Grile cu privire la tema: Familia

1. În sens restrâns familia înseamnă:

X a) soţii;
X b) soţii şi copii lor;
c) toate persoanele legate prin căsătorie sau rudenie.

2. Izvor al întemeierii familiei este:

a) legea;
b) voinţa soţilor;
X c) actul căsătoriei.

3. Funcţiile familiei sunt:

a) de solidaritate a membrilor ei;
X b) economică;
X c) educativă.

4. Funcţia economică a familiei este:

a) diferită de la o etapă la alta;
b) comună tuturor orânduirilor social – istorice;
c) funcţie de bază a familiei.

5. Familia, în sens restrâns cuprinde:

a) persoanele legate prin căsătorie;
b) rudele până la gradul IV inclusiv;
c) persoanele legate prin adopţie.

6. Caracterele familiei sunt:

a) este fenomen social complex;
b) are caracter istoric;
c) este întemeiată pe căsătoria liber consimţită între soţi.

7. Noţiunea juridică şi noţiunea sociologică a familiei sunt:

a) identice;
b) diferite;
c) diferite, dar cu unele caracteristici comune.

Grile cu privire la tema: Dreptul Familiei

1. Principiile dreptului familiei sunt reglementate expres în:

a) Codul Familiei;
b) Constituţie;
c) Alte cate normative.
2. Sunt izvoare ale Dreptului Familiei:
a) Constituţia;
b) Codul Familiei;
c) OUG nr. 25/1997 privind adopţia.

3. Principiul monogamiei este reglementat expres în:

a) Constituţie;
b) Codul Familiei;
c) Ordonanţă de Guvern.

4. Dreptul familiei este ramură autonomă a:

a) sistemului de drept român;
b) dreptului român privat;
c) dreptului public.

5. Familia este reglementată de principiu în:

a) Codul familiei;
b) Constituţie;
c) Alte acte normative.

6. Obiectul d ereglementare a Dreptului familiei este alcătuit din:

a) raporturile rezultând din căsătorie;
b) raporturile create prin adopţie;
c) alte raporturi asimilate de lege sub unele aspecte raporturilor de familie.

7. Principiul egalităţii în drepturi între bărbat şi femeie este înscris în:

a) Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
b) Codul familiei;
c) Constituţie.

Grile cu privire la tema: Dreptul familiei si starea civilă

1. Reconstituirea actelor de stare civilă se poate face la cerere dacă:

a) registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse în totalitate sau în
parte;
b) actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat
certificatul ori extrasul de pe acest act;
c) din orice motiv, titularul actului cere efectuarea acestei operaţiuni.

2. Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă şi a

menţiunilor poate fi dispusă la cererea următoarelor peroane sau organe:
a) Parchetul;
b) Autoritatea administraţiei publice locale;
 c) persoana interesată.

3. Întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă:

a) întocmirea actului de naştere sau de deces a fost omisă, deşi a fost luat
consimţământul soţilor de către ofiţerul de stare civilă;
b) din orice împrejurare, isntanţa judecătorească dispune această operaţiune de
stare civilă;
c) solicită persoana interesată.

4. Înscrierea menţiunilor de stabilire a filiaţiei pe actul de naştere şi, după caz, de

căsătorie şi de deces se face:
a) la cererea celui nteresat;
b) din oficiu;
c) la solicitarea Parchetului.

5. Menţiunile se înscriu în actele de stare civilă, cu privire la modificările intervenite

în starea civilă a persoanei în următoarele cazuri:
a) schimbarea numelui;
b) pierderea sau dobândirea cetăţeniei române;
c) încuviinţarea sau desfacerea adopţiei.

6. Au atribuţii de stare civilă următoarele persoane:

a) comandanţii de nave sau aeronave;
b) şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră;
c) primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi
comunelor.

7. Atribuţiile ofiţerului de stare civilă pot fi îndeplinite şi d ealte persoane şi anume:

a) viceprimarii;
b) secretari;
c) alţi funcţionari ai aparatului propriu.

Grile cu privire la tema: Actul căsătoriei

1. Actul căsătoriei se caracterizează prin:

a) încheierea în scopul întemeierii unei familii;
b) solemnitate
c) publicitate.

