MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr.

Cornelia DASCĂLU
Suport curs

III. MĂSURAREA ȘI CONTOLUL PERFORMANȚEI ÎN PROCESUL

DECIZIONAL. ANALIZA COST – VOLUM – PROFIT ÎN DECIZIILE
PE TERMEN SCURT

Obiective

După parcurgerea acestui capitol veți putea să:

• Explicați natura analizei CVP;

• Calculați și interpretați indicatorii analizei CVP în contextul multi-producției;
• Calculați profitul și cifra de afaceri țintă și să demonstrați utilitatea lor în
managementul performanței;
• Discutați limitele analizei CVP în procesul de previziune și luare de decizii.

Structura capitolului

3. ANALIZA COST – VOLUM – PROFIT (CVP)

3.1 Analiza CVP – instrument de adoptarea deciziilor pe termen scurt
3.2 Marja brută – măsura performanţei în analiza CVP
3.3 Indicatorii analizei CVP
3.4 Dezvoltări ale analizei pragului de rentabilitate
Întrebări de fixare a conceptelor analizei CVP

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 1
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

ANALIZA COST – VOLUM – PROFIT (CVP)

3.1 Analiza CVP – instrument de adoptarea deciziilor pe termen scurt

Analiza CVP constă în studiul efectelor asupra rezultatului viitor apărute ca urmare a
modificării costului fix, costului variabil, preţului de vânzare, volumului şi mixului activităţii.
Conceptul este agreat atât de CIMA (engl. Charted Institute of Management Accountants) cât
şi de ACCA (engl. Association of Charted Cerified Accountants).

Din definiţia analizei CVP se deduce criteriul de clasificare a cheltuielilor cu care aceasta
operează. Acesta este comportamentul costurilor în corelaţie cu evoluţia volumului activităţii.
În funcţie de relaţia cu nivelul de activitate sau volumul de producţie, costurile se grupează în
trei structuri: (1) costuri variabile, (2) costuri fixe şi (3) costuri semi-variabile.

DEFINIŢII/CONCEPTE Dezbateri
Costurile variabile (Cv) Cresc sau scad după cum
Cheltuielile care se modifică, pe total cu volumul nivelul activităţii creşte sau
activităţii: scade
§ Costul variabil rămâne constant atunci când este exprimat
pe unitatea de produs;
§ Costul variabil este funcţie de producţie (Cv = f(Q)) şi
cunoscut sub denumirea de cost marginal;
§ Exemple: materialele directe, salariile directe cu
elementele asociate.
Costurile fixe (Cf) Capacitatea de producţie
Cheltuielile care rămân constante pe total, indiferent de reprezintă limita superioară a
modificarea volumului activităţii: outputului productiv al unei
§ Corespund, pentru fiecare perioadă, unei capacităţi de entităţi economice.
producţie (costuri de structură sau de capacitate); sunt
funcţie de timp (Cf = f(t));
§ Costurile fixe exprimate pe unitatea de produs se
modifică invers proporţional cu volumul de activitate
(costurile fixe scad pe măsură ce volumul activităţii
creşte şi cresc pe măsură ce volumul activităţii scade);
§ Exemple: materialele consumabile, salariile personalului
administrativ cu elementele asociate, asigurările,
amortizarea etc.
Costurile semi-variabile (Csv) Necesită raţionamente de
§ Costuri formate dintr-o parte fixă şi una variabilă; separare a părţii variabile de
§ Exemple: consumul de energie electrică, cheltuielile partea fixă: tehnica punctelor
cu reparaţiile etc. de maxim şi minim şi a celor
mai mici pătrate

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 2
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

Concepte în acţiune...

Compania X fabrică un singur produs. Din evidenţele companiei s-au extras următoarele
date:

Perioada de gestiune Volumul producţiei (bucăţi) Costuri totale (um)

Octombrie 180 2.398
Noiembrie 200 2.424
Decembrie 250 2.489

Calculaţi costul variabil unitar şi costurile fixe lunare!

Se aplică tehnica punctelor de maxim şi minim.

