Ministerul Educației și a Științei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra Economie și Management Industrial

LUCRARE INDIVIDUALĂ
la disciplina MANAGEMENTUL RISCURILOR

A efectuat:
Masteranta grupei AA-152m Natalia Cipilenco

A verificat:
Prof. univ.,dr al catedrei EMI Maria Gheorghiță

Chișinău 2017
 Varianta 5.

1. Riscurile de mediu şi caracteristica lor .

2. De determinat cum se va modifica riscul financiar al întreprinderii în perioada planificată

faţă de cea raportată reieşind din următoarele date:

În perioada de gestiune vânzările nete au constituit 54694770 lei iar . costul vânzărilor– 43515056
lei. Pentru perioada de planificare se prevede un volum de vânzări nete în mărime de 79337868 lei,
iar costul vânzărilor de 61594673 lei.

Pasivul bilanţului întreprinderii constituia:

Pasiv La finele perioadei de La finele perioadei de

gestiune, lei planificare, lei
Capital statutar şi 41649467 41649467
suplimentar
Rezerve 11610248 5857971
Profit nerepartizat a anilor 5520038 7874258
precedenţi
Profit net a perioadei de 2354220 378920
gestiune
Datorii pe termen lung 17642215 12799224
(credite bancare)
Datorii pe termen scurt: 23524048 25189460
inclusiv credite bancare
500000 8410000

Cheltuielile financiare pentru deservirea datoriilor în anul de gestiune au constituit 2093687 lei, iar
pentru perioada de planificare se prevăd la nivel de 2770500 lei.

1.Riscurile de mediu și caracteristica lor

 În termenii cei mai generali, riscul de mediu este rezultanta interacţiunii dintre activitatea
umană şi mediu.

Ca un sistem dechis întreprinderea are legături cu mediul extern. Aici apar riscurile mediului
extern.

Mediul extern al intreprinderii poate fi divizat in:

 Macromediul
 Mediul ramural
Factorii acestor medii generează diferite riscuri.
Mediul macroeconomic (politic și economic) include riscuri politice și economice:
 Naționalizarea sau privatizarea,
 Creșterea impozitelor sau facilități la impozitare (scutire de impozite)
 Liberalizalismul sau protecționalismul comerțului
 Susținerea antreprenoriatului sau creșterea corupției etc.
Un grup de factori mai restrins sunt factorii mediului ramural.

Potențialul profitabilității ramurii depinde de cinci puteri concurențiale care generează

anumite riscuri îin cadrul unei ramuri. În diferite ramuri acest potențial este diferit. Riscurile
mediului de ramură se determină cu ajutorul forțelor descries în modelul Porter:
 Intensitatea concurenței între întreprinderile existente
 Pericolul invadării noilor concurenți potențiali
 Posibilitatea apariției mărfurilor substituibile
 Puterea pozitiei comerciale a furnizorilor
 Puterea de cumparare a consumatorilor.

Intreprinderea trebuie să-și cunoască mediul său înconjurător.

Sarcina de baza și permanentă a mangerilor de risc reprezintă studiul mediului extern și

furnizarea de informații către sistemul administrative pentru argumentarea și adoptarea
deciziilor corecte.
Relevarea componentei și puterea concurenților, structura capacității de producție, mecanismele
cooperarii, inovațiile tehnologice în ramurile adiacente (înrudite), trendul creșterii economice,
nivelul instabilității și legității schinbătoare pot crea pericole majore pentru întreprindere.

Toate aceste pot crea riscuri serioase atit pentru activitatea strategica, cît și cea tactică.
 Managementul riscului include două componente esenţiale: evaluarea riscurilor şi evaluarea
vulnerabilităţilor.

Managementul riscului de mediu (MRM) diferă semnificativ de managementul altor tipuri

de risc, datorită faptului că, caracteristicile sale particulare reflectă complexitatea mediului.

Numărul mare de ecosisteme şi organisme, modul în care acestea interacţionează între ele
sau cu sistemele limitrofe generează atât un grad înalt de complexitate, cât şi un nivel semnificativ
de incertitudine.