2. Termenul de căsătorie desemnează:

a) actul juridic, manifestarea de voinţă a viitorilor soţi;
b) instituţia juridică (ansamblul normelor juridice care o reglementează);
 c) starea juridică a persoanei care dobândeşte prin căsătorie un statut juridic
corespunzător.

3. Crează drepturi şi obligaţii de soţi actul juridic încheiat de:

a) orice autoritate de stat, la cererea soţilor;
b) ofiţerul de stare civilă;
c) soţi, în orice împrejurare cerută de ei.

4. Natura juridică a catului căsătoriei constă în:

a) natură contractuală
b) natură civilă
c) natura unui act de Dreptul familiei

5. Codul familiei utilizează cel mai frecvent termneul de căsătorie pentru a desemna:
a) normele juridice aplicabile soţilor;
b) statutul lor legal al soţilor;
c) acordul de voinţă a viitoilor soţi la încheierea căsătoriei.

6. Caracterul civil al căsătoriei este prevăzut expre în:

a) Codul familiei
b) Constituţie
c) Codul civil.

7. Consimţământul persoanei la încheierea căsătoriei priveşte:

a) rezolvarea tuturor aspectelor impuse de căsătorie prin voinţa liber exprimată
a soţilor;
b) încheierea actului căsătoriei;
c) dobândirea comunităţii de bunuri a soţilor.

Grile cu privire la tema: Efectele căsătoriei

1.Sunt bunuri proprii ale fiecărui soţ următoarele:

a) indemnizaţia de asigurare sau despăgubirea pentru pagube pricinuite
persoanei;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitării profesiunii unuia dintre soţi.

2. Prezumţia mandatului casnic tacit al soţilor constă în:

a) administrarea, folosirea şi dispoziţia comună a bunurilor comune;
b) exercitarea de către fiecare soţ a dreptului de administrare, folosinţă şi
dispoziţie asupra bunurilor comune, fiind socotit că are şi consimţământul celuilalt
soţ;
 c) exercitarea dreptului de proprietate al soţilor în prezenţa consimţământului
expres al celuilalt soţ.

3. Soţii răspund cu bunurile comune pentru:

a) obligaţiile ce au contractat împreună;
b) obligaţiile contractele de fiecare dintre soţi pentru îndeplinirea nevoilor
obişnuite ale căsniciei;
c) cheltuielile făcute cu administrarea oricăruia dintre bunurile lor comune.

4. Efectele perosnale ale căsniciei privesc:

a) domiciliul soţilor;
b) numele;
c) capacitatea de exerciţiu deplină a femeii măritate.

5. Îndatoririle conjugale ale soţilor sunt prevăzute în:

a) codul familiei în mod expres;
b) codul familiei implicit;
c) codul civil.

6. Cetăţenia se dobândeşte prin căsătorie:

a) nu
b)da
c) la cerere.

7. Soţii hotărăsc în tot ceea ce priveşte căsătoria:

a) de comun acord;
b) potrivit voinţei unuia dintre soţi;
c) conform legii.

Grile cu privire la tema: Desfiinţarea căsătoriei (nulitatea)

1. Efectul nulităţii căsătoriei constă în:

a) încetarea ei;
b) desfacerea acesteia;
c) desfiinţarea căsătoriei.

2. Nulitatea căăstoriei produce efecte pentru:

a) viitor;
b) trecut (retroactiv);
c) prezent.

3. Nulitatea absolută a căsătoriei este constatată în justiţie pentru:

a) vicii de consimţământ la încheierea căsătoriei;
 b) motive temeinice survenite în timpul căsătoriei;
c) nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege la încheierea căsătoriei (art. 19
Codul familiei).

4. Legea nr. 23/1999 a modificat instituţia nulităţii căsătoriei prin:

a) modificarea privind art. 16 alin. 1 C. Fam. Referitoare la consimţământul la
căsătorie;
b) introducerea art. 13 cu privire la publicarea extrasului de pe declaraţia de
căsătorie;
c) modificarea art. 17 C. Fam.

