MINISTERUL EDUCAŢIEI

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

Facultatea Stiinte Economice

Departamentul Contabilitate

REFERAT

Dizolvarea persoanei juridice cu scop lucrativ

A studentului (ei) anului

Cebotari Ana
(numele , prenumele)
A verificat
Hîncu Victoria
(numele ,prenumele)

Chişinău 2016
1
 Cuprins

O persoana juridica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Dizolvarea persoanei juridice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . . . .3
Dizolvare voluntara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . .. . . . 5
Dizolvare fortata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .5
Codul civil al Republicii Moldova. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . 6
Dizolvarea persoanei juridice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .6
Dizolvarea persoanei juridice de către instanta de judecată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
Administrarea fiduciară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . 7
Înregistrarea dizolvării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 8
Destinaţia bunurilor rămase după lichidare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .13
Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

2
 O persoana juridica reprezinta o colectivitate de persoane fizice, cu calitate de subiect
distinct de drept, bucurindu-se de o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propiu,
indreptat spre realizarea unui anumit scop. O persoana juridica se poate prezenta sub forme
multiple; in sens larg, persoana juridica se manifesta ca institutii; asociatii, organizatii etc.
Încetarea activităţii unei persoane juridice impune parcurgerea a două faze: dizolvarea şi
lichidarea. Dizolvarea se reglementează de art.86-89 din Codul civil şi intervine la o anumită
dată de la care persoana juridică nu mai poate contracta prin activitate obişnuită, iar lichidarea
(Codul civil, art.90-99) este o procedură de durată care se deschide imediat după dizolvare şi pe
par¬cursul căreia se săvîrşesc un şir de operaţiuni juridice.
Faza dizolvării, deşi de scurtă durată, cuprinde anumite operaţiuni care declanşează şi
pregătesc încetarea existenţei persoanei juridice. La această fază, persoana juridică îşi păstrează
capacitatea civilă, dar numai în măsura în care este necesară îndeplinirii formalităţilor de
lichidare. Cel mai important în faza dizolvării este faptul că persoana juridică nu mai poate
încheia contracte ce ar viza obiectul său de activitate. Ea însă este îndreptăţită să continue şi să
finalizeze operaţiunile începute anterior (art.90 alin.(6)).
În art. 86 alin.(l) din Codul civil sînt indicate temeiurile de dizolvare a persoanei juridice. Din
conţinutul acestui articol sînt evidenţiate două modu¬ri de dizolvare:
 Dizolvare voluntara
 Dizolvare fortata
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 86, al.(1) Persoana juridică se dizolvă în temeiul:
a) expirării termenului stabilit pentru durata ei;
b) atingerii scopului pentru care a fost constituită sau imposibilităţii atingerii lui;
c) hotărîrii organului ei competent;
d) hotărîrii judecătoreşti în cazurile prevăzute la art.87 Cod Civil;
e) insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa masei
debitoare;
f) faptului că persoana juridică cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nici un
participant;
g) altor cauze prevăzute de lege sau de actul de constituire.
Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii lichidării, cu excepţia
cazurilor de fuziune şi dezmembrare ce au ca efect dizolvarea, fără lichidare, a persoanei juridice
care îşi încetează existenţa şi transmiterea universală a patrimoniului ei, în starea în care se găsea
la data fuziunii sau a dezmembrării, către persoanele juridice beneficiare. Persoana juridică
3
continuă să existe şi după dizolvare în măsura în care este necesar pentru lichidarea
patrimoniului. Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţiuni,
în caz contrar fiind responsabil, personal şi solidar, pentru operaţiunile pe care le-a întreprins.
Această prevedere se aplică din ziua expirării termenului stabilit pentru durata societăţii ori de la
data la care asupra dizolvării a hotărât adunarea generală a participanţilor sau instanţa de
judecată. Organul competent al persoanei juridice poate reveni asupra hotărârii de lichidare sau
reorganizare dacă patrimoniul nu este repartizat între membrii acesteia sau nu este transmis unor
alte persoane. La data dizolvării persoanei juridice, administratorul acesteia devine lichidator
dacă organul competent sau instanţa de judecată nu desemnează o altă persoană în calitate de
lichidator.