2.489 − 2.398
𝐶𝑜𝑠𝑡 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟 = = 1,3 𝑢𝑚<𝑏𝑢𝑐
250 − 180
𝐶𝑜𝑠𝑡 𝑓𝑖𝑥? = 𝐶𝑜𝑠𝑡 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙? − 𝐶𝑜𝑠𝑡 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙? , unde i = perioada de gestiune (luna)

Perioada de gestiune Costuri fixe (um)

Octombrie 2.398 – 1,3 × 180 = 2.164
Noiembrie 2.424 – 1,3 × 200 = 2.164
Decembrie 2.489 – 1,3 × 250 = 2.164

În luna Ianuarie a anului următor se estimează un volum al producţiei de 230 bucăţi. Care vor
fi costurile totale?

Cost totalIan = 1,3 × 230 + 2.164 = 2.463 um

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 3
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

3.2 Marja brută – măsura performanţei în analiza CVP

Marja brută (Mb) reprezintă aportul fiecărui obiect de cost la obţinerea rezultatului
(profit/pierdere) şi implicit la acoperirea costurilor fixe. În literatura de specialitate întâlniţi
conceptul şi sub denumirea de contribuţie brută sau contribuţie de acoperire. Relaţia
matematică de bază asociată 𝑀𝑏 este:

𝑀𝑏 = 𝐶𝐴 − 𝐶𝑣

unde: CA = cifra de afaceri şi Cv = costuri variabile. Matematica fundamentală a Mb se

nuanţeză în funcţie de numărul obiectelor de cost (i = 1, 2, ……n) identificate în entitate.
Pentru explicitarea relaţiilor de calcul se utilizează următoarele notaţii: Pvu = preţ de
vânzare unitar; Cvu = cost variabil unitar; Q = volumul producţiei fabricate şi vândute.

Multi-producţie (mix de producţie, n obiecte

Mono-producţie (un singur obiect de cost)
de cost)
Marje folosite în analiza CVP – relaţii de calcul
Marja brută unitară (Mbu) Marja brută unitară (Mbu)
𝑀𝑏𝑢 = 𝑃𝑣𝑢 − 𝐶𝑣𝑢 𝑀𝑏𝑢? = 𝑃𝑣𝑢? − 𝐶𝑣𝑢?
Marja brută globală (Mb) Marja brută globală (Mb) se determină pentru:
𝑀𝑏 = 𝐶𝐴 − 𝐶𝑣 → fiecare obiect de cost:
𝑀𝑏? = 𝐶𝐴? − 𝐶𝑣?
→ întreaga activitate ţinând cont de mix
𝑀𝑏 = 𝐶𝐴 − 𝐶𝑣
sau
T

𝑀𝑏 = Q(𝐶𝐴 − 𝐶𝑣)?
?UV
sau
T

𝑀𝑏 = Q 𝑀𝑏?
?UV
- Marja brută medie (𝑀𝑏WWWW)
∑T?UV(𝑀𝑏𝑢? × 𝑄? )
WWWW
𝑀𝑏 =
∑T?UV 𝑄?
sau
𝑀𝑏
WWWW
𝑀𝑏 = T
∑?UV 𝑄?
Marje folosite în analiza CVP – interpretări
Mbu >0 ⇒ Pvu > Cvu; obiectul de cost are capacitatea de a acoperi costurile fixe şi de a genera
profit;
→ indică profitabilitate cu atât mai mare cu cât marja este mai mare;
Mbu = 0 ⇒ Pvu = Cvu; preţul de vânzare acoperă costul, iar capacitatea de acoperire a costurilor fixe
este 0.
Mbu < 0 ⇒ Pvu < Cvu; preţul de vânzare al obiectului de cost nu acoperă costul unitar;
→ indică neprofitabilitate.
Mbu nu este influenţată de Q.
Mb apreciază performanţa întregii activităţi.
Interpretările Mbu sunt valabile și în cazul Mb
Mb este influenţată de Q
- WWWW → este media aritmetică ponderată a Mbui
𝑀𝑏

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 4
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

cu Qi şi apreciază performanţa mix-ului

producţiei, în timp ce Mbui caracterizeză
rentabilitatea obiectului de cost i, în cadrul mix-
ului producţiei;
→ se utilizeză la calculul pragului de
rentabilitate

Concepte în acţiune...

Marja brută a mono-producției

Considerăm un produs cu un cost variabil unitar de 26 um și un preț de vânzare de 42 um.

