Sunteți pe pagina 1din 7

GRUPA II Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(3.) In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare Raspuns: b) asigurari negative. 2. (67.) Precizati cinci situatii de amenintare la adresa independentei. Raspuns: Precizati cinci situatii de amenintare la adresa independentei: Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de natura serviciului profesional prestat. In cazul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului, independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate. Independenta are doua componente fundamentale: independenta de spirit (rationamentul profesional) este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu pridenta profesionala; independenta in aparenta (comportamentul)- se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise. Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: interes propriu; slabirea autocontrolului; renuntarea la propriile convingeri; manifestari de familiarism; actiuni de intimidare.

3. (17.) Definiti termenul de prag de semnificatie Raspuns: Pragul de semnificaie (nivelul de materialitate) adoptat va constitui valoarea n raport cu care se determin dac erorile, omisiunile sau greelile identificate n conturi, considerate individual sau cumulat, indic dac acele conturi ofer o imagine fidel, complet i exact rezultatului, a situaiei financiare si a patrimoniului ntreprinderii. n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situaiilor financiare , ct si imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare si a patrimoniului ntreprinderii. Altfel spus , pragul de semnificaie reprezint ceea ce in contabilitatea anglosaxon poarta denumirea de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea si interpretarea situaiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Altfel spus, pragul de semnificaie exprim nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a putea decide dac conturile sunt corecte sau nu. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net sau cifra de afaceri. Aceste elemente sunt cunoscute drept baz de referin , in raport cu care pragul de semnificaie se determin in valori absolute sau relative. Acestea ar putea avea influena fie asupra rezultatului exerciiului financiar, fie asupra modalitilor de prezentare a bilanului contabil. Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de nceputul misiunii de audit s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar la sfritul misiunii sa aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul exerciiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Unele circumstane particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificaie: existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;evoluia important de3 la un an la altul a unor posturi si capitalurile proprii sau rezultatele anormale. Pragul de semnificaie poate fi exprimat din mai multe puncte de vedere valoric i dup natur. Cnd stabilim pragul de semnificaie prin valoare, nivelul acestuia trebuie sa fie corelat cu cel mai important element din cadrul situaiilor financiare. Pentru a stabili nivelul pragului de semnificaie prin valoare, auditorul trebuie sa determine nivelul cel mai mare al erorilor pe care acesta l poate accepta considerat individual sau mpreun cu alte erori din cadrul populaiei. Acest nivel stabilit nu influeneaz semnificativ situaiile financiare si in consecine deciziile utilizatorilor acestor situaii. Exprimarea pragului de semnificaie din punct de vedere valoric se poate realiza n mod direct sau indirect. Varianta direct vizeaz determinarea unei anumite valori n mrime absolut, iar variant indirect presupune utilizarea unui procent dintr-un anumit indicator pentru a calcula o astfel de valoare. Determinarea pragului de semnificaie din punct de vedere al naturii sale e important pentru a analiza cauzele care au generat informaiile semnificative i pentru a utiliza cele mai eficiente probe de audit. Determinarea pragului de semnificaie dup natur e mai uor

de evideniat fa de criteriul valorii lui, deoarece clasificarea dup natur are la baz principalele activiti desfurate de ntreprindere. 4. (40.) Care sunt normele de referinta in audit? Prezentati-le succinct. Raspuns: n auditul situaiilor financiare ale unei entiti sunt folosite dou categorii de norme de referin: norme contabile i norme de audit. Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitTii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. Normele (standardele) de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit terilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n funcie de criterii de calitate omogene; ele permit ns i auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru; norme de raportare; norme generale de comportament.

GRUPA II Categoria IV Evaluarea Intreprinderilor


1.(32.) Goodwill-ul reprezinta: fondul comercial al intreprinderii; un plus de valoare recunoscuta intreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursa elementele intangibile ale acesteia; un plus de valoare inregistrata in bilant care corespunde fondului commercial al intreprinderii. Raspuns: b)
2.(156) Se dau urmtoarele informatii: imobilizri corporale 29.000; fond de comert 1.000;

stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitti 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si mprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiar exprimat prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%. Se cere s evaluati ntreprinderea calculnd o rent a goodwillului redus la 5 ani. Rezolvare: GW = ANC + (CB ANC* i) (1+t) n ANC = ACTIVE DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) (25.000 + 5.000) = 74.000 CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000 i = rata neutra de plasament = 15 % t = rata de actualizare = 12 % GW 1 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 9.017,86 (1+ 0,12) 1 1,12 GW 1 = 64.982,14 GW 2 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 2 GW 2 = 65.948,34 GW 3 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 3 GW 3 = 66.811,02 GW 4 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 4 GW 4 = 67.581,26 GW 5 = 74.000 + (1.000 74.000*15%) (1+ 0,12) 5 GW 5 = 68.268,99 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 8.051,66 1,12 2 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 7.188,98 1,12 3 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 6.418,73 1,12 4 = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 5.731,01 1,12 5

