Articolul 317.

Evadarea din locurile de deţinere

Fapta de evadare din locurile de detenție este încriminată într-o variantă-tip și într-o variantă
agravantă.
Varianta-tip este încriminată la alin.(1) art.317 CP RM, constând în evadarea din locurile de
deţinere, săvîrşită de persoana care execută pedeapsa cu închisoare, precum şi de persoana
care se află sub arest preventiv.

Evadarea din locurile de deținere în varianta sa agravată este încriminată la alin.(2)

art.317CP RM, presupunând că această faptă este:
b) săvîrşită de două sau mai multe persoane;
c) însoţită de aplicarea violenţei;
d) săvîrşită cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de arme.

Conform alin(3) art.317 CP RM, Nu constituie infracţiune, în sensul prezentului articol,

evadarea din locurile de detenţie a persoanei în privinţa căreia la momentul evadării nu exista
sau a încetat temeiul legal al detenţiei.

Obiectul juridic special- relațiile sociale cu privire la prevenirea evadării din locurile de
detenție a perprevenirea evadării din locurile de detenție a persoanei care execută pedeapsa cu
închisoare sau a persoanei cae se află sub arest preventiv.
Lit.c) alin.(2) art317 CP RM, aduce atingerea în plan secundar a relațiilor sociale cu privire la
integritatea corporală sau la sănătatea persoanei.
Obiectul material – corpul persoanei.

Latura obiectivă- constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de evadare din locurile
de detenție.
Acțiunea de evadare presupune sustragerea de la privarea de libertate la care subiectul
infracțiunii examinate este supus, prin părăsirea locului de deținere ori prin scăparea de sub
paza la care acesta se află supus.

Este o infracțiune formală, se consideră consumată din momentul încetării activității

infracționle dau datorită unor circumstanțe care împiedică această activitate.
Art. 317 CP este o infracțiune continuă ce se caracterizează prin săvîrșirea neîntreruptă, timp
nedeterminat, a activității infracționale.

Latura subiectivă- se caracterizează prin intenție directă.

Motivele acestei infracțiuni se exprimă în: recalcitranță, teribilism, dorința făptuitorului de a-
și vizita persoanele apropiate, teama pentru propria securitate.
Subiectul- persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrșirii infracțiunii a atins vîrsta
de 16 ani alin(1) sau 14 ani în ipoteza alin. (2).

Subiectul trebuie să aibă una din următoarele 2 calități speciale:

1) persoană care execută pedeapsa cu închisoarea;
2) persoană care se află sub arest preventiv.
Nu poate fi subiect al infracțiunii de evadare din locurile de deținere:

1. Persoana care se află sub arest la domiciliu;

2. Persoana care execută sancțiunea arestului contravențional;
3. Persoana supusă arestului privit ca sancțiune disciplinară aplicată față de militari în
condițiile Legii RM cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare;
4. Persoana reținută în condițiile Codului de procedură penașă sau ale Codului
contravențional;
5. Persoana internată într-o instituție psihiatrică
6. Minorul internat într-o instituție specială de învățămînt și de reeducare sau într-o
instituție curativă și de reeducare.

În concordanță cu alin.(3) art.317 CP RM, nu poate fi subiect al infracțiunii analizate nici

persoana în privința cărei la momentul evadării nu exista sau a încetat temeiul legal al
detenției.