Art. 87 a Codului Civil prevede cazurile de dizolvare a persoanei juridice de către instanţa de
judecată. Astfel, Instanţa de judecată dizolvă persoana juridică dacă:
a) constituirea ei este viciată;
b) actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
c) nu se încadrează în prevederile legale referitoare la forma ei juridică de organizare;
d) activitatea ei contravine ordinii publice;
e) există alte situaţii prevăzute de lege.
Instanţa de judecată nu dizolvă persoana juridică dacă, în termenul pe care îl acordă, persoana
va corespunde prevederilor legii. Instanţa de judecată poate dizolva persoana juridică dacă
aceasta contravine interdicţiilor stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridică de organizare
sau dacă activitatea ei contravine grav actului de constituire. Dizolvarea persoanei juridice se
pronunţă la cererea participantului, a procurorului sau a Ministerului Justiţiei. Instanţa de
judecată care examinează cererea privind dizolvarea persoanei juridice poate pune bunurile
acesteia, la cerere, sub administrare fiduciară. În încheiere se specifică data instituirii
administrării fiduciare. Instanţa desemnează unul sau mai mulţi administratori fiduciari şi
determină limitele împuternicirilor şi remuneraţia lor. Dacă instanţa de judecată nu dispune
altfel, organele persoanei juridice nu pot emite decizii fără acordul prealabil al administratorului
fiduciar, iar persoanele cu drept de reprezentare a persoanei juridice nu pot încheia acte juridice
fără participarea acestuia. Instanţa de judecată poate modifica sau anula în orice moment
încheierea sa de instituire a administrării fiduciare. Aceasta încetează în momentul în care
hotărârea judecătorească cu privire la dizolvare rămâne definitivă. Administratorul fiduciar
notifică organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice despre încheierea
judecătorească şi comunică despre sine informaţiile care se cer de la un administrator. Actul
juridic încheiat de persoana juridică până la înregistrarea administrării fiduciare, fără a ţine cont
4
de limitarea impusă prin administrare fiduciară, este valabil dacă cealaltă parte nu ştia şi nici nu
trebuia să ştie despre instituirea administrării fiduciare. În cazul în care persoana juridică se
dizolvă voluntar, în temeiul deciziei Adunării Generale a Asociaţilor, organul ei executiv depune
o cerere de dizolvare la Camera Înregistrării de Stat. În acest caz decizia trebuie anexată la
cerere. În cazul dizolvării prin hotărâre judecătorească, instanţa transmite o copie de pe hotărârea
irevocabilă organului care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice ce se dizolvă.

Dizolvarea voluntara are loc in temeiul:

1) Expirarii termenului stabilit pentru durata ei;
2) Hotarii organului ei competent;
3) Faptului ca persoana juridica cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nici un
participant;
4) Altor cauze prevazute de lege sau actul de constituire.
La aparitia unuia din aceste temeiuri de lichidare, organul care a adoptat o astfel de hotarire,
stabileste procedura si temeiurile in care se va efectua lichidarea, in acelasi timp, va numi si un
lichidator sau o comisie de lichidare, care va efectua lichidarea persoanei juridice.
Dizolvarea fortata are loc in conditiile:
1) Hotarii judecatoresti (daca constituirea persoanei juridice este viciata, actul de constituire
nu corespunde prevederilor legii, nu se incadreaza in prevederile legale referitoare la
forma ei juridica de organizare, activitatea ei contravine ordinii publice precum si
existenta altei situatii prevazute de lege);
2) Insolvabilitatii ca incetarii procesului de insolvabilitate in legatura cu insuficienta masei
debitoare.
Instanta de judecata nu dizolva persoana juridica daca, in termenul pe care il acorda, ea va
corespunde prevederilor legii si poate dizolva persoana juridica daca aceasta contravine
interdictiilor stabilite de Codul Civil pentru forma ei juridica de organizare sau daca activitatea ei
contravine grav actului de constituire.
Despre dizolvarea fortata a persoanei juridice instanta de judecata, care a adoptat hotarirea de
lichidare a persoanei juridice, este obligata sa instiinteze in scris despre aceasta oficiul teritorial
al Camerei in termen de 3 zile dupa adoptarea hotaririi.
Pentru a consemna in Registrul de stat inceputul procedurii de dizolvare fortata a persoanei
juridice, la oficiul teritorial al Camerei se prezinta urmatoarele documente:
1) Cererea de inregistrare a dizolvarii
2) Copia hotarii judecatoresti irevocabile