Costurile fixe sunt de 12.000 um.
(1). Cât este marja brută unitară a acestui produs?

𝑀𝑏𝑢 = 42 𝑢𝑚 − 26 𝑢𝑚 = 16 𝑢𝑚

(2). Dacă se produc și vând 1.000 unități produs, cât este marja brută?

𝑀𝑏 = 16 𝑢𝑚⁄𝑢 × 1.000 𝑢 = 16.000 𝑢𝑚

(3). Cât este rezultatul total și cel unitar (Ru) la acest volum de vânzări?

𝑅 = 16.000 𝑢𝑚 − 12.000 𝑢𝑚 = 4.000 𝑢𝑚

𝑅𝑢 = 4.000 𝑢𝑚<1.000 𝑢 = 4 𝑢𝑚⁄𝑢

(4). Calculați profitul total pentru un volum al producției și vânzării de: a). 500 u; b). 900 u;
c). 1.200 u.
Volumul prod. și vz. (u) 500 900 1.200
CA (um) 21.000 37.800 50.400
Cost variabil (um) 13.000 23.400 31.200
Marja brută globală (um) 8.000 14.400 19.200
Costuri fixe (um) 12.000 12.000 12.000
Rezultat (um) (4.000) 2.400 7.200

(5). Calculați marja brută unitară și profitul unitar pentru fiecare nivel al producției și
vânzării.

Volumul prod. și vz. (u) 500 900 1.200

Mbu (um/u) 16 16 16
Ru (um) (8) 2,67 6

Discuții
Marja brută unitară are valoarea de 16 um, oricare ar fi volumul producției și vânzării.
Volumul de 500 u al producției și vânzării degajă o marjă brută globală insuficientă pentru a
acoperi costurile fixe, ceea ce determină o pierdere totală de 4.000 um, cu o pierdere unitară

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 5
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

de 8 um/u. Creșterea Q la 900 u determină intrarea în zona de profitabilitate, cu un profit total

de 2.400 um și unitar de 2,67 um/u.

Marja brută a multi-producției

Compania ABC produce și vinde trei produse:

Produse X Y Z Total
Preț de vânzare unitar (um/u) 16 20 10 -
Cost variabil unitar (um/u) 5 15 7 -
Volumul producției și vânzării (u) 50.000 10.000 100.000 160.000
Costuri fixe 450.000

(1). Calculați marja brută unitară globală pentru acest mix de producție?
Nr. crt. Produse X Y Z Total
1. Preț de vânzare unitar (um/u) 16 20 10 -
2. Cost variabil unitar (um/u) 5 15 7 -
3. Volumul producției și vânzării (u) 50.000 10.000 100.000 160.000
4. Costuri fixe 450.000
5. Marja brută unitară (um/u) (1 – 2) 11 5 3 -
6. Marja brută globală (um) (5×3) 550.000 50.000 300.000 900.000

Discuții

Produsul X are marja brută cea mai mare, ceea ce denotă capacitatea cea mai mare de a
acoperi costurile fixe și de a degaja un rezultat pozitiv.

(2). Calculați rezultatul în condițiile acestui mix de producție? Comentați posibilitatea

calculului rezultatului unitar în contextul propus.
Nr. crt. Produse X Y Z Total
1. Preț de vânzare unitar (um/u) 16 20 10 -
2. Cost variabil unitar (um/u) 5 15 7 -
3. Volumul producției și vânzării (u) 50.000 10.000 100.000 160.000
4. Costuri fixe 450.000
5. Marja brută unitară (um/u) (1 – 2) 11 5 3 -
6. Marja brută globală (um) (5×3) 550.000 50.000 300.000 900.000
7. Rezultat (um) (6 – 4) 450.000

Discuții

Acest mix al producției și vânzării generează un profit de 450.000 um, ceea ce se traduce în
cifre relative într-o rată a rentabilității de 50%. Marja brută globală de 900.000 um se împarte
în mod egal între acoperirea costurilor fixe (450.000 um) și profit (450.000 um).