Factorii care afectează managementul riscului de mediu includ:

 absenţa datelor sau existenţa unui volum redus de date;

 necesitatea formulării unor ipoteze;
 variabilitatea naturală;
 utilizarea unor concepte, tehnici şi metode noi, care provin din domenii ştiinţifice
insuficient dezvoltate şi care constituie obiectul a numeroase dispute şi controverse
în ceea ce priveşte acţiunile care trebuie întreprinse;
 duratele mari de timp (de exemplu, deşi trebuie să se ţină seama de generaţiile
viitoare, modificările ecologice se pot produce lent, datorită decalajului temporal
dintre acţiunea cauzelor şi materializarea efectelor);
 efectele potenţiale asupra mediului şi a bunăstării economice la scară locală,
regională, naţională, internaţională, globală şi posibilitatea producerii unor
consecinţe ireversibile;
 absenţa unei legături directe şi clare între anumite cauze şi efecte asupra mediului.
 Concluzie
Mediul înconjurător şi starea sa reprezintă una dintre problemele majore ale omenirii
şi, ca urmare, trebuie să fie în permanenţă în atenţia individului, dar şi a colectivităţilor
umane. Mult mai eficientă decât abordarea corectivă, menită a rezolva efectele, se dovedeşte
a fi o abordare preventivă a problemelor de mediu, care vizează eliminarea cauzelor, ceea ce
implică eforturi materiale şi financiare, inclusiv termene mai reduse, iar ignorarea acestei
probleme sau tratarea superficială a ei poate conduce la rezultate dezastruoase pe plan local,
naţional, regional sau global.
 Implementarea managementului riscului într-o întreprindere impune elaborarea unor
programe de management al riscului, corespunzătoare fiecărui nivel ierarhic.
 Proceselor de comunicare a politicii şi programelor de mediu trebuie să li se acorde o atenţie
particulară. Procesul de management al riscului trebuie integrat în celelalte activităţi de
planificare şi de management.
 Responsabilitatea şi autoritatea persoanelor implicate în activitatea de management al
riscului, precum şi relaţiile dintre acestea, trebuie să fie stabilite prin documente clare.
 Managerii se confruntă acum cu o diversitate de probleme incluzând răspundere sporită
pentru acţiunile companiei, încălcări ale drepturilor omului, coduri de guvernare
corporativă, conduita la locul de muncă, nevoia de a consulta acţionariatul şi nu în ultimul
rând, strategii de durabilitate.
 Managementul riscului de mediu ar trebui să constituie o parte integrantă a sistemului global
de management.
 Stabilirea modalităţilor de integrare sau de interacţiune a sistemului de management al
riscului cu sistemul de management de mediu sau cu alte sisteme de management
implementate de organizaţie nu trebuie să conducă la majorarea resurselor necesare acestui
proces.
 2.Problema

De determinat cum se va modifica riscul financiar al întreprinderii în perioada planificată faţă de

cea raportată reieşind din următoarele date:

În perioada de gestiune vânzările nete au constituit 54694770 lei iar . costul vânzărilor– 43515056
lei. Pentru perioada de planificare se prevede un volum de vânzări nete în mărime de 79337868 lei,
iar costul vânzărilor de 61594673 lei.

Pasivul bilanţului întreprinderii constituia:

Pasiv La finele perioadei de La finele perioadei de

gestiune, lei planificare, lei
Capital statutar şi 41649467 41649467
suplimentar
Rezerve 11610248 5857971
Profit nerepartizat a anilor 5520038 7874258
precedenţi
Profit net a perioadei de 2354220 378920
gestiune
Datorii pe termen lung 17642215 12799224
(credite bancare)
Datorii pe termen scurt: 23524048 25189460
inclusiv credite bancare
500000 8410000

Cheltuielile financiare pentru deservirea datoriilor în anul de gestiune au constituit 2093687 lei, iar
pentru perioada de planificare se prevăd la nivel de 2770500 lei.