5
CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA
Capitolul II PERSOANA JURIDICĂ S e c ţ i u n e a 1 DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 86. Dizolvarea persoanei juridice
(1) Persoana juridică se dizolvă în temeiul:
a) expirării termenului stabilit pentru durata ei;
b) atingerii scopului pentru care a fost constituită sau imposibilităţii atingerii lui;
c) hotărîrii organului ei competent;
d) hotărîrii judecătoreşti în cazurile prevăzute la art.87;
e) insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa masei
debitoare;
f) faptului că persoana juridică cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nici un
participant;
g) altor cauze prevăzute de lege sau de actul de constituire.
(2) Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii lichidării, cu excepţia
cazurilor de fuziune şi dezmembrare ce au ca efect dizolvarea, fără lichidare, a persoanei juridice
care îşi încetează existenţa şi transmiterea universală a patrimoniului ei, în starea în care se găsea
la data fuziunii sau a dezmembrării, către persoanele juridice beneficiare.
(3) Persoana juridică continuă să existe şi după dizolvare în măsura în care este necesar pentru
lichidarea patrimoniului.
(4) Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţiuni, în caz
contrar fiind responsabil, personal şi solidar, pentru operaţiunile pe care le-a întreprins. Această
prevedere se aplică din ziua expirării termenului stabilit pentru durata societăţii ori de la data la
care asupra dizolvării a hotărît adunarea generală a participanţilor sau instanţa de judecată.
(5) Organul competent al persoanei juridice poate reveni asupra hotărîrii de lichidare sau
reorganizare dacă patrimoniul nu este repartizat între membrii acesteia sau nu este transmis unor
alte persoane.
(6) La data dizolvării persoanei juridice, administratorul acesteia devine lichidator dacă
organul competent sau instanţa de judecată nu desemnează o altă persoană în calitate de
lichidator.
Articolul 87. Dizolvarea persoanei juridice de către instanţa
de judecată
(1) Instanţa de judecată dizolvă persoana juridică dacă:
a) constituirea ei este viciată;
b) actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
c) nu se încadrează în prevederile legale referitoare la forma ei juridică de organizare;
6
 d) activitatea ei contravine ordinii publice;
d1) nu a depus, în decurs de 12 luni de la expirarea termenelor stabilite de lege, dări de seamă
contabile, fiscale şi statistice;
[Art.87 al.(1), lit.d1) introdusă prin LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]
d2) capitalul social al ei este sub mărimea minimă obligatorie mai mult de 6 luni;
[Art.87 al.(1), lit.d2) introdusă prin LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]
e) există alte situaţii prevăzute de lege.
(2) Instanţa de judecată nu dizolvă persoana juridică dacă, în termenul pe care îl acordă,
persoana va corespunde prevederilor legii.
(3) Instanţa de judecată poate dizolva persoana juridică dacă aceasta contravine interdicţiilor
stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridică de organizare sau dacă activitatea ei contravine
grav actului de constituire.
(4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunţă la cererea participantului (asociatului,
acţionarului, membrului), a procurorului, a organului fiscal sau a organului care a efectuat
înregistrarea de stat a persoanei juridice.
[Art.87 al.(4) în redacția LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]
Articolul 88. Administrarea fiduciară
(1) Instanţa de judecată care examinează cererea privind dizolvarea persoanei juridice poate
pune bunurile acesteia, la cerere, sub administrare fiduciară. În încheiere se specifică data
instituirii administrării fiduciare. Instanţa desemnează unul sau mai mulţi administratori fiduciari
şi determină limitele împuternicirilor şi remuneraţia lor.
(2) Dacă instanţa de judecată nu dispune altfel, organele persoanei juridice nu pot emite
decizii fără acordul prealabil al administratorului fiduciar, iar persoanele cu drept de reprezentare
a persoanei juridice nu pot încheia acte juridice fără participarea acestuia.
(3) Instanţa de judecată poate modifica sau anula în orice moment încheierea sa de instituire a
administrării fiduciare. Aceasta încetează în momentul în care hotărîrea judecătorească cu privire
la dizolvare rămîne definitivă.
(4) Administratorul fiduciar notifică organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei
juridice despre încheierea judecătorească şi comunică despre sine informaţiile care se cer de la
un administrator.
(5) Actul juridic încheiat de persoana juridică pînă la înregistrarea administrării fiduciare, fără
a ţine cont de limitarea impusă prin administrare fiduciară, este valabil dacă cealaltă parte nu ştia
şi nici nu trebuia să ştie despre instituirea administrării fiduciare.

