.Condiţiile de admitere la concurs, de desfăşurare a acestuia, criteriile de selectare a celor mai
buni candidaţi se stabilesc printr-un regulament, aprobat de Ministerul Justiţiei, în baza propunerilor
Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Rezultatele concursului sînt valabile timp de un an.
Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc se eliberează de ministrul justiţiei pe un termen
nelimitat, la cererea persoanei, conform hotărîrii Comisiei de licenţiere. Licenţa se eliberează în termen
de 10 zile de la adoptarea hotărîrii Comisiei de licenţiere. Datele despre licenţa eliberată se includ în
Registrul executorilor judecătoreşti.
Licenţa pentru activitatea de executor judecătoresc conţine: a) denumirea organului care a eliberat
licenţa; b) seria şi numărul licenţei, data eliberării; c) numele şi prenumele titularului; d) codul de
identificare al titularului; e) semnătura ministrului justiţiei, certificată prin ştampilă.
La primirea licenţei, executorul judecătoresc depune în faţa Comisiei de licenţiere şi a ministrului
justiţiei jurămîntul

În profesia de executor judecătoresc se admit, în ordinea mediei descrescînde, persoanele care au

promovat concursul şi sînt propuse de Comisia de licenţiere, ţinîndu-se cont de opţiunea lor teritorială.
Persoana este învestită, la cerere, cu împuterniciri de exercitare a activităţii de executare prin ordin al
ministrului justiţiei, emis în termen de 10 zile de la data depunerii cererii, dacă: a) a obţinut licenţa de
executor judecătoresc şi a depus jurămîntul;b) a depus la Ministerul Justiţiei specimenul semnăturii şi
amprenta sigiliului;c) a înregistrat la Ministerul Justiţiei sediul biroului;d) a încheiat contract de asigurare
de răspundere civilă;e) a prezentat dovada achitării la contul bancar al Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti a taxei iniţiale obligatorii în mărimea stabilită de aceasta.

Testul 26(Avocatura)
sub1(numiti conditiile si modul de obtinere a licentei de avocat)
Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia Republicii Moldova, are capacitate
deplină de exerciţiu, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţie
ireproşabilă şi a fost admisă în profesia de avocat după susţinerea examenului de calificare. Persoana
care a depus cerere de eliberare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat nu se consideră
persoană cu reputaţie ireproşabilă şi cererea ei nu se admite în cazul în care: a) a fost condamnată
anterior pentru infracţiuni grave, deosebit de grave, excepţional de grave săvîrşite cu intenţie, chiar
dacă au fost stinse antecedentele penale; b) nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea
altor infracţiuni c) anterior a fost exclusă din avocatură sau i s-a retras licenţa pentru acordarea
asistenţei juridice din motive compromiţătoare;d) a fost concediată din cadrul organelor de drept din
motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţia de judecător, notar,
consultant juridic sau funcţionar public;e) comportamentul sau activitatea ei este incompatibilă cu
normele Codului deontologic al avocatului; Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act
care confirmă statutul avocatului. Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează de către
Ministerul Justiţiei în termen de 10 zile de la data depunerii cererii.Licenţa pentru exercitarea profesiei
de avocat se eliberează pe termen nelimitat şi este valabilă pe întreg teritoriul Republicii
Moldova.Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează contra unei plăţi în mărime de 450
de lei, achitate în contul Ministerului Justiţiei. Avocatul depune jurămînt.

Sub2(Delimitati dr avocatului de garantiile executarii profesiei de avocat)

Garantarea independenţei - Se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat. Statul asigură
respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii
nejustificate din partea autorităţilor sale sau a publicului. Percheziţionarea domiciliului sau a spaţiului în
care avocatul acordă asistenţă juridică, a transportului utilizat de acesta, ridicarea obiectelor şi
documentelor ce aparţin avocatului, controlul şi ridicarea corespondenţei poştale şi telegrafice,
interceptarea convorbirilor telefonice şi de alt gen nu pot fi făcute decît prin hotărîre a instanţei de
judecată. Avocatul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului personal în timpul exercitării
atribuţiilor profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă. În caz de reţinere a avocatului sau
de tragere la răspundere penală, organul care a efectuat măsurile în cauză este obligat să informeze
Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Avocaţilor în decurs de 6 ore din momentul reţinerii sau tragerii la
răspundere penală. Insultarea, calomnierea avocatului, ameninţările la adresa acestuia, actele de
violenţă comise împotriva lui în timpul exercitării atribuţiilor profesionale şi în legătură cu aceasta se
pedepsesc conform legii. Avocatul nu poate fi interogat referitor la esenţa raporturilor sale cu persoana
căreia îi acordă sau i-a acordat asistenţă juridică. Avocatul are dreptul: a) să reprezinte interesele
legitime ale clientului în instanţele de judecată, în organele de drept, în autorităţile publice, în alte
organizaţii; b) să ia cunoştinţă de toate materialele cauzei încredinţate din momentul încheierii
contractului de acordare a asistenţei juridice, să facă notiţe şi copii;
c) să colecteze independent, să fixeze şi să prezinte informaţii referitoare la circumstanţele cauzei; e) să
solicite, cu acordul clientului, concluziile specialiştilor în soluţionarea problemelor care au apărut în
legătură cu acordarea asistenţei juridice şi care necesită cunoştinţe speciale în diferite domenii de
activitate; f) să prezinte organelor competente şi mass-mediei cereri şi demersuri, să depună în modul
stabilitcontestaţii şi petiţii privind acţiunile şi deciziile prin care se încalcă drepturile clientului şi
drepturile avocatului în exercitarea profesiei sale etc

