CONSIDERATII GENERALE

Adoptia este astazi un fenomen social si juridic international prin care se asiguracopilului lipsit
de parinti sau lipsit de o ingrijire corespunzatoare din partea acestora,integrarea intr-o familie, cu
un climat de iubire si intelegete, in care acesta sa traiasca faraprobleme.Notiunea de adopie este
folosita in legislatie , in literatura de specialitate si inpractica juridica in mai multe acceptiuni :

1. ea desemneaza institutia adoptiei ca fiind totalitatea normelor juridice referitoarela in cheierea
adoptiei si la efectele acesteia, desfacerea si desfiintarea ei;
2. ea reprezinta actul juridic in sine;
3. notiunea desemneaza raportul juridic al adoptiei.
Potrivit legii nr 99 din 28.05.2010  adopţie – formă specială de protecţie, aplicată în
interesul superior al copilului, prin care se stabileşte filiaţia între copilul adoptat şi adoptator,
precum şi legăturile de rudenie între copilul adoptat şi rudele adoptatorului;
Iar  adoptator – persoană sau familie (soţ şi soţie) care a depus cerere de adopţie şi care a fost
luată la evidenţă de autorităţile competente în domeniul adopţiei, în condiţiile prezentei legi;
Intr-o definitie complexa , adoptia reprezinta “un act juridic sui generic,esentialmente civil si
solemn, in care se regasesc corespunzator elemente ale actuluijuridic administrativ si judiciar in
temeiul caruia, pe de o parte, inceteaza legatura defiliatie civila intre adoptat si adoptatori,
precum si legaturi de rudenie intre adoptat sidescendentii acestora, pe de o parte, si rudele
adoptatorilor pe de alta parte”.Natura juridica a adoptiei este determinata fie de actul de vointa al
persoanelor implicate in adoptie , fie hotararea instantei de incuviintare a adoptiei.
Adoptia ca act juridic produce efecte juridice din momentul cind hatarirea instantei de judecata
ramine definitive ,adica la expirarea termenului de 15 zile de la pronuntarea haotaririi,daca ea in
acest termen n-a fost atacata.
Rudenia create prin adoptie este asimilata cu rudenia de singe,deci,se nasc drepturi si obligatii
assimilate de lege cu cele care apar in cazul rudeniei firesti intre parinti si copii lor.Astfel,in
rezultatul adoptiei apar drepturi si obligatii reciproce:
-intre adoptat si adoptator
-intre descendentii adoptatatului si adoptator
-intre rudele adoptatorului si cel adoptat
-intre descendentii adoptatorului si rudele adoptatorului.

1Codul familiei al Republicii Moldova publicat in M.O 26.04.2001 Nr 47-48

2Legea cu privire la regimul juridic al adoptiei nr 99 din 28.05.2010 
3Dreptul Familiei,Editia a 3-a.Revizuita si completata.Dr.Valentina Cebotari
Este pasibila si o alta clasificare a consecinteleor juridice ale odoptiei:
-care determina pozitia juridical a adoptatatului in familia adoptatorului
-care se refera la relatiile de drept ale adoptatului cu parinti si alte rude singe.
Efectele juridice de prima categorie constau in aparitia noilorrelatii familiale cu participarea
adoptatorului,iar efectele celei de a doua constau in incetarea partial sai complete a relatiilor
familiale existente anterior.Adoptatorul intra in familia adoptatorului,locuieste la el,iar acesta
este dator sa-l creasca si sa-l educe pentru a se putea integra in societate.De aceea este normal ca
drepturile si indatoriiile parintesti sa treaca de la parintii firesti la cei adoptativi.
Legea privind regimul juridic al adoptiei stipuleaza ca,adoptatii si descendentii lor fata de
adoptatori si rudele acestora,iar adoptatorii si rudele lor fata de adoptati si descendentii lor
auaceleasi drepturi si indatoriri personale si patrimoniale ca si rudele de singe.Aceste drepturi so
obligatii apar indifferent de faptul daca au fost sau nu adoptatorii inscridi in registrul de inscriere
a nasterilor in calitate de parinti ai adoptatorului.
Printre efectele ale adoptiei se numara:
 Filiatia si rudenia civila;
 Dreptul si obligatiile parintilor;
 Numele adoptatului;
 Locuinta si domiciliul adoptatului;
 Obligatia legala de intretinere;
 Vocatia succesorala
 Cetatenia adoptatorului
 Drepturile si obligatiile intre adoptati si rudele adoptatorilor

Filiatia si rudenia civila

În momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia firească dintre adoptat şi descendenţii săi, pe
de o parte, şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora, pe de altă parte, încetează, cu excepţia adopţiei
copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv, caz în care încetarea raporturilor de rudenie
se aplică numai în raport cu părintele firesc şi rudele părintelui firesc care nu este căsătorit cu
adoptatorul.
Impedimentul la căsătorie izvorât din rudenie există, potrivit legii, atât între adoptat şi
descendenţii acestuia, pe de o parte, şi rudele sale fireşti, pe de altă parte, cât şi între adoptat şi
descendenţii acestuia, pe de o parte, şi persoanele cu care a devenit rudă prin efectul adopţiei, pe
de altă parte.

