Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


(LEADERSHIP SI CONSULTANTA IN AFACERII COMERCIALE
INTERNATIONALE)

REFERAT
Cu tema: MANAGEMENTULRISCURILOR FINANCIARE
LA SOCIETATEA COMERCIALA “PETROM”

Titular curs:
Conf. univ. dr. Anda Ghiorghiu
Masterand:
Coman Gabriela Victoria

2023
BUCURESTI

1
CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. DESCRIEREA SOCIETATII
CAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR
2.1. Analiza riscului de dobandă
2.2. Managementul riscului valutar
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE

Modul în care o companie crește şi se dezvoltă; capacitatea sa de a rămâne competitivă și


asupraviețui depinde, nu în ultimul rând, de competența întreprinzătorului de a gestiona
riscurilece influențează afacerea, de a aplica variate metode de reducere a consecințelor
nedorite.
Riscul este un concept complex, dificil a fi evaluat, şi cunoaşte variate forme deamanifestare,
de aceea trebuie privit şi prin prisma consecințelor sale, ceea ce necesită
asumarearesponsabilității pentru materializarea sa. Astfel, riscul are efecte diverse atât asupra
unitățiieconomice, cât și asupra terților.
Riscul în sine, nu reprezintă un pericol, aşa cum s-au obişnuit să-l trateze marea majoritatea
întreprinzătorilor, ci mai degrabă ar oferi diverse posibilități de dezvoltare și valorificare
anoilor oportunități pe care le oferă mediul de afaceri. Important este să cunoaștem cum
acesteoportunități pot fi identificate și utilizate, astfel încât să obținem rezultate pozitive
Riscul devine o piedică serioasă în derularea și expansiunea oricărei activități,
întrucâtîngreunează procesul de decizie. Orice activitate eficientă se poate derula numai în
condițiile încare cei care o realizează sunt protejați de efectele negative ale riscului.
Actualmente una din principalele condiții de asigurare a securității şi prosperității uneiafaceri
reprezintă elaborarea şi aplicarea unui program coerent şi eficient de managementriscurilor,
instrument care la moment nu este prezent în cadrul tuturor companiilor, nu esteperceput drept
parte integrată a strategiei unei întreprinderi. Lipsa unui astfel de programintroduce distorsiuni
în evaluarea riscurilor și alegerea celor mai eficiente căi de management alacestora.
Scopul prezentei lucrări este de a forma şi dezvolta abilități de identificare, analiză
şimanagement al riscurilor pentru asigurarea unei activități sustenabile a afacerii, carierei şi
apropriei vieți.

3
CAPITOLUL 1. DESCRIEREA SOCIETĂȚII

Petrom S.A. este principala companie pe piața românească de combustibili.Capitalul social *