7
 Articolul 89. Înregistrarea dizolvării
(1) În cazul în care persoana juridică se dizolvă în unul din temeiurile prevăzute la art.86
alin.(1) lit.a)-c), f) şi g), organul ei executiv depune o cerere de dizolvare la organul care a
efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice respective. În cazul în care persoana juridică
se dizolvă prin hotărîre a adunării generale a participanţilor, această hotărîre trebuie anexată la
cerere.
(2) În cazul dizolvării prin hotărîre judecătorească, instanţa transmite o copie de pe hotărîrea
irevocabilă organului care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice ce se dizolvă.
(3) Cererea de dizolvare depusă de organul executiv al persoanei juridice şi hotărîrea
judecătorească sînt temeiuri pentru înregistrarea dizolvării.
(4) De la data înregistrării dizolvării, în documentele şi informaţiile care emană de la persoana
juridică, la denumire trebuie adăugată sintagma “în lichidare”. În caz contrar, lichidatorul
persoanei juridice răspunde personal pentru prejudiciul cauzat terţilor.
Persoana juridică continuă să existe şi după dizolvare în măsura în care este necesar pentru
lichidarea patrimoniului. Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi
operaţiuni, în caz contrar fiind responsabil, personal şi solidar, pentru operaţiunile pe care le-a
întreprins. Această prevedere se aplică din ziua expirării termenului stabilit pentru durata
societăţii ori de la data la care asupra dizolvării a hotărât adunarea generală a participanţilor sau
instanţa de judecată. Organul competent al persoanei juridice poate reveni asupra hotărârii de
lichidare sau reorganizare dacă patrimoniul nu este repartizat între membrii acesteia sau nu este
transmis unor alte persoane. La data dizolvării persoanei juridice, administratorul acesteia devine
lichidator dacă organul competent sau instanţa de judecată nu desemnează o altă persoană în
calitate de lichidator.
Articolul 87 CCRM prevede dizolvarea persoanei juridice de către instanţa de judecată
după care instanţa de judecată dizolvă persoana juridică dacă: a) constituirea ei este viciată; b)
actul de constituire nu corespunde prevederilor legii; c) nu se încadrează în prevederile legale
referitoare la forma ei juridică de organizare; d) activitatea ei contravine ordinii publice; e) există
alte situaţii prevăzute de lege. Instanţa de judecată nu dizolvă persoana juridică dacă, în termenul
pe care îl acordă, persoana va corespunde prevederilor legii. Instanţa de judecată poate dizolva
persoana juridică dacă aceasta contravine interdicţiilor stabilite de prezentul cod pentru forma ei
juridică de organizare sau dacă activitatea ei contravine grav actului de constituire. Dizolvarea
persoanei juridice se pronunţă la cererea participantului, a procurorului sau a Ministerului
Justiţiei. Persoana juridică poate înceta şi în caz de insolvabilitate. Astfel articolul 101 CCRM
prevede că prin hotărâre judecătorească, persoana juridica poate fi declarată insolvabilă dacă ea
nu-şi poate onora obligaţiile de plată faţă de creditori. Temeiurile şi modul de declarare de către
8
instanţa de judecată a persoanei juridice drept insolvabile se stabilesc prin legea cu privire la
insolvabilitate.
Procesul de lichidare are loc în felul următor. Pentru efectuarea procesului de lichidare se
stabileşte un lichidator. în conformitate cu articolul 90 CCRM lichidator, poate fi lichidator orice
persoană fizică majoră cu capacitate deplină de exerciţiu care are cetăţenia
Republicii Moldova şi domiciliază pe teritoriul ei. Prin lege, pot fi stabilite condiţii suplimentare
pentru persoana lichidatorului. Lichidatorul notifică despre desemnarea sa organul care a
efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice şi comunică despre sine informaţiile care se cer
de la un administrator. Lichidatorul anexează hotărârea de desemnare în
calitate de lichidator. în registru se înregistrează numele, domiciliul, numărul actului de
identitate şi codul personal, semnătura lichidatorului. Lichidatorul are aceleaşi împuterniciri,
obligaţii şi responsabilităţi ca şi administratorul în măsura în care acestea sunt compatibile cu
activitatea de lichidator. în cazul desemnării mai multor lichidatori, aceştia reprezintă persoana
juridică în comun dacă actul de constituire sau hotărârea prin care sunt desemnaţi nu prevede
altfel. îndată după preluarea funcţiei, lichidatorul împreună cu administratorul face şi semnează
inventarul şi bilanţul în care constată situaţia exactă a activului şi pasivului. Lichidatorul
finalizează operaţiunile curente, valorifică creanţele, transformă în bani alte bunuri şi satisface
cerinţele creditorilor. în măsura în care este necesar pentru lichidare, el poate încheia noi acte
juridice. Lichidatorul este obligat să primească şi să păstreze patrimoniul, registrele şi actele
persoanei juridice, să ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării în ordinea lor
cronologică. Lichidatorul poate fi revocat oricând de organul sau de instanţa de judecată care 1-a
desemnat. Prin aceeaşi hotărâre se desemnează un alt lichidator. Lichidatorul revocat prezintă
lichidatorului succesor un raport cu privire la activitatea pe care a desfăşurat-o. Dacă succesorul
este desemnat de instanţa de judecată, raportul se prezintă acesteia. Remunerarea lichidatorului
este stabilită de organul sau de instanţa de judecată care 1-a desemnat, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege.
După înregistrarea desemnării sale, lichidatorul publică în ' "Monitorul Oficial al
Republicii Moldova", în două ediţii consecutive, un aviz despre lichidarea persoanei juridice şi
în termen de 15 zile, îl informează pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare şi despre
termenul de înaintare a creanţelor. în conformitate cu articolul 92 CCRM termenul de înaintare a
creanţelor este de 6 luni de la data ultimei publicaţii a avizului în "Monitorul Oficial al
Republicii Moldova". Prin hotărârea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung. în cazul
în care lichidatorul respinge creanţa, creditorul are dreptul, sub sancţiunea decăderii, ca în
termen de 30 de zile de la data când a fost informat despre respingerea creanţei, să înainteze o
acţiune în instanţa de judecată. în termen de 15 zile de la data expirării termenului de înaintare a
9
creanţelor, lichidatorul este obligat să întocmească un proiect al bilanţului de lichidare care să
reflecte valoarea de bilanţ şi valoarea de piaţă a activelor, inclusiv creanţele, datoriile persoanei
juridice recunoscute de lichidator şi datoriile care se află pe rol în instanţa judecătorească.
Proiectul bilanţului de lichidare se prezintă spre aprobare organului sau instanţei care a desemnat