1Codula Familiei al Republicii Moldova,publicat in M.O 26.04.2001 Nr 47-48

2Legea cu privire la regimul juridic al adoptiei al Romaniei 273/2004
3Legea cu privire la regimul juridic al adoptiei al RM nr 99 din 28.05.2010

Dreptul si obligatiile parintilor

Conţinutul ocrotirii părinteşti trece la adoptator care se va manifesta ca un părinte firesc. Acest
efect al adopţiei rezultă din dispoziţiile art.97 alin.(1) Codul Familiei al Romaniei, potrivit cărora
ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi obligaţii faţă de copii lor minori, indiferent dacă aceştia sunt
din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie. În plus, adopţia este instituită în interesul
superior al copilului, care trebuie să se integreze firesc în noua familie, iar adoptatorii trebuie să
prezinte condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare dezvoltării armonioase a copilului.
Ca regulă, aşadar, urmare a adopţiei, exercitarea ocrotirii părinteşti de către adoptator exclude
exercitarea ei de către părinţii fireşti. Singura excepţie este cea prevăzută de art.51 alin.(2) din
legea nr 273/2004 privind regimurile juridic al adoptiei al Romaniei, care se referă la situaţia, în
care adoptatorul este soţul părintelui firesc al adoptatului. În acest caz, drepturile şi îndatoririle
părinteşti sunt exercitate împreună de adoptator şi părintele firesc (conform art.42 şi urm. Codul
Familiei al RM. ), iar copilul rămâne în raporturi de rudenie firească cu acesta din urmă.
Legăturile încetează doar faţă de un singur părinte firesc şi rudele acestuia. Dacă adoptatorul nu-
şi exercită, potrivit legii, drepturile şi obligaţiile ce-i revin, punând astfel în pericol sănătatea ori
dezvoltarea fizică şi psihică a copilului adoptat, întocmai ca şi părintele firesc, el poate fi decăzut
din drepturile părinteşti (art.67 Codul Familiei al RM.). Decăderea adoptatorilor din drepturile
părinteşti nu echivalează şi nici nu duce automat la desfacerea adopţiei, întrucât, această
sancţiune poate fi ridicată de instanţa judecătorească, în condiţiile art.71 Codul Familiei al RM.
În cazul divorţului soţilor adoptatori, ocrotirea părintească se va reglementa conform art.33-40
Codul Familiei al RM., întrucât, copilul adoptat este asimilat celui din căsătorie, bucurându-se
de aceeaşi ocrotire. Măsurile de protecţie pot fi dispuse:

a) de instanţa judecătorească:
- în cazul decăderii ambilor adoptatori din drepturile părinteşti (art.67 Codul Familiei al RM.) şi,
- în cazul divorţului (art.33-40 Codul familiei al RM.), sau
b) de Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului. Toate problemele referitoare la
ocrotirea părintească vizează adoptatul minor şi nu se ridică în cazul în care acesta a dobândit
capacitatea deplină de exerciţiu.

Numele si prenumele adopatatului

Copilul dobândeşte, prin adopţie, numele celui care adoptă. Dacă adopţia se face de către soţi
care au un nume de familie comun, adoptatul va lua acest nume. Dacă există neînţelegeri între
soţii adoptatori cu privire la nume, instanţa judecătorească va hotărî, o dată cu încuviinţarea
adopţiei, ce nume va purta adoptatul. Pentru motive temeinice, instanţa, încuviinţând adopţia, la
cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare şi cu consimţământul copilului care a împlinit
vârsta de 10 ani, dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.

1Codul Familiei al Republicii Moldova,publicat in M.O 26.04.2001 Nr 47-48

2Dreptul Familiei.Note de curs,Marcela Marit
Aceleaşi situaţii se disting şi în cazul când un soţ adoptă copilul celuilalt soţ. Nu se poate
încuviinţa ca minorul adoptat să poarte vechiul său nume adăugat la cel dobândit prin adopţie .
Când, după încuviinţarea adopţiei, adoptatorul sau adoptatorii îşi schimbă numele, situaţia
numelui copilului adoptat este aceeaşi cu a copilului în propria familie . Dacă un soţ, care are
numele de familie comun cu celălalt soţ, este adoptat, el va rămâne în continuare cu numele
comun dobândit cu ocazia căsătoriei, fără să dobândească numele adoptatorului. În cazul în care,
celălalt soţ consimte, soţul adoptat poate dobândi numele adoptatorului. Atunci când căsătoria se
desface prin divorţ, soţul adoptat, care a purtat numele comun luat cu ocazia încheierii căsătoriei,
va reveni la numele adoptatorului ţi nu la numele avut înainte de căsătorie, conform pentru că
rudenia firească a încetat şi s-a născut rudenia civilă. Soţul adoptat va putea însă purta, după
desfacerea căsătoriei, numele comun purtat în timpul căsătoriei. După decesul celuilalt soţ, soţul
supravieţuitor adoptat va purta numele din timpul căsătoriei şi nu numele adoptatorului