Rezolvarea problemei:
Pasivul constă din 2 părții:

1. La finele perioadei de gestiune, mln lei:

Capitalul propriu= Capitalul statutar+Capitalul suplimentar+Rezerve+Profitul Perioadei
Anterioare+Profitul net a perioadei de gestiune

Capitalul propriu= 41,6+11,6+5,5+2,4=61,1 mln lei

Total pasiv = Capital propriu+Capital împrumutat
 Capital împrumutat= Datorii pe termen lung+Datorii pe termen scurt
Total pasiv= 61,1+17,6+23,5=102,2
Levierul financiar= datorii totale/capitaluri proprii
LF=(17,6+23,5)/ 61,1=0,67
Impozitul care constituie 12% pentru persoanele juridice
Rentabilitatea economică (a profitului brut)=Profitul brut/ative totale*100%
Profitul brut= 2.35/0.88=2.67
RE= 2.67/61.1*100%=4.37 %
Rentabilitatea financiară ( a capitalului propriu)= Profitul net/capitalul propriu*100%
RF=2,3/61,1*100%=3,76 %
În acest caz Rentabilitatea financiara este mai mică decit Rentabilitatea economic.
Dobâda medie o calculam cu ajutorul cheltuielilor financiare pentru deservirea datoriilor și
datoriile privind creditele bancare
Dm= 2,09/(17,64+0,5)*100=2,09/18,14*100=11,52 %
Efectul levierului financiar=(Re-Dm)*LF
ELF= (4,37%-11,52%)*0,67= (0,0437-0,1152)*067=-0,0479*100= -4,79 %

În acest caz avem:

-levierul este negativ: RE – d < 0;

-rentabilitatea financiară va fi cu atât mai mică decât rentabilitateaeconomică, cu cât

îndatorarea va fi mai mare:RF < RE

În acest caz, firma are interesul să nu se mai împrumute, orice creşterea îndatorării având

efecte negative ( efectul de „ maciucă”), în condiţiile unui risc financiar ridicat. Îndatorarea
comportă riscul de a nu face faţa obligaţiilor de plată către creditori, iar un volum mare al

datoriilor exigibile neonorate poate face firma insolvabilă, ducând-o la faliment şi pierderea
capitalului propriu.

2. La finele perioadei de planificare mln lei:

Capitalul propriu= Capitalul statutar+Capitalul suplimentar+Rezerve+Profitul Perioadei
Anterioare+Profitul net a perioadei de gestiune
Capitalul propriu= 41,6+5,9+7,9+3,8=59,2 mln lei
Total pasiv = Capital propriu+Capital împrumutat
Capital împrumutat= Datorii pe termen lung+Datorii pe termen scurt
Total pasiv= 59,2+12,8+25,2=97,2 mln lei
Levierul financiar= datorii totale/capitaluri proprii
LF=(12,79+25,18)/ 59,2=0,64
Rentabilitatea economică (a profitului brut)=Profitul brut/ative totale*100%
Profitul brut= 0.37/0.88=0.42
RE= 0.42/59.2*100%=0.71 %
Rentabilitatea financiară ( a capitalului propriu)= Profitul net/capitalul propriu*100%
RF=0,42/59,2*100%=0,71 %
În acest caz Rentabilitatea financiara este egala cu Rentabilitatea economic.
Dobâda medie o calculam cu ajutorul cheltuielilor financiare pentru deservirea datoriilor și
datoriile privind creditele bancare
Dm= 2,77/(12,79+8,41)*100=2,77/21,2*100=13,06 %
Efectul levierului financiar=(Re-Dm)*LF
ELF= (0,71%-0,06%)*0,64= (0,0071-0,0006)*064=0,00416*100= 0,42%
In al doilea caz avem:
-levierul este nul: RE – d = 0;
-rentabilitatea financiară va fi egală cu rentabilitatea economică:RF = RE indiferent de
nivelul îndatorării.

În concluzie generală pot zice că cu cât crește nivelul EFL cu atât crește și dobânda
creditară.

Bibliografie
1. Birsan-Piu N., Popescu I., Managementul riscului. Concepte, metode, aplicaţii, Editura
Universităţii „Transilvania” Braşov, 2003
2. Halpern P., Weston F.J., Brigham E.F., Finanţe manageriale, Modelul Canadian, Editura
Economică, Bucureşti, 1998;
3. Păun C., Păun I., Riscul de ţară, Editura Economică, Bucureşti, 1999;
4. Prunea P., Riscul in activitatea economică, Editura Economică, Bucureşti, 2003
5. MANAGEMENTUL RISCULUI DE MEDIU ŞI SUSTENABILITATEA ÎNTREPRINDERII
Elena-Simina SIM, Dan VIOREL
6. Managementul riscului de mediu – prioritate economică şi social Constantin ANGHELACHE
Universitatea „Artifex”, Bucureşti
7. www.scribd.com