lichidatorul. Dacă din proiectul bilanţului de lichidare rezultă un excedent al pasivelor faţă de
active, lichidatorul este obligat să declare starea de insolvabilitate. Cu acordul tuturor
creditorilor, lichidatorul poate continua procedura de lichidare fără a intenta acţiunea de
insolvabilitate, (art. 93 CCRM) După înregistrarea desemnării sale, lichidatorul publică în
"Monitorul Oficial al Republicii Moldova", în două ediţii consecutive, un aviz despre lichidarea
persoanei juridice şi în termen de 15 zile, îl informează pe fiecare creditor cunoscut despre
lichidare şi despre termenul de înaintare a creanţelor. Activele persoanei juridice cu scop lucrativ
dizolvate care au rămas după satisfacerea pretenţiilor creditorilor sunt transmise de lichidator
participanţilor proporţional participaţiunii lor la capitalul social. Lichidatorul efectuează
calculele şi întocmeşte raportul privind lichidarea, care reflectă mărimea şi componenţă activelor
rămase. Dacă 2 sau mai mulţi participanţi au dreptul la activele persoanei juridice, lichidatorul
întocmeşte un proiect de repartizare a activelor, în care stabileşte principiile de repartizare.
Lichidatorul persoanei juridice dizolvate, cu consimţământul participanţilor, poate să nu
înstrăineze bunurile ei dacă nu este necesar pentru satisfacerea creanţelor creditorilor. Proiectul
de împărţire a activelor, calculele şi raportul privind lichidarea se prezintă spre aprobare
organului sau instanţei de judecată care a desemnat lichidatorul. Organul sau instanţa care a
desemnat lichidatorul poate introduce modificări în proiectul de împărţire, luând în considerare
voinţa participanţilor. Activele care au rămas după satisfacerea creanţelor creditorilor persoanei
juridice cu scop nelucrativ se repartizează între persoanele care, conform actului de constituire
sau, în cazul prevăzut de actul de constituire, conform hotărârii adunării generale, au dreptul la
ele. Dacă persoana juridică cu scop nelucrativ este constituită pentru satisfacerea exclusivă a
intereselor participanţilor săi şi actul constitutiv sau hotărârea adunării generale nu prevăd
persoanele care au dreptul la activele persoanei juridice cu scop nelucrativ dizolvate, toate
persoanele care la momentul dizolvării au calitatea de participant la ea beneficiază de dreptul la
patrimoniul rămas. între aceste persoane activele se repartizează proporţional.
Dacă nu pot fi repartizate conform alin. (1) şi (2), art. 97 CCRM activele trec la stat, care
le utilizează la realizarea scopurilor statutare ale persoanei juridice cu scop nelucrativ lichidate.
Activele persoanei juridice dizolvate nu pot fi repartizate persoanelor îndreptăţite decât după 12
luni de la data ultimei publicări privind dizolvarea şi după 2 luni din momentul aprobării
bilanţului lichidării şi a planului repartizării activelor dacă aceste documente nu au fost
contestate în instanţă de judecată sau dacă cererea de contestare a fost respinsă printr-o hotărâre
10
judecătorească irevocabilă. După repartizarea activelor nete, lichidatorul trebuie să depună la
organul înregistrării de stat cererea de radiere a persoanei juridice din registru. La cererea de
radiere se anexează toate actele necesare lichidării.
Încetarea persoanei juridice poate avea loc şi în temeiul reorganizării. Reorganizarea se
face prin mai multe modalităţi. Astfel articolul 69 CCRM prevede că persoana juridică se
reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare " (divizare şi separare) sau
transformare. Hotărârea de reorganizare se ia de fiecare persoană juridică în parte, în condiţiile
stabilite pentru modificarea actelor de constituire.
In cazurile prevăzute de lege, reorganizarea persoanei juridice prin divizare sau separare
se efectuează în baza unei hotărâri judecătoreşti.
Dacă prin fuziune sau dezmembrare se înfiinţează o nouă persoană juridică, aceasta se
constituie în condiţiile prevăzute de lege pentru forma persoanei juridice respective.
Reorganizarea produce efecte faţă de terţi numai după data înregistrării de stat a noilor persoane
juridice, cu excepţia reorganizării prin absorbţie, care produce efecte la data
înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice absorbante.
În caz de reorganizare este important să se stabilească succesorul drepturilor şi
obligaţiilor civile. în conformitate cu articolul 70 CCRM în cazul contopirii persoanelor juridice,
drepturile şi obligaţiile fiecăreia din ele trec la noua persoana juridică, în conformitate cu actul
de transmitere.
în cazul absorbţiei unei persoane juridice de către alta, drepturile şi obligaţiile persoanei juridice
absorbite trec la persoana juridică absorbantă în conformitate cu actul de transmitere.
În cazul divizării persoanei juridice, drepturile şi obligaţiile ei trec la noile persoane
juridice în conformitate cu bilanţul de repartiţie.
În cazul separării, o parte din drepturile şi obligaţiile persoanei juridice reorganizate
trece, la fiecare din persoanele juridice participante la reorganizare (existente sau care iau fiinţă),
în corespundere cu bilanţul de repartiţie.
În cazul reorganizării persoanei juridice prin transformare, drepturile şi obligaţiile
persoanei juridice reorganizate trec la noua persoană juridică în conformitate cu actul de
transmitere.
în conformitate cu articolul 73 CCRM, fuziunea persoanelor juridice se realizează prin contopire
sau absorbţie.
Contopirea are ca efect încetarea existenţei persoanelor juridice participante la contopire
şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiilor acestora la persoana juridică ce se înfiinţează.
Absorbţia are ca efect încetarea existenţei persoanelor juridice absorbite şi trecerea
integrală a drepturilor şi obligaţiilor acestora la persoana juridică absorbantă.
11
în cazurile stabilite de lege, fuziunea poate fi condiţionată de permisiunea organului de stat
competent.
Dezmembrarea persoanei juridice conform articolul 79 CCRM se face prin divizare sau
separare.
Divizarea persoanei juridice are ca efect încetarea existenţei acesteia şi trecerea
drepturilor şi obligaţiilor ei la două sau mai multe persoane juridice, care iau fiinţă.
Separarea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul persoanei juridice, care nu
îşi încetează existenţă, şi transmiterea ei către una sau mai multe persoane juridice existente sau
care iau fiinţă.
Transformarea persoanei juridice are loc în temeiul articolului 79 CCRM după
care,.transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare
prin modificarea actelor de constituire în condiţiile legii. Transformarea persoanei juridice
trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege pentru forma juridică de organizare în care
se transformă.

