Sunteți pe pagina 1din 2

Seminarul 6 Audit

CONȚINUTURI

1. Pragul de semnificație și importanța lui pentru planificarea activității de audit


2. Exemplu de calcul
3. Relația dintre pragul de semnificație și riscul de audit

1. Pragul de semnificație și importanța lui pentru planificarea activității de audit

Potrivit OMFP nr. 1802/2014, pct 14. ”pragul de semnificație înseamnă statutul
informațiilor în cazul în care se poate anticipa în mod rezonabil că omiterea sau prezentarea eronată
a acestora influențează deciziile pe care utilizatorii le adoptă pe baza situațiilor financiare ale
entității” (pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare)
Pragul de semnificație este elementul esențial în procesul de planificare a activității de audit
și este luat în calculul naturii, duratei și întinderii procedurilor de audit pentru a evalua impactul
informațiilor eronate.
Între pragul de semnificaţie şi nivelul riscului de audit există o relaţie inversă care se
interpretează astfel: cu cât este mai înalt nivelul pragului de semnificaţie, cu atât este mai scăzut
riscul de audit şi invers.
De exemplu, dacă după planificarea procedurilor specifice de audit, auditorul determină că
nivelul acceptabil al pragului de semnificaţie este scăzut, atunci riscul de audit este crescut.
Pentru activitatea financiar-contabilă și întocmirea situațiilor financiare, determinarea
pragului de semnificație global se realizează în următoarele etape:
1. Se identifică indicatorii financiari reprezentativi ai entității, pe cel puțin două exerciții financiare
(de cele mai multe ori, se iau în calcul activele totale, cifra de afaceri, profitul brut sau capitalurile
proprii)
2. Se calculează procentajele proporționale
3. Se determină variația (trendul) pentru fiecare procentaj în parte
4. În funcție de evaluarea preliminară a riscului de audit, se aplică următoarea regulă:
RA (mare) => Prag de semnificatie (mic), unde Trendul (mic)
RA (mic) => Prag de semnificatie (mare), unde Trendul (mare)
5. În funcție de riscul de audit evaluat, se urmărește, pornind fie de la trendul cel mai mic sau cel
mai mare, pe linie, valoarea cea mai mare, respectiv cea mai mică, după cum dictează regula de la
pct 4, valoarea ce va reprezenta pragul de semnificatie global.
Seminarul 6 Audit
ü Auditorii pot recurge la determinarea pragului de semnificaţie utilizînd o medie a profitului
net înainte de impozitare din anii precedenţi, fie o altă bază de comparaţie, în situația în care
se consideră că profitul anului curent nu este semnificativ. Utilizarea altor baze de
comparaţie prezintă avantajul unor factori mai stabili, cum ar fi: total activ sau total venituri.
În cazul în care societatea auditată înregistrează pierderi este dificlă utilizarea ca bază de
comparaţie a factorului ”total venituri”.
Exemplu:
Societatea X SA prezintă următoarea situație la 2018 și 2019. Având în vedere că riscul de
audit a fost evaluat, în mod preliminar, ca fiind scăzut, să se determine care este pragul de
semnificație.
Explicația Anul 2018 Anul 2019 Variația absolută
Profit înaintea impozitării 5566001 4944982
10% 556600 494498 (62102)
5% 278300 247249 (31051)
Cifra de afaceri 47351333 53318305
2% 473513 1066366 592853
1% 236757 533183 296426
Active totale 7304789 8557344
2% 146096 171147 25051
1% 73048 85573 12526

Lând în considerare că riscul de audit este evaluat ca fiind scăzut, se aplică regula a doua si
anume: RA (mic) => Prag de semnificatie (mare), unde Trendul (mare). Astfel, observăm că
trendul cel mai mare, în tabel, este de 592.853 lei, care corespunde valorii de 1% din cifra de afaceri.
Pe linie, cea mai mare valoare care să corespundă Pragului de semnificație (mare) este 1066366 lei.
Astfel, pragul de semnificatie global este 1066366 lei.

3. Relația dintre pragul de semnificație și riscul de audit

Planificarea auditului se realizează având în vedere aspectele care ar putea influența


obiectivele, iar în cazul situațiilor financiare aspectele care ar denatura, în mod seminificativ,
prezentarea acestora. Astfel, cu ajutorul pragului de semnificație auditorul poate să decidă asupra
unor aspecte privind elementele ce se impun a fi verificate și dacă se impune folosirea procedurilor
analitice și de eșantionare. În final, utilizarea procedurilor de audit combinate poate să conducă la
reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil.

Bibliografie:

***Ghid pentru un audit de calitate, în vederea conformității cu Standardele Internaționale de Audit, CAFR, 2019, p. 65.

S-ar putea să vă placă și