Costurile fixe sunt costuri ale perioadei, care influențează în sens negativ marja brută globală,
conducând la stabilirea rezultatului brut din exploatare. Ele se referă la întreaga activitate,
fără a fi posibil să fie atribuite fără dubii produselor X, Y și Z. E nevoie de raționamente și
calcule specifice metodei costurilor variabile dezvoltate, pentru a putea absorbi costurile fixe

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 6
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

în costul produselor. Varianta dezvoltată este Absorbția costurilor fixe sau Calculația de
acoperire a costurilor fixe.
3.3 Indicatorii analizei CVP

Analiza CVP este orientată către adoptare de decizii pe termen scurt, într-o structură de
producţie şi desfacere dată. Alături de marja brută analiza CVP funcționează în contextul
calculului și interpretării indicatorilor: (1) Pragul de rentabilitate, (2) Factorul de acoperire,
(3) Rata marjei de siguranţă şi (4) Marja de siguranţă.

DEFINIŢII/CONCEPTE Relații de calcul

Pragul de rentabilitate (Pr), -pentru mono-producție
→ la volumul Pr, costurile totale sunt egale cu veniturile, rezultatul 𝐶𝑓
entităţii este zero; 𝑃𝑟 =
𝑀𝑏𝑢
→ relația de calcul se adaptează în funcție de mono sau multi- -pentru multi-producție
producție; 𝐶𝑓
𝑃𝑟 =
→ în cazul multi-producției este necesar și util procesului WWWW
𝑀𝑏
decizional, calculul structurii Pr, pe baza ponderii obiectului de -ponderea obiectului de cost
cost în total volum al producției și vânzării (gi); 𝑄?
→ Pr exprimat în unități monetare se numește cifră de afaceri 𝑔? = T
∑?UV 𝑄?
critică (CA*)și arată valoarea producției și vânzării pentru ca -determinarea structurii Pr
rezultatul să fie 0 𝑃𝑟? = 𝑔? × 𝑃𝑟
-determinarea CA*
𝐶𝑓
𝐶𝐴∗ =
𝐹𝑎
Factorul de acoperire (Fa) -factorul de acoperire global
→ arată procentele din vânzări necesare pentru acoperirea 𝑀𝑏
𝐹𝑎 = × 100
costurilor fixe şi obţinerea de profit; 𝐶𝑎
→ se mai numește rata marjei brute sau rata profit-volum; -pe obiecte de cost
𝑀𝑏?
→ se calculează pentru întreaga activitate (factor de acoperire 𝐹𝑎? = × 100
global), dar și pentru fiecare obiect de cost (Fai); se poate 𝐶𝐴?
calcula şi pe unitate fizică;
→ se folosește în deciziile de structură a producției și
vânzării.

Marja de siguranţă (Ms) - Ms în unități monetare

→ exprimă în unităţi monetare, cu cât poate să scadă 𝑀𝑠 = 𝐶𝐴 − 𝐶𝐴∗
activitatea, astfel încât să nu se intre în zona pierderilor; - Ms în unități fizice
→ se poate exprima și în unități fizice; 𝑀𝑠 = 𝑄 − 𝑃𝑟
→ se mai numește interval de siguranță;
→ Ms >0 arată că producția și vânzarea se află în zona de
profit;
→ Ms <0 arată că producția și vânzarea sunt neprofitabile;
→ Ms = 0 arată producția și vânzarea din Pr.

Rata marjei de siguranţă (RMs) 𝑀𝑠

𝑅𝑀𝑠 = × 100
→ exprimă în cifre relative, cu cât pot să scadă producția și 𝐶𝐴
vânzările astfel încât să nu se intre în zona pierderilor; sau
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡
→ indicator important pentru decizii privind asigurarea 𝑅𝑀𝑠 = × 100
rentabilității activității și dimensionarea capacității de 𝑀𝑏
sau

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 7
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

producție 𝑅𝑀𝑠 = 100% − 𝑔ef

ef
unde 𝑔ef = g , unde G=gradul
maxim de ocupare a capacității
de producție

Concepte în acțiune...

Studiul mono-producției din perspectiva indicatorilor analizai CVP

Considerăm un produs cu un cost variabil unitar de 26 um și un preț de vânzare de 42 um.

Costurile fixe sunt de 12.000 um, iar producția și vânzarea 1.000 u.