Domiciliul si locuinta adoptatului

Adoptatul are domiciliul la adoptator. Dacă soţii adoptatori au domicilii separate, ei vor hotărî,
de comun acord, la care dintre ei va avea domiciliul adoptatul, iar dacă între ei există neînţelegeri
în această privinţă, va decide instanţa judecătorească. La stabilirea domiciliului, instanţa va avea
în vedere interesul minorului . Dacă numai unul dintre soţii adoptatori îl reprezintă pe adoptat
sau îi încuviinţează actele, adoptatul va avea domiciliul la acel adoptator. Locuinţa celui adoptat
este de asemenea la adoptator sau la adoptatori, iar, dacă aceştia locuiesc separat, ei decid la care
va locui adoptatul. În caz de neînţelegere va hotărî, şi ţinând cont de interesul minorului, instanţa
judecătorească . In cazul minorului care a împlinit 14 ani, autoritatea tutelară poate încuviinţa ca
aceasta să aibă o altă locuinţă decât adoptatorii, dacă aceasta este cerută de desăvârşirea
învăţăturii ori a pregătirii sale profesionale.

Obligatia legala de intretinere

Între rude există, potrivit Capitolului 12 al Codului Familiei., obligaţia legală de întreţinere.
Întrucât legea nu face nici o distincţie după cum rudenia este firească sau civilă, rezultă că, între
persoanele determinate de lege ca fiind rude, urmare a adopţiei, există şi această obligaţie.

Vocatia succesorală
Rudele rezultate din adopţie au vocaţie succesorală reciprocă, la fel ca rudele fireşti30. Actuala
reglementare a adopţiei impune soluţia, conform căreia, adoptatorul are dreptul de a-l moşteni pe
adoptat, iar părinţii fireşti ai acestuia nu au acest drept. Aceasta rezultă din asimilarea deplină a
rudeniei civile cu rudenia firească şi din aceea că, de la data încuviinţării adopţiei prin hotărâre
judecătorească irevocabilă, legăturile adoptatului cu rudele fireşti încetează, păstrându-se doar ca
impediment la căsătorie.

1Codul Familiei al RM,publicat in M.O nr 47-48

2Dreptul Familiei,Note de curs.Marcela Marit

Cetatenia adoptatorului
Minorul, străin sau fără cetăţenie, adoptat de un cetăţean român sau de doi soţi, cetăţeni români,
dobândeşte cetăţenia română (art. 13 din Legea nr. 1024 din 02.06 2000 privind cetatenia RM).
Când doar unul dintre soţii adoptatori este cetăţean român, adoptatorii vor decide cetăţenia
adoptatului, iar, în cazul în care, nu se înţeleg, decizia va fi luată de instanţa judecătorească ce va
încuviinţa adopţia. Minorul cetăţean român, adoptat de un cetăţean străin, pierde cetăţenia
română, dacă adoptatorul solicită aceasta în mod expres şi dacă adoptatorul este considerat,
potrivit legii străine, că a dobândit cetăţenia. Schimbarea cetăţeniei adoptatorului produce
aceleaşi efecte asupra cetăţeniei adoptatului ca şi schimbarea cetăţeniei părinţilor fireşti.

Drepturile si obligatiile intre adoptati si rudele adoptatorilor

In rezultatul adoptiei se stabilesc drepturi si obligatii intre adoptati si rudele adoptatorilor,intre
descendentii adoptatilor si adoptatorilor,precum si intre descendenti adoptatilor si rudele
adoptatorilor.Deci,acestor relatoo de familie li se pot aplica regulile art 86-91 din Codul Familiei
privind obligatia de intretinere intre alti membri ai familiei,cum sunt nepoti si bunei;fratii si
surorile;copii vitregi si parintii vitregi.
Pe linga consecintele juridice,prevazute de legislatia cu privire la casatorie si familie,legiuitorul a
stabilit un sir de inlesniri pentru adoptatori.
Femeia care a adoptat un copil nemijlocit dintr-o institutie medicala,unde s-a nascut,primeste,ca
si mama dupa nasterea copilului,derptul la concediu de maternitate platit pentru perioada din
momentul adoptiei si pina la expirarea a 56 zile din ziua nasterii copilului,in caz de adoptie a
doua sau mai multi copii-70 de zile;de asemenea ,in conformitatecu art.127 Codul Muncii,ea are
dreptul de concediu platit pentru ingrijirea copilului pina la implinirea virstei de trei ani,iar la
dorinta mamei I se acorda un concediu suplimentar,fara menintinerea salariului pin ace copilul
va implini virsta de sase ani.