Model de analizĆ a riscului de credit

Conf. univ. dr. Mădălina Gabriela ANGHEL

Conf. univ. dr. Aurelian DIACONU
Universitatea „ARTIFEX” din Bucureúti
Drd. Georgiana NIğĂ
Academia de Studii Economice, Bucureúti
Ec. Andreea Ioana MARINESCU

Abstract
Riscul de credit poate Þ deÞnit ca riscul care apare atunci când clientul băncii
nu îЮi îndeplineЮte obligaаiile, în conformitate cu termenele Юi prevederile contractului,
suferind pierderi deаinătorul activelor. Riscul de creditare reprezinta cea mai periculoasa
categorie de riscuri bancare, întrucât se inÞltreaza la nivelul unei game mai largi de
servicii si expuneri.
În cele ce urmează vom prezenta etapele parcurse de bancă în asumarea riscu-
lui, analiza ratei riscului de credit în perioada 2007-2015, cât Юi o analiză Þnanciară a
întreprinderii în relaаia cu banca.
Cuvinte cheie: model, analiză, client, obligaаii, risc de credit, bancă, analiza
SWOT.

Riscul de credit este deÞnit ca Þind riscul ca partenerul de afaceri sa nu Þe ca-

pabil sa iúi onoreze datoria partial sau total la data prestabilita in contract.
În România, băncile au reglementat calcul provizioanelor prin norme metodologice
în care se regăsesc ponderile care se aplică pentru creditele acordate având in vedere
garanĠia acestora úi valorea de lichidare a imobilelor rezultată în urma evaluării acestora.
ClasiÞcarea provizioanelor se aplica creditelor cu garanĠii si fara garanĠii cu procente
diferite, depinzând de tipul garanĠiei, în cazul unui credit cu garanĠie teren vom avea un
coefÞcient mai mare faĠă de un credit cu garanĠie imobil cu construcĠie.
Băncile aplică următorii coeÞcienĠi de provizoane:

CoeÞcienĠi de provizioane
Standard În observaĠie Substandard Îndoielnic Pierdere
0 0,05 0,2 0,5 1
Sursa: BNR

CoeÞcienĠii de previziune se aplică pentru a creea fondul necesar acoperirii

riscului bancar în contextul activităĠii de creditare. Acest risc se analizează úi stabileúte
în funcĠie de creditele neperformante care au fost investigate pe intervalle de timp. In
graÞcul următor sunt reprezentate creditele neperformante înregistrate pe o perioadă de
cinci ani (2008-2013), care a corespuns crizei economico-Þnanciare.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2016 37

 Creditele neperformante la nivel agregat în perioada 2008 –2013

In asumarea riscului, banca parcurge următoarele etape:

• Acceptarea cererii de credit
La acceptarea cererii de credit, interdicĠiile úi restricĠiile trebuie veriÞcate, i se
atribuie un cod de tranzacĠie clientului úi se veriÞca grupul de clienĠi aßaĠi în legătură al
clientului.
În cursul evaluării următorii clienĠi trebuie veriÞcaĠi: clientul (solicitantul credi-
tului); participanĠii în cadrul tranzacĠiei solicitate: co-aplicantul, Þdeiusorii, granúii, debi-
torul ipotecar, persoana care ganarantează cu deposit collateral; părĠile aßate în legătură
cu debitorul principal: acĠionarii ce deĠin o participaĠie de cel puĠin 50% sau nu deĠin cel
puĠin din drepturile de vot, reprezentatul legal al entităĠii.
ClienĠii sunt supuúi unor veriÞcări de preÞltrare cum sunt: lista neagră internă a
Băncii; participanĠii nu sunt in lista CIP; participanĠii nu se aßă în CRC; participanĠii vor
Þ obligatoriu înregistraĠi în RECOM; participanĠii nu au poprire activă; participanĠii nu
au datorii la bugetul de stat.
• Evaluarea creditului
Evaluarea clientului (ratingul) precum úi eveluarea tranzacĠiei din punctul de ve-
dere al afacerii úi riscului se realizează în cadrul procesului de evaluare a creditului, împreună
cu eveluarea garanĠiilor úi a titlurilor de valoare , în baza cărora se va realiza o propunere cu
privire la următoarele: condiĠiile de risc ale tranzacĠiei inclusive mixul de garanĠii; riscul
de credit maxim care poate Þ asumat faĠă de un anumit client, limita de credit; condiĠii de
monitorizare pentru segmentele altele decât segmental clienĠi peroane Þzice.
• Decizia cu privire la asumarea riscului se va lua în funcĠie de limita credi-
tului acordat conform CompetenĠelor de aprobare a Þecărei Bănci.
• Încheierea contractului de credit
După luarea deciziei, administratorul de credit din cadrul Băncii veriÞca in-
deplinirea condiĠiilor necesare pentru încheierea contractelor în conformitate cu
intrucĠiunile úi reglementările interne úi rezoluĠia de aprobare. Tragerea creditului se
poate realiza doar atunci când condiĠiile necesare prevăzute în contract au fost respectate.
Monitorizarea se va realiza după asumarea riscului úi până la expirarea/rezilierea con-
tractului de credit.