5. Dreptul la acţiune în constatarea nulităţii absolute a căsătoriei este:

a) prescriptibil, în 6 luni de la încheierea căsătoriei;
b) imprescriptibil;
c) prescris, în termen de 3 ani.

6. În ambele cazuri de nulitate a căsătoriei ( absolută şi relativă), aceste sancţiuni

civile care afectează actul juridic al căsătoriei pot fi solicitate în Justiţie de:
a) orice persoană;
b) soţul nevinovat;
c) orice persoană interesată sau numai de soţul inocent, după caz.

7. Acţiunea civilă în pronunţarea anulării căsătoriei se poate introduce la Tribunalul

competent:
a) oricând;
b) în termen de şase luni;
c) în termen de un an.

Grile cu privire la tema: Desfacerea căstoriei prin divorţ

1. Sunt motive de divorţ:

a) infidelitatea soţului;
b) consumul de alcool;
c) starea de sănătate a soţilor.

2. Efectele divorţului cu privire la relaţiile perosnale dintre soţi se referă la:

a) cetăţenie;
b) vocaţia succesorală;
c) capacitatea de exerciţiu deplină a soţiei minore.

3. Reglementarea divorţului în condiţiile actuale, în comparaţie cu reglementarea

anterioară din codul civil este:
a) identică;
 b) diferită;
c) menţinută parţial din vechea reglementare.

4. Partajul bunurilor comune ale soţilor se realizează prin:

a) voinţa judecătorului;
b) acordul de voinţă a soţilor;
c) lege.

5. Sunt criterii de atribuire a locuinţei unuia dintre soţi, în procresul de divorţ,

următoarele:
a) starea de sănătate a soţilor;
b) situaţia materială a acestora;
c) intereseul copilului minor.

6. În cazul divorţului prin acordul soţilor sunt necesare următoarele condiţii legale:
a) inexistenţa copiilor minori rezultaţi din convieţuirea soţilor;
b) starea de sănătate precară a soţilor;
c) cel puţin un an de la încheierea căsătoriei.

7. Împăcarea soţilor în procesul de divorţ produce următorul efect:

a) stingerea procesului de divorţ în orice fază;
b) continuarea divorţului;
c) suspendarea divorţului.

Grile cu privire la tema: Rudenia

1. Rudenia firească (de sânge) este în linie:

a) dreaptă;
b) colaterală;
c) dreaptă, ascendentă sau descendentă.

2. Rudenia în linie dreaptă este bazată pe:

a) adopţie;
b) descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană;
c) faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.

3. Gradele de rudenie, în linie dreaptă se stabilesc:

a) după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude pănă la ascendentul
comun;
b) coborând de la ascendentul comun până la cealaltă rudă;
c) după numărul naşterilor.

4. Afinitatea creată între soţ şi rudele celuilalt soţ încetează prin:

 a) moartea celuilalt soţ;
b) desfacerea căsătoriei prin divorţ;
c) nulitatea căsătoriei.

5. Impedimentul rezultat din rudenie acţionează între rudele:

a) în linie dreaptă;
b) în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv;
c) toate, indiferent de gradul de rudenie.

6. Impedimentul rezultând din adopţie (rudenie civilă) oprelte căsătoria între:

a) copiii adoptatorului pe de o parte şi adoptat şi copiii acestuia pe de altă
parte;
b) adoptat şi părinţii fireşti;
c) copilul adoptat şi rudele sale fireşti.

7. Pentru motivele temeinice căsătoria este încuviinţată între rudele în linie:

a) dreaptă;
b) colaterală indiferent de gradul lor de rudenie;
c) colaterală, până la gradul IV inclusiv.

Grile cu privire la tema : Filiaţia faţă de mamă

1.Acţiunea pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă:

a) se prescrie în termen de 1 an de la naşterea copilului;
b) nu se prescrie în timpul vieţii copilului;
c) se prescrie în termen de 6 luni de la naşterea copilului.

2. Filiaţia faţă de mamă rezultă din:

a) certificatul de naştere;
b) faptul naşterii;
c) certificatul constatator al naşterii.

