PRAGUL DE

SEMNIFICAȚIE ÎN
AUDIT

ROTILĂ(AILINCĂI)
ALEXANDRA-MARIA
 CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. ETAPELE STABILIRII PRAGULUI DE SEMNIFICAȚIE
3. ETAPELE CALCULUI PRAGULUI DE SEMNIFICATIE
GLOBAL
4. ETAPELE CALCULUI PRAGULUI DE SEMNIFICAȚIE
SPECIFIC
5. STUDIU DE CAZ
6. BIBLIOGRAFIE
"Pragul de semnificaţie” este definit în “Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare”, emis de Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, în
următorii termeni:
“Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau
declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice
ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare. Pragul de
semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii,
judecat în împrejurările specifice ale omisiunii sau declarării
greşite. Astfel, pragul de semnificaţie oferă mai degrabă o
limită, decât să reprezinte o însuşire calitativă primară pe care
informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utilă."
La elaborarea planului de audit, auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de
semnificaţie astfel încât să poată detecta din punct de vedere cantitativ denaturările
semnificative. Totuşi, atât valoarea (cantitatea), cât şi natura (calitatea) denaturărilor trebuie
să fie luate în considerare.
Auditorul ia în considerare pragul de semnificaţie atât la nivelul global al situaţiilor
financiare, cât şi în relaţia cu soldurile conturilor individuale, categoriilor de tranzacţii şi
Pragul de semnificaţie trebuie luat în considerare de auditor atunci când:
• se determină natura, durata şi întinderea procedurilor de audit;
• se evaluează efectele informaţiilor eronate.
Există o relaţie inversă între pragul de semnificaţie şi nivelul riscului de audit, şi anume, cu cât
este mai înalt nivelul pragului de semnificaţie, cu atât este mai scăzut riscul de audit şi invers.

De exemplu, dacă după planificarea procedurilor specifice de audit, auditorul determină că

nivelul acceptabil al pragului de semnificaţie este scăzut, atunci riscul de audit este crescut.
Auditorul va compensa acest lucru fie:
v reducând nivelul evaluat al riscului de control, acolo unde acest lucru
este posibil, şi menţinând nivelul redus prin efectuarea unor teste
extinse sau suplimentare ale controalelor;
v reducând riscul de nedetectare prin modificarea naturii, duratei şi
întinderii testelor detaliate de audit planificate.

De exemplu, plata ilegală a unui comision pentru asigurarea unui contract de vânzare. Deși suma
achitată nu este semnificativă pentru situațiile financiare, dezvăluirea acestui fapt poate duce la
pierderea contractului sau la plata unor penalități care pot fi semnificative .
În timp ce politica și procedurile de determinare a pragului de semnificație pot fi diferite in
anumite privințe de la o firma de audit la alta, prezentarea pe care o vom face reprezintă cadrul
de bază pentru înțelegerea pragului de semnificație în audit.