38 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2016

 În România situaĠia creditelor acordate versus rata riscului de credit se prezintă
dupa cum este se regăseúte în tabelul de mai jos:

Rata riscului de credit

Credite acordate /
Rata riscului de credit
Depozite atrase de la clienĠi
Data (%) (%)
IAICT_CC_DC IAICT_RRC
mar. 2015 93,68 -
dec. 2014 91,33 -
sep. 2014 99,65 -
iun. 2014 103,56 -
mar. 2014 105,36 32,60
dec. 2013 104,59 32,14
sep. 2013 111,50 31,77
iun. 2013 113,71 30,49
mar. 2013 114,30 29,98
dec. 2012 117,37 29,91
sep. 2012 120,69 26,78
iun. 2012 120,65 26,06
mar. 2012 119,61 25,56
dec. 2011 116,65 23,28
sep. 2011 118,63 23,03
iun. 2011 118,42 21,89
mar. 2011 114,78 22,00
dec. 2010 113,46 20,82
sep. 2010 116,26 20,24
iun. 2010 117,46 17,81
mar. 2010 113,24 17,17
dec. 2009 112,80 15,29
sep. 2009 117,55 14,18
iun. 2009 119,23 11,76
mar. 2009 124,69 9,40
dec. 2008 122,03 6,52
sep. 2008 124,71 5,28
iun. 2008 119,64 4,71
mar. 2008 116,10 4,42
dec. 2007 108,72 4,00

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2016 39

 
În perioada 2009 - 2014, sistemul bancar a înregistrat o pierdere netă consolidată
de 1,6 mld. euro. Aporturile suplimentare de capital s-au ridicat la 1,8 mld. euro în
perioada 2009 - 2014.
• Lichiditatea reprezintă capacitatea elementelor de activ de a Þ transformate în
bani. Cu cât un activ este mai lichid, cu atât este mai uúor transformabil în cash. Cele mai
lichide elemente din activul bilanĠier sunt chiar disponibilităĠile băneúti, iar cel mai puĠin
lichide, imobilizările. Pentru aceasta se calculează fondul de rulment, utilizând formula:
Fr = Rs - Ai, unde:
Fr = fond rulment; Rs = resursele ;
Ai = activ imobilizat.
În cazul în care Fr>0, întreprinderea va putea să reziste la anumite riscuri
Dacă FR<0, întreprinderea realizează împrumuturi pe termen scurt;
Echilibrul pe termen lung poate Þ identiÞcat prin fondul de rulment permanent,
indicator deÞnit prin relaĠia.
FRP = CPT + IDF - TAI, unde:
FRP = fondul de rulment permanent; TAI = total active imobilizate.
IDF = împrumuturi úi datorii Þnanciare între 1 úi 5 ani úi peste;
ExistenĠa unui fond de rulment permanent pozitiv certiÞcă o stare de echilibru
Þnanciar pe termen lung. Pentru a nu ne îndepărta de o gestiune performantă, dimensi-
unile fondului de rulment permanent pozitiv nu trebuie exagerate întrucât costurile capi-
talurilor procurate pe termen lung sunt superioare celor pe termen scurt.
Un fond de rulment negativ va evidenĠia imposibilitatea Þrmei de a asigura un
excedent de resurse Þnanciare pe termen lung din care să poată Þ acoperite necesităĠile de
ÞnanĠare pe termen scurt.
Pentru caracterizarea stării de echilibru pe termen lung realizat pe seama
resurselor proprii se utilizează ca indicator de analiză fondul de rulment propriu, al cărui
relaĠie de calcul îmbracă forma:
FRp = CpT - TAI, unde:
FRp = fondul de rulment propriu; CpT = capital propriu total;
TAI = total active imobilizate.
ExistenĠa unui Fr pozitiv certiÞcă faptul că Þrma se aßă într-o stare de echilibru
Þnanciar pe termen lung realizat pe baza capitalurilor proprii.

40 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2016

 • Analiză Þnanciară a întreprinderii în relaĠia cu banca
Analiza solvabilităĠii întreprinderii este foarte importantă. Vom analiza activul
net al întreprinderii, utilizând relaĠia
Activ Net = Total Activ - Total Datorii
• Limita calculată a clientului
În cursul evaluării creditului, limita calculată este determinate pe baza
operaĠiunilor úi datelor Þnanciare ale clientului (situaĠiile Þnanciare Þnale aferente ul-
timului an incheiat) Acesta este un indicator obiectiv care oferă informaĠi cu privire la
bonitatea clientului.
• Limita de credit
Este suma dintre valoarea existentă a asumărilor de risc de credit aprobate úi
valoarea asumărilor de risc de credit care sunt în curs de aprobare. La aprobarea limitei
de credit Băncile nu iau în considerare ÞnanĠările planiÞcate. În cazul creditelor de tip
revolving, linia de credit totală acordată va Þ considerate ca asumare de risc existent.
Limita de credit poate Þ limită peraĠionalp sau limită individuală.