sub 3(Numiti structura si dati o apreciere activitatii organelor de autoadministrare

ale uniunii avocatilor din RM)
Uniunea Avocaţilor este persoană juridică, organ de autoadministrare a avocaţilor din care fac parte toţi
avocaţii înscrişi în Lista avocaţilor, are patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare. Uniunea
Avocaţilor îşi are sediul în municipiul Chişinău. Toate barourile din Republica Moldova, constituite
potrivit Legii, sînt membre de drept ale Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova. Niciun barou nu poate
funcţiona în afară Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova.
Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor sînt: a) Congresul Congresul este organul suprem al
Uniunii Avocaţilor. Congresul se constituie din avocaţii delegaţi de fiecare barou, conform normei de
reprezentare stabilite în Statutul profesiei de avocat, şi din membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor. )(; b)
Consiliul Uniunii Avocaţilor Consiliul Uniunii Avocaţilor este organul reprezentativ şi deliberativ al
avocaţilor din ţară şi asigură activitatea permanentă a Uniunii Avocaţilor. )(; c) preşedintele Uniunii
Avocaţilor(Preşedintele Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 2 ani dintre avocaţii cu o vechime
în profesie de cel puţin 5 ani. Una şi aceeaşi persoană poate fi aleasă preşedinte al Uniunii Avocaţilor
pentru cel mult 2 mandate consecutive.);d) secretarul general al Uniunii Avocaţilor(Activitatea
organizatorico-administrativă şi economico-financiară a Uniunii Avocaţilor este asigurată de către
secretarul general.).

Testul 27(Administrarea judecatoreasca si organelle chemate sa

asigure realizarea Politicii de stat in sfera justitiei)
Sub 1(numiti organele care functioneaza in subordinea CSM)
În subordinea Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează:
a) colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor;
b) colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor;
c) colegiul disciplinar;
d) inspecţia judiciară.

Sub2(evidentiati particularitatile activitatii colegiului pentru selectie si cariera al

judecatorilor)
Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor (în continuare Colegiul) se constituie în subordinea
Consiliului Superior al Magistraturii şi are drept scop asigurarea selecţiei candidaţilor pentru funcţia de
judecător, promovării judecătorilor la instanţe judecătoreşti superioare, numirii judecătorilor în funcţia
de preşedinte sau de vicepreşedinte de instanţă judecătorească şi transferului judecătorilor la instanţe
judecătoreşti de acelaşi nivel sau la instanţe judecătoreşti inferioare.

Sub3(Dati o analiza comparative a conditiilor si modul de numire in functie a

judecatorilor dintre absolventii Institutului National de justitie si ceilalti candidate
la functia de judecator)
Numirea in functie a judecatorilor: Condiţii pentru a candida la funcţia de judecător:La funcţia de
judecător poate candida persoana cu o reputaţie ireproşabilă, care deţine cetăţenia Republicii Moldova,
are domiciliul în ţară şi întruneşte următoarele condiţii:are capacitate de exerciţiu;are diplomă de
licenţiat în drept sau echivalentul acesteia;a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei sau are vechimea în
muncă ;nu are antecedente penale; cunoaşte limba de stat ,corespunde cerinţelor de ordin medical
pentru exercitarea funcţiei.Se consideră vechime în muncă care oferă persoanei dreptul de a candida la
funcţia de judecător activitatea acesteia pe parcursul ultimilor 5 ani în calitate de judecător sau
judecător-asistent al Curţii Constituţionale, judecător în instanţele internaţionale, procuror, profesor de
drept titular în instituţiile de învăţămînt superior acreditate, avocat, asistent judiciar sau grefier .
Judecătorii judecătoriilor şi judecătorii curţilor de apel se numesc în funcţie, din numărul candidaţilor
selectaţi prin concurs, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii. Candidaţii selectaţi, care întrunesc condiţiile specificate la art.6, se numesc în funcţia de
judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sînt numiţi în
funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.
Absolventii Intitutului National de justitie: Persoanele care solicită admiterea la Institut pentru
candidarea la funcţia de judecător trebuie să aibă o vechime în muncă de cel puţin 2 ani în profesiile de
specialitate juridică, a căror listă este aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii. Absolvenţii
Institutului participă la concurs şi sînt selectaţi la funcţia de judecător conform procedurii şi criteriilor
stabilite de Legea cu privire la statutul judecătorului şi de Legea privind selectarea, cariera şi evaluarea
performanţelor judecătorilor.