al Petrom S.A. constă în 56,644,108,335 de acţiuni plătite integral având ovaloare nominală
totală de 5,664,410,834 RON. Diferenţa până la 18,983,366,226 RONreprezintă ajustarea la
inflaţie generată de faptul că România a avut economie hiperinflaționistăpână în ianuarie 2004.
Petrom este împărțit în 4 segmente de operare: Explorare şi Producție (E&P), Rafinare
şiMarketing, Gaze şi Energie. Managementul Grupului, activitățile de finanțare şi anumite
funcțiisunt evidenţiate în segmentul Corporativ..
Implicarea Grupului în explorarea și producția de gaze şi țiței implică expunerea la oserie de
riscuri inerente. Printre acestea stabilitatea politică, condițiile economice, modificări
alelegislației fiscale precum și alte riscuri operaționale inerente cum ar fi volatilitatea ridicată
aprețului țițeiului şi a dolarului american.O varietate de măsuri sunt utilizate pentru a gestiona
aceste riscuri.
În afara integrării activităţilor de explorare şi producție şi de distribuție ale Grupului şiapoliticii
de a menţine un portofoliu echilibrat de active în segmentul E&P, principaleleinstrumente
utilizate sunt de natură operațională.
Activitățile segmentului E&P sunt concentrate în principal în România şi Kazakhstan.
ÎnRomânia, Petrom S.A. este singurul producător de țiței. Produsele E&P sunt țițeiul şi
gazelenaturale.
Divizia de Gaze are drept scop vânzarea gazelor naturale şi fructificarea optimă a
oportunitățilorce rezultă din liberalizarea pieței. Divizia de Energie este nou înființată, având
drept scopdiversificarea activităților Petrom S.A. în sectorul energetic românesc. Divizia de
produsechimice, asimilată segmentului Gaze şi Energie, deține şi exploatează principala
fabrică deîngrăşăminte din România, Doljchim Craiova.
R&M produce și livrează benzină, motorină și alte produse petroliere clienților săi. Divizia
derafinare include două din cele mai importante rafinării din România, Arpechim
şiPetrobrazi.Arpechim se va închide în 2011. Divizia de marketing livrează produse clienților
însistem en-detail, cât şi en-gros şi desfăşoară operațiuni în România,Bulgaria, Serbia și
Moldova.
Actionariatul
În data de 15 ianuarie 2009, Depozitarul Central a efectuat transferul acțiunilor Petrom
deținutede Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) în contul Ministerului
Economiei(ME), care deține în prezent 11.690.694.418 acțiuni. Prin urmare, structura
acționariatuluiPetrom s-a modificat astfel: 51,01% OMV Aktiengesellschaft, grup energetic
lider în centrul şiSud-Estul Europei, 20,64% Ministerul Economiei, 20,11% Fondul
Proprietatea, un fond creatspecial de statul roman cu scopul despăgubirii persoanelor ale caror
proprietati au fost confiscateabuziv în timpul regimului comunist (fondul deține un portofoliu
diversificat de acțiuni alecompaniilor din Romania) şi 2,03% Banca

4
Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Cota ramasă, de 6,21%, se
tranzactioneazăliber pe Bursa de Valori Bucuresti.

Număr mediu de angajați 31 decembrie 2015 31 decembrie 2014


Total Group Petrom 32.190 32.026
Petrom S.A. 30.398 29.861
Pamura veche 1.792 2.165

5
CAPITOLUL 2. MANAGEMENTUL RISCULUIFINANCIAR
2.1. Analiza riscului de dobandă
În vederea diminuării riscului de rata de dobândă, datoriile Grupului sunt analizate din punctul
de vedere al ratelor fixe şi variabile de îndatorare, al valutelor şi al scadenţelor.Analiza de
senzitivitate de mai jos a fost determinată pe baza expunerii la rate de dobândă atâtpentru
instrumentele derivate, cât şi nederivate la data bilanțului. Pentru rate variabile
aferentedatoriilor, analiza este efectuată presupunând că suma în sold la data bilantului a fost
în sold ape parcursul întregului an.
O creştere sau o scădere de 1% este folosită in raportarea risculuide dobândă intern către
1magementul cheie și reprezintă estimarea managementului aferentăunei modificări rezonabile
posibilă în ratele de dobândă.
Analiza aferentă modificării riscului de dobândă
Rata variabilă aferentă 31 decembrie 2015 31 decembrie 2014
împrumuturilor
Împrumuturi pe termen scurt 161,685,254 357,063,304
Împrumuturi pe termen lung 2,810,448,785 1,468,205,036

Efectul modificării 1% în rata dobanzii


Rata variabilă aferentă 31 decembrie 2015 31 decembrie 2014
împrumuturilo
Împrumuturi pe termen scurt 1,616,853 3,570,633
Împrumuturi pe termen lung 28,104,488 14,682,050

Strategia de hedging este o strategie de controlare a riscului valutar prin caremanagerul