Art. 249
Destinaţia bunurilor rămase după lichidare
(1) Oricare ar fi cauzele dizolvării, bunurile persoanei juridice rămase după lichidare vor primi
destinaţia stabilită în actul de constituire sau statut ori destinaţia stabilită în hotărârea organului
competent luată înainte de dizolvare.
(2) În lipsa unei asemenea prevederi în actul de constituire sau statut ori în lipsa unei hotărâri
luate în condiţiile alin. (1), precum şi în cazul în care prevederea sau hotărârea este contrară legii
sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului, bunurile rămase după lichidare se atribuie de
instanţa competentă, prin hotărâre supusă numai apelului, unei persoane juridice cu scop identic
sau asemănător, dacă prin lege nu se prevede altfel. Atunci când există mai multe astfel de
persoane juridice, lichidatorul propune cel puţin 3 persoane juridice, caz în care bunurile se
atribuie prin tragere la sorţi.
(3) În cazul în care persoana juridică a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art. 245 lit. d),
precum şi în cazul în care nicio persoană juridică nu este de acord cu preluarea bunurilor rămase
după lichidare în condiţiile alin. (2), acestea vor trece în proprietatea comunei, oraşului sau
municipiului în a cărui rază teritorială se află bunurile.
(4) În toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după lichidare
are loc la data preluării lor de către beneficiari, dacă prin lege nu se prevede altfel. Procesul-
verbal de predare-primire şi hotărârea judecătorească rămasă definitivă, în cazurile prevăzute la

