Seminar 8 – Rentabilitatea și riscul valorilor mobiliare

1. Rentabilitatea valorilor mobiliare (vezi Cursul 7)

Rata anuală de rentabilitate a unei valori mobiliare se obține raportând rezultatele generate de aceasta pe
parcursul unui an (dividendul/cuponul și modificarea prețului) la investiția făcută pentru a obține respectiva
valoare mobiliară (prețul său de la începutul anului):

Astfel, cele două componente ale ratei rentabilității sunt:

- Randamentul de dividend (de cupon):

- Rata câștigului de capital:

În cazul unei perioade de deținere de T ani, rata de rentabilitate aferentă întregii perioade se va calcula ca:
∑

Rentabilitatea medie anuală ( ̅ ) se poate estima pornind de la rentabilitatea întregii perioade cu ajutorul
mediei aritmetice: ̅ .

2. Rentabilitatea așteptată (sperată) și riscul valorilor mobiliare (vezi Cursul 7)

În ipoteza că trecutul este o oglindă a viitorului, rentabilitatea așteptată (sperată) în viitor de la o valoare
mobiliară reprezintă media aritmetică simplă a rentabilităților înregistrate în trecut de către aceasta:
∑

Riscul valorii mobiliare este reprezentat de variabilitatea rentabilităților istorice față de medie (rentabilitatea
așteptată). Această variabilitate este măsurată cu ajutorul dispersiei (varianței):
∑

respectiv cu ajutorul abaterii medii pătratice:

Notă. Dacă se cunosc frecvențele ( ) cu care au fost înregistrate rentabilitățile istorice, formulele de calcul
ale rentabilității așteptate și dispersiei (varianței) devin:
∑
∑

∑
∑
Dacă se operează cu rentabilități pe fracțiuni de an (zilnice, săptămânale, lunare etc.), indicatorii pot fi
anualizați (transformați în valori anuale) prin intermediul următoarelor relații de legătură:

( ⁄ ) ( ⁄ ) ( ⁄ ) √

Notă. În ipoteza că rentabilitatea unei valori mobiliare este distribuită normal, se pot face previziuni asupra
nivelurilor viitoare ale acesteia cu ajutorul rentabilității sperate și a abaterii medii pătratice. Astfel,
probabilitatea ca rentabilitatea viitoare să se situeze în intervalul:
- ( este de 68,3%;
- ( este de 95,4%;
- ( este de 99,7%.

Aplicația 1. Un investitor a analizat evoluția acțiunilor Coca-Cola pe parcursul ultimilor patru ani. Din
analiza sa au reieșit următoarele informații:
- La începutul anului 2013 cursul acțiunilor Coca-Cola a fost de 37,60 USD/acțiune. La sfârșitul
fiecăruia dintre următorii patru ani s-au înregistrat următoarele cursuri: 41,31 USD/acțiune (2013),
42,22 USD/acțiune (2014), 42,96 USD/acțiune (2015), respectiv 41,46 USD/acțiune (2016);
- Dividendul anual pe acțiune a avut următoarele valori: 1,12 USD (2013), 1,22 USD (2014),
1,32 USD (2015), respectiv 1,4 USD (2016).
Pe baza informațiilor prezentate, calculați și comentați:
a) Rata de rentabilitate a acțiunilor Coca-Cola pe parcursul întregii perioade analizate;
b) Rentabilitatea medie anuală a acțiunilor Coca-Cola pe parcursul întregii perioade analizate;
c) Rentabilitățile anuale ale acțiunilor Coca-Cola (pentru fiecare dintre cei patru ani), precum și
descompunerea acestora pe componente: randamentul de dividend și rata câștigului de capital;
d) Pe baza rentabilităților anuale calculate la punctul anterior, determinați rentabilitatea sperată anuală a
acțiunilor Coca-Cola, varianța și abaterea medie pătratică a rentabilității sperate;
e) În ipoteza că rentabilitatea acțiunilor Coca-Cola urmează o lege normală de distribuție, construiți
intervalele în care rentabilitatea anului următor se va regăsi cu o probabilitate de 68,3%, 95,4%,
respectiv 99,7%.

Aplicația 2. Un investitor a analizat evoluția obligațiunilor emise de Trezoreria Statelor Unite, având o
valoare nominală de 100 USD, maturitatea de 5 ani și o rată anuală fixă a cuponului de 1,875%. Analiza sa a
acoperit perioada ultimilor patru ani și cuprinde următoarele informații:
- La începutul anului 2013 cursul obligațiunilor a fost de 105,63%;
- La sfârșitul fiecăruia dintre următorii patru ani s-au înregistrat următoarele cursuri: 100,66% (2013),
101,04% (2014), 100,52% (2015), respectiv 99,72% (2016).
Pe baza informațiilor prezentate, determinați și comentați:
a) Rata de rentabilitate a acestor obligațiuni pe parcursul întregii perioade analizate;
b) Rentabilitatea medie anuală a acestor obligațiuni pe parcursul întregii perioade analizate;
c) Rentabilitățile anuale ale obligațiunilor analizate (pentru fiecare dintre cei patru ani), precum și
descompunerea acestora pe componente: randamentul de cupon și rata câștigului de capital;
d) Pe baza rentabilităților anuale calculate la punctul anterior, determinați rentabilitatea sperată anuală a
acestor obligațiuni, varianța și abaterea medie pătratică a rentabilității sperate;
e) În ipoteza că rentabilitatea acestor obligațiuni urmează o lege normală de distribuție, construiți
intervalele în care rentabilitatea anului următor se va regăsi cu o probabilitate de 68,3%, 95,4%,
respectiv 99,7%.
Aplicația 3. Pe parcursul anului 2016, acțiunile Banca Transilvania au înregistrat următoarele rentabilități
zilnice cu frecvențele de apariție corespunzătoare:

Rata de rentabilitate zilnică Frecvența

-4,82% 12
-0,78% 89
0% 23
0,76% 115
3,41% 14
TOTAL 253

a) Determinați rentabilitatea așteptată zilnică a acțiunilor Băncii Transilvania, dispersia și abaterea

medie pătratică a acesteia;
b) Anualizați valorile calculate la punctul anterior;
c) În ipoteza că rentabilitatea acțiunilor Băncii Transilvania este distribuită normal, stabiliți intervalele
în care rentabilitatea anului următor se va regăsi cu o probabilitate de 68,3%, 95,4%, respectiv 99,7%.

Aplicații suplimentare

Aplicația 4. Un investitor a analizat evoluția acțiunilor Apple pe parcursul ultimilor cinci ani. Din analiza sa
au reieșit următoarele informații:
- La începutul anului 2012 cursul acțiunilor Apple a fost de 58,75 USD/acțiune. La sfârșitul fiecăruia
dintre următorii cinci ani s-au înregistrat următoarele cursuri: 76,02 USD/acțiune (2012),
80,15 USD/acțiune (2013), 110,38 USD/acțiune (2014), 105,26 USD/acțiune (2015), respectiv
115,82 USD/acțiune (2016);
- Dividendul anual pe acțiune a avut următoarele valori: 0,75 USD (2012), 1,68 USD (2013),
1,84 USD (2014), 2,03 USD (2015), respectiv 2,23 USD (2016).
Pe baza informațiilor prezentate, determinați și comentați:
a) Rata de rentabilitate a acțiunilor Apple pe parcursul întregii perioade analizate;
b) Rentabilitatea medie anuală a acțiunilor Apple pe parcursul întregii perioade analizate;
c) Rentabilitățile anuale ale acțiunilor Apple (pentru fiecare dintre cei cinci ani), precum și
descompunerea acestora pe componente: randamentul de dividend și rata câștigului de capital;
d) Pe baza rentabilităților anuale calculate la punctul anterior, calculați rentabilitatea sperată anuală a
acestor acțiuni, varianța și abaterea medie pătratică a rentabilității sperate;
e) Construiți intervalele în care rentabilitatea anului următor se va regăsi cu o probabilitate de 68,3%,
95,4%, respectiv 99,7% (în ipoteza că rentabilitatea acțiunilor Apple urmează o lege normală de
distribuție).

Aplicația 5. Pe parcursul anului 2013, acțiunile Ford Motor Company au înregistrat următoarele rentabilități
săptămânale cu frecvențele de apariție corespunzătoare:

Rata de rentabilitate săptămânală Frecvența

-4,5% 8
-1,5% 15
0,75% 14
3% 10
6,8% 5
TOTAL 52
 a) Determinați rentabilitatea așteptată săptămânală, dispersia și abaterea medie pătratică a acesteia;
b) Anualizați valorile calculate la punctul anterior;
c) Construiți intervalele în care rentabilitatea anului următor se va regăsi cu o probabilitate de 68,3%,
95,4%, respectiv 99,7% (în ipoteza că rentabilitatea acțiunilor Ford Motor Company urmează o
distribuție normală);

Aplicația 6. Pe parcursul anului 2013, acțiunile Bank of America au înregistrat următoarele rentabilități
lunare cu frecvențele de apariție aferente:

Rata de rentabilitate lunară Frecvența

-6% 1
-2,5% 4
0,5% 3
11% 4
TOTAL 12

a) Determinați rentabilitatea așteptată lunară a acțiunilor Bank of America, dispersia și abaterea medie
pătratică a acesteia;
b) Anualizați valorile calculate la punctul anterior.

Bibliografie:
1. „Finanțe Corporative cu Excel”, Stancu Ion și Stancu Dumitra, Editura Economică, 2012, Capitolul 3.
Rentabilitatea și riscul valorilor mobiliare;
2. „Finanțe” – ediția a 4-a, Stancu Ion, Editura Economică, 2007, Capitolul 6. Rentabilitatea și riscul
valorilor mobiliare;
3. „Piețe financiare și gestiunea portofoliului”, Stancu Ion (coordonator), Editura Economică, 2004,
Capitolul 5. Rentabilitatea și riscul valorilor mobiliare.