Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic şi Comercial Timişoara

Specializarea: Administrarea si Negocierea in Afaceri

Referat
Control si audit financiar contabil
Planul de semnificatie in audit

Coordonator, Masterand ANAII

Conf. Univ. Dr. Miculescu Marius Suciu Bogdan

Timişoara
2023

1
 Cuprins

1. Definirea pragului de semnificatie

2. Calculul pragului de semnificatie
3. Legătura dintre pragul de semnificaţie şi etapele auditului
3.1 Pragul de semnificaţie în etapa de planificare
3.2 Pragul de semnificaţie în etapa de formulare a opiniei
4. Bibliografie

2
 Pragul de semnificaţie în audit

O problemă importantă care trebuie avută în vedere în cadrul activităţii de

planificare a auditului după cunoaşterea clientului este stabilirea nivelului
pragului de semnificaţie. Standardul de Audit numărul 320, oferă instrucţiuni
despre conceptul de prag de semnificaţie şi relaţia acestuia cu riscul de audit.

1. Definirea pragului de semnificaţie

Pragul de semnificaţie reprezintă importanţa relativă a unei părţi

componente, în contextul situaţiilor financiare privite ca întreg.
O parte componentă este considerată semnificativă în două cazuri:
a) omisiunea ei ar putea influenţa considerabil deciziile luate de utilizatorii
raportului de audit;
b) prezentarea ei eronată ar afecta deciziile luate de utilizatorii raportului de
audit.
Pragul de semnificaţie depinde deci de mărimea omisiunii sau a erorii,
fiind mai degrabă o limită decât o caracteristică fundamentală calitativă pe care
informaţia furnizată trebuie să o aibe pentru a fi utilă.
Pragul de semnificaţie îl găsim prezent în contextul oricărei situaţii individuale
din cadrul situaţiilor financiare sau la nivelul fiecărui element individual din
cadrul acestora.
Obiectivul auditului situaţiilor financiare este exprimarea de către auditor
a unei opinii, conform căreia situaţiile financiare oferă o imagine fidelă a
tranzacţiilor şi a poziţiei financiare a entităţii patrimoniale pentru perioada
auditată. Prin urmare, pentru a-şi putea exprima o opinie, auditorul trebuie să se
asigure că există un grad rezonabil de certitudine ca toate elementele
componente importante ce ar putea afecta opinia sa au fost luate în consideraţie
3
integral. Pentru realizarea acestui deziderat, procedurile de audit trebuiesc
concepute în aşa fel încât să furnizeze o asigurare rezonabilă că au fost
descoperite toate problemele semnificative, cu impact asupra situaţiilor
financiare.
Trebuie menţionat faptul că pragul de semnificaţie are un caracter
subiectiv, stabilirea lui depinzând de raţionamentul profesional al auditorului şi
de experienţa sa.

2. Calculul pragului de semnificaţie

Deşi standardele de audit indică o arie de aplicabilitate largă pentru

determinarea pragului de semnificaţie, există criterii universal acceptate pentru
acest calcul validate de practică. În practică această măsurare se bazează pe
proporţia din totalul activelor, cifrei de afaceri şi din profitul brut, înainte de
impozitare, existând şi alte criterii care se pot folosi, cum ar fi capitalul propriu
sau capitalul de lucru.
Metodologia de calcul a pragului de semnificaţie raportată la active, cifra
de afaceri şi profitul brut, se poate sintetiza în tabelul următor:

Tipul Referinţa de calcul Procent Factor de

% fiabilitat
e (FF)
I Total active 1% 1
Total active 2% 2
II Cifra de afaceri 0.5% 3
Cifra de afaceri 1% 4
III Profit brut 5% 5
Profit brut 10% 6

4
Total active = imobilizări + active circulante
Cifra de afaceri = venituri din producţia vândută+venituri din vânzarea
mărfurilor + venituri din subvenţii de exploatare
Profitul brut = profit din exploatare + profit din activitatea financiară
+profit din activitatea excepţională
Exemplu de calcul:
I. Total active 300,000lei
Pragul de semnificaţie = 300,000x 1% = 3,000 lei-FF(1)
Sau
Pragul de semnificaţie = 300,000x 2% = 6,000lei-FF(2)

II. Cifra de afaceri 1,000,000lei

Pragul de semnificaţie = 1,000,000 x 0,5% = 5,000 lei-FF(3)
Sau
Pragul de semnificaţie = 1,000,000 x 1% = 10,000 lei-FF(4)

III. Profitul brut 80,000 lei

Pragul de semnificaţie = 80,000 x 5% = 4,000 lei-FF(5)
Sau
Pragul de semnificaţie = 80,000 x 10% = 8,000 lei-FF(6)

Nivelul pragului de semnificaţie se stabileşte de obicei, între valoarea celui

mai mic şi a celui mai mare din factorii calculaţi, situându-se în intervalul
indicat de factorii 1-6.
În funcţie de circumstanţe, de natura activităţii, pragul de semnificaţie se poate
stabili peste sau sub limitele prezentate, în funcţie de raţionamentul profesional
al auditorului.