Etapele stabilirii pragului de semnificație

Etapa 1 - Stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificație

Etapa 2 - Determinarea erorii tolerabile

Etapa 3 - Estimarea erorilor probabile (asteptate) si compararea lor cu

valoarea preliminara a pragului de semnificatie
 ETAPA 1 - STABILIREA VALORII PRELIMINARE A PRAGULUI
DE SEMNIFICAȚIE
Auditorul stabilește un prag de semnificație pentru întreaga misiune în etapa de
planificare, cu scopul de a determina întinderea și natura procedurilor de
evaluare a riscului, pentru a identifica și evalua riscurile denaturărilor
semnificative și pentru a determina natura, planificarea si extinderea
procedurilor de audit suplimentare.
Pragul de semnificație reprezintă mai degrabă un concept relativ decât unul
absolut. De exemplu, suma de 5.000 Euro poate fi considerată un prag de
semnificație ridicat pentru o societate mică cu asociat unic, dar in mod clar,
aceasta valoare este nesemnificativă pentru o companie multinațională mare. De
aceea, dimensiunea unei companii supusă auditării influențează raționamentul in
stabilirea pragului de semnificație.
 ETAPA 2 - DETERMINAREA ERORII TOLERABILE
Eroarea tolerabilă reprezintă valoarea preliminară a pragului de semnificație
repartizată pe segmente. Această repartizare este necesară deoarece probele sunt
acumulate mai curând pe segmente decât pentru situațiile financiare ca ansamblu.
Un cont bilanțier reprezintă o poziție sau o linie din situațiile financiare cum ar fi:
clienți sau stocuri. O clasă de tranzacții se referă la un anumit tip de tranzacții
prelucrată de sistemul contabil al clientului, cum ar fi tranzacțiile legate de vânzări
sau achiziții. In practică, este deseori greu de anticipat care dintre conturi prezintă
o probabilitate mai mare de eroare și dacă aceste abateri vor fi mai curând
supraevaluări sau subevaluări. De asemenea, de cele mai multe ori, costurile
relative ale auditării diverselor solduri de conturi nu pot fi determinate. Prin
urmare, repartizarea valorii preliminare a pragului de semnificație pe conturi se
dovedește a fi un raționament profesional dificil. Tocmai din acest motiv,
numeroase firme de audit au definit pentru efectuarea acestei operațiuni
instrucțiuni riguroase și metode statistice sofisticate.
 ETAPA 3 - ESTIMAREA ERORILOR PROBABILE SI COMPARAREA
LOR CU VALOAREA PRELIMINARA A PRAGULUI DE
SEMNIFICATIE
Această etapă se efectuează la finele misiunii de audit, când auditorul evaluează
toate testele de audit și procedează la cumularea tuturor erorilor din foile de lucru
legate de conturile bilanțiere sau clasele de tranzacții. Totalul erorilor include
erorile identificate dar și cele probabile.
Erorile probabile reprezintă estimări bazate pe eșantioanele de date colectate în
timpul procesului de audit. Suma cumulată a erorilor, trebuie să includă luarea în
considerare a efectelor erorilor care nu au fost ajustate în perioadele anterioare,
deoarece au fost considerate nesemnificative.
In efectuarea comparației, standardele internaționale stipulează faptul ca
auditorul trebuie să țină seama și de aspectele calitative ale politicilor contabile ale
entității. Aceasta înseamnă că auditorul va trebui sa fie atent la influența lipsei de
neutralitate a raționamentului managementului, de exemplu la tendința  
managementului de a face estimări contabile.
 Etapele calcului pragului de semnificatie global:

1. Se identifică indicatorii financiari reprezentativi ai companiei, pe cel puțin

două exerciții financiare (de cele mai multe ori, se iau in calcul Activele
totale, Cifra de Afaceri, Profitul brut sau Capitalurile Proprii)
2. Se aplică procentajele proporționale
3. Se calculează variația (trendul) in modul pentru fiecare procentaj in parte
4. In funcție de evaluarea preliminara a riscului de audit, se aplica următoarea
regula:
• RA (mare) => Prag de semnificație (mic), unde Trendul (mic)
• RA (mic) => Prag de semnificație (mare), unde Trendul (mare)
5. Se urmărește, pornind fie de la Trendul cel mai mic sau cel mai mare, in
funcție de riscul de audit evaluat anterior, pe linie, valoarea cea mai mare,
respectiv cea mai mică, după cum dictează regula, valoare ce va reprezenta
pragul de semnificație global.
 Etapele calcului pragului de semnificație specific:
1. Fixarea valorii preliminare a pragului de semnificație; (suma maximă a
prezentărilor eronate pe care le-ar conține situațiile financiare)
2.
3. Repartizarea valorii preliminare a pragului de semnificație; Pentru primii
doi pași se planifică profunzimea testelor; Scopul: ajută pe auditor să
determine probele potrivite de acumulat pentru fiecare cont
4.
5. Estimarea valorii totale a prezentărilor eronate pe segment
6.
7. Estimarea valorii combinate a prezentărilor eronate
8.
9. Compararea estimării valorii combinate cu valoarea preliminară
sau revizuită a pragului de semnificație.
In ultimii trei pași se evaluează rezultatele.
Valoarea pragului de semnificaţie rezultată poate fi ajustată ţinând seama de orice
factor calitativ care ar putea fi relevant pentru misiunea de audit. Exemple de factori
calitativi care pot afecta stabilirea pragului de semnificaţie:
1. În etapa de stabilire valorii preliminare a pragului de semnificaţie:
• erorile semnificative din anii precedenţi
• posibile fraude
• erori de prezentare minore care pot afecta anumite obligaţii
contractuale
• erori de prezentare minore care pot afecta tendinţa de evoluţie
a profiturilor.
2. În etapa de estimare a denaturărilor şi de comparare cu valoarea
preliminară a pragului de semnificaţie:
• erori care ascund o modificare în evoluţia profiturilor
• erori care determină schimbarea pierderii în profit şi invers
• erori care pot determina o reacţie majoră pozitivă sau
negativă a pieţei.
 Cele mai utilizate baze de comparaţie în stabilirea pragului de semnificaţie sunt:
o total activ
o total venituri
o anumite forme ale profitului net.
Atunci când profitul net înainte de impozitare este relativ stabil, previzibil şi
reprezentativ pentru mărimea entităţii auditate, regula de bază pentru determinarea
pragului de semnificaţie cel mai des utilizată în practică este: 3-5% din valoarea
profitului net înainte de impozitare.
Pragul de semnificaţie va fi cea mai mică valoare a intervalului în următoarele
situaţii:
q societatea este în primul an de auditare
q există indicii privind lipsuri semnificative în controlul intern
q cifră de afaceri semnificativă la nivelul conducerii
q presiuni ridicate neobişnuite din partea pieţei
q risc de fraudă mai ridicat decât cel normal.
 STUDIU DE CAZ
In continuare vom exemplifica cele trei etape prezentate anterior, de
determinare și aplicare a valorii preliminare a pragului de semnificație.
Etapa 1 - Stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificație
In exemplul prezentat la finele primei etape pentru societatea EarthWear
Clothiers, am constatat ca indicatorul total venituri are o valoare mai mare decât
total active, astfel ca suma de 950.484.000 Euro a fost utilizată ca bază pentru
calcularea valorii preliminare a pragului de semnificație.
Astfel, utilizând tabelul prezentat anterior, am stabilit ca valoarea preliminară
a pragului de semnificație este de 1.769.000 Euro. Aceasta valoare a fost
determinată prin însumarea sumei de 826.000 Euro aferentă intervalului cuprins
intre 300 mil. Euro si 1 mild. Euro cu suma de 943.000 Euro.
Suma de 943.000 Euro a fost determinată prin înmulțirea sumei ce depășește
300 mil. Euro (respectiv 650,50 mil. Euro) cu 0,00145.
 In stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificație, auditorul va trebui
să țină cont și de factorii calitativi semnificativi pentru aceasta misiune de audit.
Să presupunem că in cazul acesta auditorul a considerat ca niciunul dintre
factorii calitativi nu are o influență semnificativă și că se poate utiliza valoarea
preliminară a pragului de semnificație in suma de 1.769.000 Euro. Aceasta
valoare va fi repartizată pe segmente în etapa a doua.
Etapa 2 - Determinarea erorii tolerabile
In exemplul nostru, pentru simplificarea prezentării, vom presupune ca
auditorul societății EarthWear Clothies a alocat 50% din valoarea preliminară a
pragului de semnificație fiecărui cont ca eroare tolerabilă.
In acest caz, eroarea tolerabila va fi de 885.000 Euro (1.769.000 Euro*0,50).
Etapa 3 - Estimarea erorilor probabile si compararea lor cu valoarea
preliminara a pragului de semnificație
Eroarea tolerabilă este utilizată de asemenea și pentru determinarea
prezentării juste a fiecărui cont individual după încheierea lucrărilor de audit.
Standardele de audit cer că auditorul să documenteze natura și efectul cumulat al
erorilor.
Să presupunem că pe parcursul desfășurării procesului de audit, auditorul a
identificat patru erori. Valoarea erorilor identificate este comparată cu valoarea
erorii tolerabile repartizată fiecărui cont. De exemplu, prima denaturare indică o
eroare legată de creșterea semnificativă a cheltuielilor cu salariile și bonusurile.
Valoarea totală a denaturării este de 215.000 Euro. A doua denaturare identificată se
bazează pe rezultatele eșantionului statistic aferent stocurilor. Rezultatul statistic
indica o denaturare probabila si o marja legata de riscul de eșantionare în sumă de
312.500 Euro (erori probabile).
Înaintea luării deciziei finale, auditorul trebuie să țină seamă și de alte posibile
denaturări care pot apărea urmare eșantionării, de efectul deciziilor lipsite de
neutralitate ale managementului, precum și a erorilor necorectate provenind din
exercițiile financiare anterioare.
 BIBLIOGRAFIE

• ISA 320 - Pragul de semnificație în audit- Aplicabil pentru auditarea situațiilor

aferente perioadelor care încep cu sau după data de 15 decembrie 2004
•
•