12
alin. (2) ori (3), constituie titlu de proprietate sau, după caz, pot servi drept temei juridic pentru
intabularea în cartea funciară. În cazul bunurilor imobile, dispoziţiile Art. 1244 şi cele în materie
de carte funciară rămân aplicabile.
Adoptarea hotaririi de lichidare si dizolvare de catre organul competent al persoanei juridice.
Persoana juridica se va lichida daca in acest sens decide organul ei suprem cu majoritatea ei de voturi
stabilita de lege. Oragnul suprem decide dizolvarea prin lichidare atunci cind considera necesar,
precum si in cazurile in care persoana juridica nu corespunde unor exigente ale legii. Dizolvarea se
va decide in cazul in care:
- Numarul de asociati scade sub numarul stabilit de lege;
- Valoarea activelor persoanei juridice scade sub nivelul valorii capitalului social minim stabili de
lege.

13
 Concluzie

O persoana jurica cu scop lucrativ are ca etape nasterea, dezvoltarea si moartea.

Moartea reprezinta dizolvarea acesteia, cauzele fiind din mai multe motive, care
sunt determinate individual de fiecare caz aparte. Potrivit dispozitiilor art.531 din
C. penal, vom regasi dizolvarea persoanei juridice, ca si pedeapsa complementara
aplicata in momentul in care aceasta este condamnata pentru savarsirea unei
infractiuni prevazuta si pedepsita de legea penala.
Cu alte cuvinte, persoana juridica, dupa intervenirea dizolvarii, urmareste
transformarea activului in lichiditati si plata creditorilor, urmand, ca la finalul
operatiunilor, sa efectueze partajarea activului net ramas intre asociati.
Dupa finalizarea acestei operatiuni, persoana juridica inceteaza efectiv sa mai
existe, nemaifiind considerata o entitate juridica, economica si sociala.
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire în condiţiile legii. Transformarea
persoanei juridice trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege pentru
forma juridică de organizare în care se transformă.

14
 Bibliografie

1. Codul civil
2. Manual Dreptul Afacerilor aut. Alexandru Cuznetov
3. http://documents.tips/documents/dizolvarea-si-lichidarea-persoanelor-
juridice-cu-scop-lucrativ.html
4. http://referat-referate.blogspot.md/2013/02/dizolvarea-persoanei-
juridice.html
5. https://www.scribd.com/doc/292415804/REORGANIZAREA-%C5%9EI-
LICHIDAREA-PERSOANELOR-JURIDICE-CU-SCOP-LUCRATIV

15