3. Mama poate recunoaşte pe copil dacă naşterea:

a) nu a fost înregistrată în registrul de starea civilă;
b) a fost înregistrată în registrul de stare civilă ca născut din părinţi
necunoscuţi;
c) nu corespunde cu adevărul.

4. Recunoaşterea se poate face prin:

a) declaraţie la serviciul de stare civilă;
b) înscris autentic sau testament;
c) în orice alt mod ales de mama.
5. Recunoaşterea făcută prin testament:
a) se poate revoca;
b) nu se poate revoca;
c) depinde de condiţiile prevăzute de lege pentru a produce consecinţe juridice.

6. Dovada filiaţiei faţă de mama se poate face în faţa judecătorilor abilitaţi cu

judecarea cauzelor de stabilire a filiaţiei prin orice mijloc de dovada dacă:
a) mama adresează instanţei judecătoreşti o cerere în acest sens;
b) din orice împrejurări, dovada filiaţiei faţă de mama nu se poate face prin
certificatul constatator al naşterii;
c) se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii.

7. Acţiunea pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă aparţine:

a) numai copilului;
b) moştenitorilor copilului;
c) moştenitorilor pretinsei mame.

Grile cu privire la tema: Statutul legal al copilului

1. Copilul din prima casatorie si copilul din afara casatoriei au situatii juridice:
a) diferite;
b) identice;
c) conform legii.

2. Numele copilului din casatorie este stabilit diferit dupa cum:

a) parintii au un nume de familie comun;
b) parintii au nume diferite;
c) hotaraste autoritatea tutelara.

3. Copilul dobandeste cetatenie romana la cerere daca:

a) are sub 18 ani si locuieste pe teritoriul statului roman;
b) copilul minor locuieste in Romania cu cel putin unul dintre parinti;
c) patintele cu care locuieste minorul pe teritoriul Romaniei dobandeste el
insusi cetatenie romana.

4. Copilul dobandeste cetatenie romana prie:

a) nastere:
b) adoptie;
c) repatriere.

5. Situatia legala a copilului din casatorie pote fi privita sub aspectul:

a) domiciliului;
b) numelui;
 c) obligatia de intretinere intre parinti si copil.

6. Principiul fundamental cu privire la efectele juridice ale filiatiei din afara

casatoriei este prevazuta de:
a) Codul Familiei;
b) Codul Civil;
c) Constitutie.

7. Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita prin recunoastere sau
prin hotarare judecatoreasca are fata de parinti si rudele acestuia situatia
legala:
a) diferita fata de copilul din casatorie;
b) identica cu a copilului din casatorie;
c) conform legii.

REZULTATELE GRILELOR:
1.b,c. 6. a,c.
2. a,b,c. 7. b,c.
3.a,b,c.
4.a,b,c.
5.a,b,c.

Grile cu privire la tema: Filiatia fata de tata

1. Prezumtia de paternitate actioneaza in favoarea copilului nascut:

a) in timpul casatoriei;
b) dupa desfacerea casatoriei;
c) dupa declararea nulitatii sau anularea casatoriei;

2. Dreptul la actiune in taga paternitatii apartine:

a) mamei copilului;
b) sotului mamei copilului;
c) procurorului.

3. Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de:

a) cel recunoscut;
b) mama;
c) orce persoana interesata.
4. Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei are ca titular:
a) copilul;
b) mostenitorii copilului;
c) mostenitorii pretinsului tata;
5. Dreptul la actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei se prescrie in
termen de:
a) un an de la nasterea copilului;
b) 6 luni de la nasterea copilului;
c) un an de la inceputul convetuiriipretinsului tata cu mama copilului ori a
intretinerii copilului.

6. Recunoasterea paternitatii copilului conceput si nascut in afara casatoriei se

face prin:
a) declaratia facuta la serviciul de stare civila;\
b) inscris autentic;
c) testament.

7. Filiatia fata de tata se stabileste prin:

a) recunoasterea voluntara;
b) prezumtia de paternitate;
c) hotararea judecatoreasca irevocabila.

REZULTATELE GRILELOR:
1. a,b,c. 7. a,b,c.
2. a,b,c.
3. c.
4. a.
5. a,c
6. a,b,c.