Testul 28(Avocatura)
Sub1(Caracterizati exercitarea profesiei de avocat public in RM)
Avocatul Poporului (Ombudsmanul) (în continuare – Avocatul Poporului) asigură respectarea drepturilor
şi libertăţilor omului de către autorităţile publice, de către organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul
de proprietate şi forma juridică de organizare, de către organizaţiile necomerciale şi de către persoanele
cu funcţii de răspundere de toate nivelurile. Avocatul Poporului contribuie la apărarea drepturilor şi
libertăţilor omului prin prevenirea încălcării acestora, prin monitorizarea şi raportarea modului de
respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la nivel naţional, prin perfecţionarea
legislaţiei ce ţine de domeniul drepturilor şi libertăţilor omului, prin colaborarea internaţională în acest
domeniu, prin promovarea drepturilor şi libertăţilor omului şi a mecanismelor de apărare a acestora,
prin aplicarea procedeelor reglementate de prezenta lege.Avocatul Poporului pentru protecţia
drepturilor copilului îşi exercită atribuţiile pentru asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor
copilului şi realizării, la nivel naţional, de către autorităţile publice centrale şi locale, de către persoanele
cu funcţie de răspundere de toate nivelurile a prevederilor Convenţiei ONU cu privire la drepturile
copilului.

Sub2(delimitati temeiurile retragerii licentei de avocat de suspendarea acesteia)

Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul:
a) neexercitării repetate, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat
sancţiuni disciplinare;
b) exercitării profesiei de avocat după suspendarea de drept a activităţii avocatului sau netransmiterii,
de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul Uniunii Avocaţilor a licenţei şi a
legitimaţiei în termenul stabilit;
c) încălcării sistematice de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice garantate de stat
d) refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea oficiilor
teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
e) depistării circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerea licenţei;
f) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului;
g) rămînerii definitive a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului;
h) pierderii, de către avocat, a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru exercitarea
profesiei de avocat;
i) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
j) neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicării unor
sume diminuate.Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de către Ministerul Justiţiei în
temeiul hotărîrii Comisiei pentru etică şi disciplină. Pentru cazul prevăzut la alin.(1) lit.d), licenţa pentru
exercitarea profesiei de avocat se retrage de Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Naţional
pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi după consultarea opiniei Comisiei pentru etică şi disciplină.

Suspendarea licentei de avocat: Activitatea de avocat se suspendă în cazul depunerii de către avocat a
cererii de suspendare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat în legătură cu angajarea sa într-o
funcţie remunerată sau în legătură cu imposibilitatea exercitării profesiei de avocat din alte motive.

Sub3(Apreciati particularitatile asistentei juridice acordate de catre avocatul

stagiar)
Avocat stagiar poate fi cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat în drept, care are capacitate deplină de
exerciţiu şi o reputaţie ireproşabilă, care a promovat examenul de admitere la stagiu şi care a încheiat cu
unul dintre avocaţi contract de efectuare a stagiului profesional.Avocatul stagiar activează sub
supravegherea avocatului îndrumător.Avocatului stagiar i se permite să acorde, contra plată, asistenţă
juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curţilor de apel şi autorităţilor publice. Avocatul stagiar poartă
răspundere personală pentru calitatea asistenţei juridice acordate şi răspunde disciplinar în modul
prevăzut la capitolul VIII.Avocatul stagiar se supune regimului fiscal aplicabil avocaţilor.

Testul 29(Curtea constitutional)

Sub1(Numiti atributiile Curtii constitutionale)
Atribuţiile Curtea Constituţională:
a)exercită la sesizare controlul constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, a
decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a
tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
b) interpretează Constituţia;
c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele
deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;
f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii
Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi
exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie;
h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.

Sub2(Distingeti particularitatile actiunii actelor Curtii Constitutionale in raport cu

hotaririle unei instantei de judecata)
Particularitatile actiunii actelor Curtii Constitutionale :Acţiunea actelor normative prevăzute la art. 4
alin. (1) lit. a), sesizate în modul corespunzător la Curtea Constituţională, care afectează sau se referă la
domeniile stabilite la alin. (2) din prezentul articol poate fi suspendată pînă la soluţionarea în fond a
cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărîri definitive.Se poate dispune suspendarea acţiunii: actelor
care afectează sau se referă la următoarele domenii:
a) suveranitatea şi puterea de stat;
b) drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului
 c) democraţia şi pluralismul politic;
d) separaţia şi colaborarea puterilor;
e) principiile fundamentale privind proprietatea;
f) unitatea poporului şi dreptul de identitate;
g) securitatea economică sau financiară a statului;
h) alte domenii pentru care Curtea Constituţională consideră necesară suspendarea acţiunii actului
contestat, în vederea evitării prejudiciilor şi consecinţelor negative iminente;
Hotaririle unei instantei de judecata: Hotărîrile instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele legii de
către un singur judecător sau, după caz, cu votul majorităţii judecătorilor din complet.Împotriva
hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în
condiţiile legii.Hotărîrile instanţei judecătoreşti sînt obligatorii şi neexecutarea lor atrage răspundere,
conform legii.

Sub3(Apreciati oportunitatea extinderii sau limitarii subiectilor cu drept de

sesizare a curtii Constitutionale)(fetele aici nustiu)((