Metode de calculare a limitei de credit

În funcĠie de tipul situaĠiilor Þnanciare utilizate, limita calculate poate Þ deter-
minate în baza următoarelor metode: clienĠi cu contabilitate în partidă; clienĠi cu cont-
abilitate în partidă simplă; clienĠi cu alte tipuri de contabilitate; alĠi clienĠi corporate.
• Determinarea limitei calculate pentru clienĠii cu contabilitate în partidă dublă
este determinată în baza datelor Þnanciare planiÞcate, estimată.
Limita calculată = ProÞt operaĠional planiÞcat pentru următorul an/ costul cre-
ditului – Expunere existentă la alte instituĠii Þnanciare.
Limita calculată poate Þ determinată în baza datelor istorice, dacă: Clientul nu
prezintă planul de afaceri; Limita este stabilită în scopuri de achiziĠie; Planul de afaceri
prezentat este considerat de către Banca prea optimist;
Banca utilizează analiza SWOT, care determină atât beneÞciile care duc la atin-
gerea obiectivelor (surse interne) cât úi elementele care pun în pericol atingerea obiec-
tivelor (surse externe).

Modelul SWOT
 %HQHILFHDWLQJHULL 3XQLQSHULFRO
RELHFWLYHORU DWLQJHUHDRELHFWLYHORU
675(1*7+6 :($.1(66(6
6XUVDLQWHUQD
RUJDQL]DWLD

381&7(7$5, 381&7(6/$%(
OHIRORVLP OHHOLPLQDP
 

23325781,7,(6 7+5($76
PHGLXO
H[WHUQD

H[WHUQ
6XUVD

2325781,7$7, $0(1,17$5,
OHIUXFWLILFDP OHHYLWDP
 

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2016 41

 Concluzii
CoeÞcienĠii de previziune se aplică pentru a creea fondul necesar acoperirii
riscului bancar în contextul activităĠii de creditare. Acest risc se analizează úi stabileúte
în funcĠie de creditele neperformante care au fost investigate pe intervalle de timp. In
graÞcul următor sunt reprezentate creditele neperformante înregistrate pe o perioadă de
cinci ani (2008-2013), care a corespuns crizei economico-Þnanciare.
În perioada 2009 - 2014, sistemul bancar a înregistrat o pierdere netă consolidată
de 1,6 mld. euro. Aporturile suplimentare de capital s-au ridicat la 1,8 mld. euro în
perioada 2009 - 2014.
BibliograÞe selectivă
1, Anghel, M.G. (2015). Analiză Þnanciar-monetară, Editura Economică, Bucureúti
2. Anghelache, C., Anghel, M.G. (2014). Modelare economică. Concepte, teorie úi studii ce caz,
Editura Economică, Bucureúti
3. Anghelache, C. (2006). Elemente privind managementul Þnanciar, Note de curs, Editura Artifex,
Bucureúti
4. Covaci, B. (2008). Romanian commercial banks and credit risk in Þnancing SME, University
Library of Munich, Germany in its series MPRA Paper with number 14790
5. Galindo, A., Micco, A., (2005). Bank Credit To Small and Medium Sized Enterprises: The role
of Creditor Protection, Universidad de Los Andes-Cede in Documentos Cede
6. Petre, M.C. (2007). The Cost of Bank Credit Financing, Acta Universitatis Danubius, Oeco-
nomica, Issue 1
7. Pirvu, C., MehedinĠu, A. (2010). Considerations Concerning The Banking Credit And Its Optimi-
zation, Annals of the University of Petroúani - Economics, Issue 4
8. Sfetcu, M. (2011). Indicatori de evaluarea situaĠiilor Þnanciare ale clienĠilor úi gestiunii resurselor,
Revista Română de Statistică, Supliment, Trim III, pp.82-89, ISSN 1018-046X, CNCSIS catego-
ria B+
9. Sfetcu, M. (2008). Lending Risk - The quality function ofbanking loans portofolio, Revista
Română de Statistică, nr. 10, pp. 29-48, CNCSIS, Categoria B+, ISSN 1018-046X
10. Vorniceanu, M., Covaci, B., Cocoúatu, C.C. (2009). Credit Risk In Financing Sme In Romania,
Osterreichish-Rumanischer Akademischer Verein in its series Papers with number 2009/24
11. Wehinger, G. (2013). SMEs and the credit crunch: Current Þnancing difÞculties, policy mea-
sures and a review of literature, OECD Journal: Financial Market Trends, Volume (Year): 2013
(2013), Issue (Month): 2 (), Pages: 115-148

42 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2016