financiar utilizează contractele futures pentru a bloca prețul unor mărfuri,valoarea unor venituri
viitoare sau nivelul datoriei contractate. Deşi la început Keynes şiadepții teoriei sale au
observat că hedgerii folosesc contracte futures pentru inițierea unorpoziții short (ipoteza pe
care se fundamenta teoria ,normal backwardation' - vezi supra), înprezent importanța acestor
instrumente derivate este sesizată în egală măsură deimportatori şi de exportatori, respectiv de
cei care se împrumută sau plaseazădisponibilitățile în valute convertibile, ca urmare a diviziunii
internaționale tot maiaccentuate a muncii (inter- şi intra-ramură) şi a liberalizării comerțului şi
circulațieifactorilor de producție.
O poziție short - vânzarea unui contract futures - este deschisă atunci cândvânzătorul este expus
riscului unei evoluții a cursului,a la baisse"; este deci cazulexportatorului, respectiv al
investitorului (strategic sau de plasament). Dacă previziunile seadeveresc (cursul valutar scade)
poziția futures va înregistra un câştig din care vor fiacoperite pierderile cash (diferența între
modificarea cursului spot şi cursul futures - careanticipează această valoare viitoare de piață
este riscul de bază, care nu poate fi acoperit);dacă piața evoluează favorabil hedgerului, poziția
sa cash îi va aduce un profit care va fiînsă diminuat cu valoarea pierderii din contractul la
termen - pe care este obligat să-lrespecte. Totuşi pe ansamblu strategia de acoperire şi-a realizat
scopul: acela de a protejapierderile potențiale. Dacă ar fi urmărit și eventualitatea realizării unui

6
câştig dintr-un trendfavorabil, managerul ar fi optat pentru opțiuni- care i-ar fi oferit dreptul,
nu obligația, de avinde activul de bază (valută). Diferența imediată între cele două categorii de
instrumentederivate este următoarea: contractele futures au un profil câştig/ pierdere nelimitat,
în timpce opțiunile oferă posibilitatea unui câştig nelimitat în schimbul unei pierderi limitate.
O poziție long - cumpărarea unui contract futures - este inițiată de un hedger careeste expus
creşterii cursului (piață bull): importatorul sau cel care se împrumută pe piațainternațională.
Rezultatele acestei strategii sunt opuse celei descrise anterior.
Vom expune în continuare modul în care funcționează acoperirea prin contractefutures pentru
un exportator, respectiv importator (expunerea la riscul de conversie).
Exportul joacă un rol foarte important într-o economie care doreşte să progreseze.Există de
fapt două căi prin care se poate realiza dezvoltarea economică: prin creştereapieței interne şi
prin integrarea în comerțul mondial, sau, în alți termeni, „prin noi înșine"şi,,cu porțile
deschise"; în condițiile actuale, primul binecunoscut slogan politic este din ceîn ce mai irealist.
Prin urmare, deschiderea unei economii prin export, în primul rând, estenecesitate de prin
ordin. Există însă, pe de altă parte, unele stringențe care limiteazăinițiativele exportatorilor,
între care devalorizarea monedei naționale este un aspectconcretizat în riscul valutar care
afectează veniturile obținute în exterior. O circumstanțăagravantă este faptul că inflația internă
depășeşte această depreciere, cursul la care estevândută valuta obținută fiind inferior cursului
obținut prin raportarea prețurilor interne lavalută. Prețul materiilor prime, al energiei şi al
combustibililor creşte în aceste condiții mairepede decât devalorizarea monedei proprii.
Singura ,opțiune a exportatorilor este acoperirea riscului prin short hedging.aceasta deoarece
alternativa transferului asupra beneficiarilor (consumatorii) nu estedecizie strategică, având în
vedere cerința impetuoasă a concurenței internaționale detransparenţă a prețurilor. Hedgingul
se realizează prin vânzarea unui număr de contractefutures prin care se blochează la un nivel
convenabil cursul de schimb al valutei în monedanațională.
Spre exemplu să luăm situația ipotetică a unei firme românești care își desfaceprodusele pe
piaţa bulgară, moneda convenită a contractului fiind dolarul american;comanda este pentru o
valoare totală de 10.000$ cu plata scadentă în termen de 3 luni.Cursul (ask) spot al dolarului la
momentul inițierii tranzacției este de 30.000, însămanagerul financiar este dispus să accepte și
un preț de 28.700 care îi poate păstra o marjăde profit acceptabilă; având în vedere posibilitatea
ca prețul spot al valutei să scadă și maimult decât pragul rezultat din calculele de rentabilitate,
managerul va da un ordin devânzare limită la 28.700 a 10 de contracte futures ROL/USD
(mărimea unui contract estede 1.000$) scadente peste 3 luni în valoare totală de 100.000$ - o
acoperire perfectă. Lascadență, veniturile în valută încasate din export vor fi schimbate în lei
la cursul zilei (28450 lei/$) iar poziția futures va fi lichidată prin cumpărarea aceloraşi contracte
la cursulzilei (28.450 leiS); rezultatul final al acestor operațiuni va fi următorul:
Venituri în lei + profit realizat pe piața la termen=
28.450 * 10.000 + (28.700-28.450) * 10* 1.000.
Managerul nu va putea deci obține acel venit maxim din momentul contractării
operațiuniicomerciale (30.000*10.000) dar va câştiga oricum mai mult decât dacă ar fi
rămasneacoperit şi ar fi transformat dolarii la cursul spot scadent. Pe de altă parte, dacă piața
ar fiurmat un trend crescător, managerul nu ar mai fi putut profita deoarece rezultatulînregistrat