Scenariul 1. Pragului de rentabilitate în condiţiile producerii şi vânzării acestui singur

produs.

12.000 𝑢𝑚
𝑃𝑟 = = 750 𝑢𝑛𝑖𝑡ăț𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠
16 𝑢𝑚⁄𝑢

Analiza Pr.
Pentru ca veniturile să fie egale cu cheltuielile este necesar ca entitatea să producă şi să
vândă 750 unități produs, rezultatul entităţii fiind zero. Pentru a determina pragul de
rentabilitate în unităţi monetare, înmulţim preţul de vânzare unitar cu nivelul determinat al
Pr.
𝐶𝐴∗ = 750 𝑢 × 42 𝑢𝑚⁄𝑢 = 31.500 𝑢𝑚

Scenariul 2. Procentele din vânzări disponibile pentru acoperirea costurilor fixe şi

obţinerea unui profit
Informaţiile privind Procentele din vânzări necesare pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi
obţinerea unui profit sunt oferite prin determinarea indicatorului Factorul de acoperire (Fa),
astfel:
16.000
𝐹𝑎 = × 100 = 38%
42.000

Analiza Fa.

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 8
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

Din interpretarea factorului de acoperire observăm că 38% din valoarea producţiei fabricate
şi vândute poate să acopere cheltuielile fixe şi să inducă profitabilitate.
Scenariul 3. Cu cât pot să scadă vânzările, în cifre absolute, astfel încât să nu se intre în
zona pierderilor?

Răspunsul este dat de marja de siguranţă:

𝑀𝑠 = 42.000 𝑢𝑚 − 31.500 𝑢𝑚 = 10.500 𝑢𝑚

Analiza Ms.
Activitatea este departe de zona pierderilor, producţia şi vânzarea putând să scadă cu 10.500
um. Cu cât valoarea Ms este mai mare, cu atât riscul de neprofitabilitate este mai mic. Marja
de siguranţă determinată în condiţii de nerentabilitate este negativă, întrucât volumul total al
vânzărilor este mai mic decât cel necesar pentru a atinge pragul de rentabilitate. În aceste
condiţii, ea devine, marja de necesitate şi arată, în valori absolute, cifra de afaceri necesară
pentru a atinge pragul de rentabilitate.

Scenariul 4. Cu cât pot să scadă vânzările, în cifre relative, astfel încât să nu se intre în
zona pierderilor?
Informaţii privind acest scenariu sunt furnizate de RMs:

mn.ooopqV.roo m.ooo st
𝑅𝑀𝑠 = mn.ooo
× 100 = 25% sau 𝑅𝑀𝑠 = Vu.ooo st × 100 = 25%

vro s
sau 𝑅𝑀𝑠 = 100% − V.ooo s × 100 = 100% − 75% = 25%
Analiza RMs.
Volumul producţiei fabricate şi vândute poate să scadă cu cel mult 25% pentru ca entitatea
să nu treacă în zona pierderilor. Astfel se stabileşte, de fapt, riscul de a deveni neprofitabilă sau
se evaluează gradul de siguranţă relativă la menţinerea în zona profitabilului. Managerii sunt
informaţi că gradul de utilizare a capacităţii de producţie nu poate să scadă cu mai mult de
25% fără ca activitatea să devină neprofitabilă.

Exprimând acelaşi rezultat ca şi marja de siguranţă, dar în cifre relative, interpretăm valoarea
negativă a acestui indicator ca reprezentând numărul de procente din marja brută necesar pentru a
acoperi în totalitate cheltuielile fixe, iar date fiind circumstanţele denumim indicatorul rata
marjei de necesitate.

Pe baza celor doi indicatori apreciem, de fapt, riscul entităţii de a deveni nerentabilă. Cu cât
rata şi marja de siguranţă au valori mai mari, cu atât riscul neprofitabilităţii este mai mic,
după cum valorile negative ale acestora indică pierderi în activitate şi arată, în valori relative
şi absolute, cu cât trebuie să crească producţia şi vânzarea pentru a atinge pragul rentabilităţii.