5
 În cazul în care entitatea patrimonială auditată înregistrează pierderi, sau
dacă se constată că profitul este prezentat distorsionat, nu se vor lua în
considerare la calculul pragului de semnificaţie factorii de fiabilitate 5 şi 6,
utilizându-se alţi factori consideraţi mai adecvaţi.
Cea mai uzitată metodă în practică pentru calculul pragului de semnificaţie este
cifra de afaceri:

NPS = CA x 0.5% -factor de fiabilitate 3, unde:

NPS-nivelul pragului de semnificaţie

CA-cifra de afaceri.

Elementele pot fi considerate semnificative şi din alte considerente decât

valoarea lor absolută, de exemplu:
 atunci când se constată o fraudă;
 când un profit redus se transformă în pierdere;
 când valoarea netă a activelor (patrimoniul net) devine negativă;
 când un indicator financiar cum ar fi lichiditatea sau solvabilitatea este
afectat semnificativ, suferind modificări majore.

3. Legătura dintre pragul de semnificaţie şi etapele auditului

Pragul de semnificaţie se ia în considerare în două etape ale auditului şi anume:

a. etapa de planificare - când se stabileşte gradul de extindere a testelor şi a
procedurilor de audit;
b. etapa de formulare a opiniei - când se evaluează probele de audit şi
erorile constatate.

6
 3.1. Pragul de semnificaţie în etapa de planificare

Natura, durata şi gradul de extindere a testelor şi a procedurilor de audit se

stabilesc în etapa de planificare în funcţie de pragul de semnificaţie. În această
etapă, auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificaţie, astfel
încât să se asigure că poate detecta din punct de vedere cantitativ, informaţiile
eronate semnificative. Pragul de semnificaţie trebuie luat în considerare atât la
nivelul global al situaţiilor financiare, cât şi în relaţia cu soldurile conturilor
individuale, categoriilor de tranzacţii şi prezentărilor de informaţii. Erorile
semnificative trebuiesc abordate atât din punct de vedere cantitativ cât şi
calitativ. O eroare calitativă ar putea fi descrierea greşită sau improprie a unei
politici contabile (exemplu politica de amortizare), iar utilizatorul situaţiilor
financiare să fie indus în eroare de descriere şi să ia decizii eronate.
Trebuie menţionat faptul că în unele situaţii trebuiesc verificate şi sume care se
află sub pragul de semnificaţie, dar care sunt relevante. Un astfel de exemplu
este verificarea împrumuturilor acordate conducerii entităţii, sau avansurile date
spre decontare salariaţiilor. Pentru verificarea remuneraţiilor directorilor şi a
altor elemente sensibile, nu se vor folosi praguri de semnificaţie.
În cazul în care angajamentul de audit a fost semnat înaintea elaborării situaţiilor
financiare şi nu există estimări sau un buget pentru anul în curs, în etapa de
planificare pragul de semnificaţie se va stabili be baza datelor din exerciţiul
anterior şi se va revizui după ce situaţiile financiare vor fi disponibile.
Concluzia este că pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare, are ca
scop stabilirea mărimii eşantioanelor, a testelor şi a procedurilor de audit, astfel
încât auditorul să se asigure că poate detecta orice eroare semnificativă, care ar
putea altera situaţiile financiare.

7
 3.2. Pragul de semnificaţie în etapa de formulare a opiniei

După obţinerea probelor de audit, se face o evaluare a acestora şi a erorilor

constatate sau detectate. În această faza de evaluare, auditorul trebuie să
aprecieze dacă totalul informaţiilor eronate necorectate care au fost identificate
în timpul auditului au un nivel semnificativ.
Dacă concluzia sa este că aceste erori sunt semnificative auditorul poate
extinde procedurile de audit sau poate cere conducerii să ajusteze situaţiile
financiare. Există posibilitatea refuzului din partea conducerii de a face
ajustările cerute de auditor. În acest caz în funcţie de mărimea acestor erori şi a
implicaţiilor asupra situaţiilor financiare, auditorul are două alternative:
1. să exprime o opinie cu rezerve (calificată) –dacă consideră că impactul
acestor erori nu este atât de semnificativ şi de profund;
2. să exprime o opinie contrară –dacă consideră că nu este oportună o opinie
cu rezerve, erorile constatate fiind atât de semnificative încât determină o
prezentare incorectă sau înşelătoare a situaţiilor financiare.

8
 4. Bibliografie

1. Dobroţeanu Laurenţiu,Dobroţeanu Camelia Liliana (2002),Audit-concepte şi

practici:Abordare naţională şi internaţională,Bucureşti,Editura Economică
2. Audit financiar 2000.Standarde. Codul privind conduita etică şi profesională,
(2000),
Camera Auditorilor din România,Editura Economică
3. Standardul Internaţional de Audit ISA 320-Pragul de semnificaţie în audit
4. www.wikipedia.org