7
pe piața cash ar fi fost grevat de pierderea înregistrată pe piața futures.Rezultatele comparative
ale unui export neacoperit.

2.2. Managementul riscului valutar


Analiza de senzitivitate a valutei riscul de translatare apare la consolidareafilialelor ale căror
situații financiare sunt întocmite in alte monede decât leul românesc. Cea maiimportantă
expunere rezultă din modificările cursului de schimb al dolarului american și al Eurofață de
leul românesc.
Următorul tabel detaliază senzitivitatea Grupului la o creştere sau scădere cu 10% în cursul
deschimb al EUR şi USD. Analiza de senzitivitate cuprinde numai elementele bilanţiere
monetaredenominate în valută în sold la data raportării și ajustează translatarea lor la sfârşitul
perioadeipentru o modificare cu 10% în cursurile de schimb. O suma pozitivă în tabelul de mai
jos arată ocreștere în profit generată de o variație în cursul de schimb de 10% și o sumă negativă
indică oscădere în profit cu aceeaşi valoare.+10% Creştere in cursul de schimb al valutei
Impact mii USD (i) Impact mii USD (ii)
2015 2014 2015 2014
Profit/(pierdere) 58,659 42,468 (60,688) (45,261)
Alte elemente (7,323) 20,495 - -
de capital
-10 % Scădere în cursul de schimb valutar
2015 2014 2015 2014
Profit/(pierdere) (58,659) (42,468) 60,688 45,261
Alte elemente 7,323 (20,495) - -
de capital
(i) Acest impact este in principal aferent expunerii in USD a numerarului, creanțelor si
aactivelor financiare in sold la sfârşitul anului.
(ii) Acest impact este in principal aferent expunerii in EUR a datoriilor si a împrumuturilor in
sold la sfârşitul anului.
In viziunea managementului, analiza de senzitivitate nu este reprezentativă pentru riscul de
valută inerent deoarece expunerea de la sfârșitul anului nu reflectă expunerea din timpul anului.

8
Concluzii

Afacerile și antreprenoriatul implica doze mai mici sau mai mari de riscuri. Exista riscuri
pretutindeni si acest lucru ar trebui constientizat de orice persoana care doreste sa se implice
inmediul de afaceri. De asemenea, trebuie inteles faptul ca nu toate lucrurile se aranjeaza dupa
cumle-am planificat si organizat noi si ca nimeni nu ne garanteaza ca ideile de afaceri vor
deveni afaceriprofitabile, sau macar rentabile.
Riscul poate afecta succesul unui business, însă, dacă este stăpânit, atunci poate veni chiar
înajutorul antreprenorilor. Frica de eșec și necesitatea diminuării riscurilor aduc o stare de
alertăcontinuă şi oferă un nivel de siguranță unui plan bun.
Din acest motiv, există necesitatea implimentării unor anumite metode de diminuare, căi
deminimizare a riscurilor.

9
BIBLIOGRAFIE
1. Anda Ghiorghiu – Suport de curs
2. Anda Ghiorghiu – Managementul riscului la patrunderea pe piața internațională, Ed.
Victor, București, 2009

10

S-ar putea să vă placă și