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 9
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

Rezultatele obţinute prin analiza CVP pentru mono-producţie, în condiţiile unui volum al
producţiei şi vânzării de 1.000 u sunt sintetizate şi prezentate în tabelul următor:

Nr. crt. Indicatori Valori

1. Marja brută unitară 16 um/u
2. Marja brută globală 16.000 um
3. Pragul de rentabilitate 750 u
4. Cifra de afaceri critică 31.500 um
5. Factorul de acoperire 38%
6. Marja de siguranţă 10.500 um
7. Rata marjei de siguranţă 25%

Temă: În condiţiile mono-producţiei realizaţi analiza CVP prin indicatorii specifici pentru
nivelurile de activitate de 500 u, 900 u şi 1.200 u. Refaceţi calculele şi interpretările şi
includeţi rezultatele într-un tabel sinteză, după următorul model:

Nr. crt. Indicatori Nivel de activitate

500 u 900 u 1.200 u
1. Marja brută unitară
2. Marja brută globală
3. Pragul de rentabilitate
4. Cifra de afaceri critică
5. Factorul de acoperire
6. Marja de siguranţă
7. Rata marjei de siguranţă

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 10
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

Studiul multi-producţiei din perspectiva indicatorilor analizei CVP

Compania ABC produce și vinde trei produse:

Nr.
Produse X Y Z Total
crt.
1. Preț de vânzare unitar (um/u) 16 20 10 -
2. Cost variabil unitar (um/u) 5 15 7 -
3. Volumul producției și vânzării (u) 50.000 10.000 100.000 160.000
4. Costuri fixe 450.000
5. Marja brută unitară (um/u) (1 – 2) 11 5 3 -
6. Marja brută globală (um) (5×3) 550.000 50.000 300.000 900.000
7. Rezultat (um) (6 – 4) 450.000

Scenariul 1. Pragului de rentabilitate în condiţiile producerii şi vânzării acestui mix de

produse.

În ipoteza mixului de produse relevantă este structura pragului de rentabilitate. Calculăm

pragul de rentabilitate şi structura acestuia.
= 5,625 𝑢𝑚⁄𝑢
mro.ooo zoo.ooo st
Pr = r,unr
= 80.000 𝑢 unde WWWW
𝑀𝑏 = Vuo.ooo s

Analiza Pr.
În condiţiile fabricării şi vânzării celor trei produse este suficientă o producţie de 80.000
unităţi pentru ca rezultatul entităţii să fie zero. Pentru ca această informaţie să fie cât mai
completă determinăm structura pragului de rentabilitate.

Pentru a obţine structura pragului de rentabilitate (câte unităţi din fiecare produs trebuie să
fabrice şi să vândă entitatea pentru a obţine venituri egale cu costurile?) apelăm la ponderea
(greutatea specifică) volumului fiecărui obiect de cost (gi) în totalul producţiei.

ro.ooo s Vo.ooo s Voo.ooo s

𝑔{ = Vuo.ooo s = 0,3125; 𝑔| = Vuo.ooo s = 0,0625 ș𝑖 𝑔~ = Vuo.ooo s =
0,625

PrX = 0,3125 × 80.000 u = 25.000 u

PrY = 0,0625 × 80.000 u = 5.000 u
PrZ = 0,625 × 80.000 u = 50.000 u
Verificare 80.000 u

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 11
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

Analiza structurii Pr.

Pentru ca veniturile să fie egale cu cheltuielile este necesar ca Societatea ABC să producă şi
să vândă 25.000 unităţi produs X, 5.000 unităţi produs Y şi 50.000 unităţi produs Z,
presupunând că se pastrează actualul mix al producţiei.

Scenariul 2. Procentele din vânzări dispobibile pentru acoperirea costurilor fixe şi

obţinerea unui profit în condiţiile multi-producţiei

Indicatorul specific acestui tip de informaţie contabilă pentru management este factorul de
acoperire calculat:
- pe obiect de cost
rro.ooo st ro.ooo st
- 𝐹𝑎{ = ‚oo.ooo st × 100 = 68,75%; 𝐹𝑎| = noo.ooo st × 100 = 25%;
-
qoo.ooo st
- 𝐹𝑎~ = V.ooo.ooo st × 100 = 30%

- global
zoo.ooo st
- 𝐹𝑎 = n.ooo.ooo st × 100 = 45%

Analiza Fa.
Acest indicator se calculează ca raport între marja brută globală şi cifra de afaceri. Observăm
că 45% din valoarea producţiei fabricate şi vândute pot să acopere costurile fixe şi să inducă
profitabilitate. Informaţia poate conduce către un raţionament eronat, de aceea, se impun
informaţii detaliate privind suma cheltuielilor fixe şi proporţia lor în total vânzări.