3. (172) Se dau urmatoarele informatii despre o intreprindere: total active 150.000, din care cheltuieli anticipate 10.000, total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000; capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei intreprinderi. Determinarea ACTIVULUI NET CORIJAT ( valoarea intrinseca a intreprinderii ) 1.Metoda Substractiva: Total Activ ( Bil.ec) Total Datorii ( Oblig nefin+Oblig Fin ) = ANC sau valoare intrinseca intrepr ANC = 150.000 - 75.000 = 75.000 2.Metoda Aditiva: Capitaluri proprii ( Bil.ec) +/- Diferente din reevaluare = ANC sau valoare intrinseca intrepr ( cap. Soc. +Rezerve+Profit+provizioane, cele bine fundamentate) Valoarea intrinseca a 1 actiune = Activul net Corijat : nr. Total actiuni ANC = 25.000 + 50.000 = 75.000

GRUPA II Categoria V- Fuziuni si divizari de intreprinderi


GRUPA II - Categoria V Fuziuni i divizri de ntreprinderi 1. (33.) S presupunem c exist trei societi A, B si C, care vor fuziona prin absorbia societilor B i C de ctre societatea A. Societatea A are capital social de 50.000 lei si rezerve de 1.000 lei. K= 1.000/50.000 x 100 = 2% reprezint rezervele la societatea absorbanta. Pentru societile B si C, a cror capital social este de 3.000 lei, respectiv 1.000 lei, se va aplica coeficientul de 2%, astfel: B - 3.000 x 2% = 60 lei - prima de fuziune C - 1.000 x 2% = 20 lei - prima de fuziune Rezolvare nregistrrile contabile n societatea absorbant (societatea A): *Absorbia societii B (notm cu 456.B Decontri cu acionarii/asociaii societii B): majorarea capitalului social cu valoarea capitalului societii B i nregistrarea primei de fuziune: 456.B Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalurile (acionarii societii B, absorbite) = % 3.000 lei

1012 1042

Capital social subscris i vrsat Prime de fuziune/divizare

2.940 60

lei lei

*Absorbia societii C (notm cu 456.C Decontri cu acionarii/asociaii societii C): majorarea capitalului social cu valoarea capitalului societii C i nregistrarea primei de fuziune cu valoarea capitalului societii C: 456.C Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalurile = % 1012 1042 Capital social subscris i vrsat Prime de fuziune/divizare 1.000 980 20 lei lei lei

nregistrrile contabile n societatea absorbit (societatea B): 1012 nchiderea conturilor de capital: Capital social subscris i = vrsat (al societii B) 456.B Decontri cu acionarii/asociaii privind 3.000 lei

capitalurile nregistrrile contabile n societatea absorbit (societatea C): 1012 nchiderea conturilor de capital: Capital social subscris i = vrsat (al societii C) 456.C Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalurile 1.000 lei

2. (39.) S.C. ALPHA S.A. - absorbant a S.C. BETA S.A., preia prin fuziune, activul acesteia constnd din cldiri 10.000 lei i disponibil la banca 5.000 lei i emite n schimb 1.000 aciuni noi cu o valoare nominal de 14/aciune. Ulterior, prima de fuziune se incorporeaz n capitalul social. Rezolvare nregistrrile contabile n societatea absorbant (societatea ALFA): majorarea capitalului cu valoarea aporturilor capital social subscris = 1.000 aciuni*14 lei/aciune (valoarea de emisiune) = 14.000 lei valoarea aporturilor = Activ imobilizat + disponibil n cont = 10.000 + 5.000 =15.000 lei prime de fuziune = 15.000 14.000 = 1.000 lei 456 Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalurile(asociaii societii BETA) = % 15.000 lei

1012 1042 % preluarea aporturilor, a elementelor de activ: = 456

Capital social subscris i vrsat Prime de fuziune/divizare

14.000 1.000

lei lei

Decontri cu acionarii/asociaii privind capitalurile(asociaii societii BETA)

15.000

lei

212 5121

Cldiri Conturi la bnci n lei

10.000 5.000

lei lei