Cu ajutorul informaţiilor pe care le oferă, se pot ierarhiza produsele în ordinea rentabilităţii

lor. La Compania ABC, produsul X este cel mai rentabil; 68,75% din cifra de afaceri a
produsului X sunt disponibile pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea de profit.
Urmează produsul Z, cu 30% şi produsul Y, cu 25%.

Fa poate avea valori negative, atunci când marja brută globală a obiectului de cost este < 0.
În acest caz Fa arată fie că preţul de vânzare trebuie majorat pentru a acoperi costul, fie că
este necesară o reducere a cheltuielilor variabile (costului) spre a putea fi recuperate integral
prin preţ. În deciziile pe termen scurt, Fa se utilizează pentru modificare structurii producţiei
şi vânzării astfel încât să se maximizeze profitul.

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 12
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

Factorul de acoperire (sau rata marjei brute) se utilizeză la determinarea CA* în cazul multi-
producţiei (mixului de producţie). Determinam cifra de afaceri critică (CA*) sau valoarea
vânzărilor în pragul de rentabilitate:
450.000 𝑢𝑚
𝐶𝐴∗ = = 1.000.000𝑢𝑚
45%

Analiza CA*.
Din activitatea Companiei ABC s-a degajat o marje brută globală a cărei pondere în total
vânzări reprezintă 45%. Aceasta este „rezerva” pentru acoperirea cheltuielilor fixe şi
obţinerea rezultatului, în timp ce cifra de afaceri corespunzătoare pragului de rentabilitate
este de 1.000.000 um şi corespunde unei producţii de 80.000 unităţi.

Scenariul 3. Cu cât pot să scadă vânzările, în cifre absolute, astfel încât să nu se intre în
zona pierderilor?

Calculăm Ms în condiţiile mix-ului de produse:

𝑀𝑠 = 2.000.000 𝑢𝑚 − 1.000.000 𝑢𝑚 = 1.000.000 𝑢𝑚

Analiza Ms.
Acest mix al producţiei şi vânzării arată că activitatea poate să scadă la jumatate (cu
1.000.000 um) pentru a se ajunge în pragul de rentabilitate.

Scenariul 4. Cu cât pot să scadă vânzările, în cifre relative, astfel încât să nu se intre în
zona pierderilor

Informaţia furnizată de Ms este însoţită de RMs care exprimă în procente cu cât pot scădea
vânzările fără a se intra în zona pierderilor. Cele trei relaţii de calcul relevă valenţe
informaţionale care au în vedere vânzările, profitul şi capacitatea de producţie. Calculăm
RMs conform primului model:

2.000.000 − 1.000.000
𝑅𝑀𝑠 = × 100 = 50%
2.000.000

Analiza RMs – model 1.

Vânzările pot scădea cu 50% fără a se intra în zona pierderilor. Reprezintă transpunerea în
cifre relative a Ms.

Calculăm RMs conform modelului al doilea:

450.000 𝑢𝑚
𝑅𝑀𝑠 = × 100 = 50%
900.000 𝑢𝑚

Analiza RMs – model 2. Marja brută globală poate scădea cu 50% fără a se intra în zona
pierderilor. În termeni de vânzări interpretarea este aceeaşi şi este dată de primul model.
Calculul şi analiza se adaptează în funcţie de natura informaţiei solicitate de management.

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 13
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor
MĂSURAREA ȘI CONTROLUL PERFORMANȚEI Prof. univ. dr. Cornelia DASCĂLU
Suport curs

Calculăm RMs conform modelului al treilea:

80.000 𝑢
𝑅𝑀𝑠 = 100% − × 100 = 50%
160.000 𝑢

Analiza RMs – model 3.

Capacitatea de producţie poate scădea cu 50% fără a se intra în zona pierderilor.

Copyright 2017 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în 14
vigoare Citările din acest material se vor face doar cu acordul scris al autorilor