MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

CATEDRA „FINANȚE”

STUDIU INDIVIDUAL

Situația Financiară a întreprinderii

,,PREMIER ENERGY” S.R.L.

realizat: Marius RAILEAN

student a gr. IPF2005G

coordonat: Romeo CERETEU

Grad didactic 1

Chișinău 2023
 CUPRINS
INTRODUCERE .................................................................................................... 3
Capitolul I. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII . 4
Capitolul II. POLITICA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII ........................ 7
Capitolul III. EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII....................... 8
Capitolul IV. FINANȚAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE .......................... 10
Capitolul V. GESTIUNEA ACTIVELOR CIRCULANTE LA
ÎNTREPRINDERE .............................................................................................. 12
Capitolul VI. ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR .............................. 15
Capitolul VII. ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII ..................... 16
CONCLUZIE ....................................................................................................... 21

2
 INTRODUCERE
Abordarea problemelor ce vizează activitatea financiară a întreprinderii prin prisma relaţiei cauză-
efect impune studiul interdisciplinar al activităţii economice şi financiare, consumatoare de resurse, care se
reflectă direct în performanţele financiare ale întreprinderii. Pe baza cunoştinţelor acumulate la disciplinele
de specialitate în abordarea fenomenelor economico-financiare, analiza financiară contribuie la
perfecţionarea gândirii economice, a capacităţii de sinteză şi esenţializare a relaţiilor de interdependenţă între
fenomenul economic şi reflectarea lui în decizia financiară.
Informații generale despre Societate
ÎCS „Premier Energy” SRL este o Societate cu Răspundere Limitată constituită prin dezmembrarea
prin separare a Î.C.S. RED Union Fenosa S.A., reorganizare efectuată întru îndeplinirea prevederilor
Articolului 54, alin (5) din Legea cu privire la energia electrică Nr. 124 din 23.12.2009 care prevedea că
,,până la 1 ianuarie 2015, operatorii rețelelor de distribuție sunt obligați să separe din punct de vedere legal
activitatea de distribuție de activitatea de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate’’.
Societatea este înregistrată de la 1 ianuarie 2015 în registrul Camerei Înregistrării de Stat cu numărul
de înregistrare 1014600043319 și are cod TVA 0608675. Adresa juridică a Socieății este în str.Andrei Doga,
nr.4, MD-2024, Mun. Chișinău, Republica Moldova.
Obiectivul principal de activitate al Societății este: furnizarea energiei electrice în calitate de furnizor
al serviciului universal și de ultimă opțiune conform Licenței cu seria și numărul AC 001427 din 16.01.2018,
valabilă până la 16.01.2028.
Asumându-și angajamente de responsabilitate socială, ÎCS „Premier Energy” SRL promovează
inițiative proprii și politici sociale privind consumul responsabil de energie electrică pentru a contribui astfel
la ameliorarea problemei globale privind emisiile de CO2 și prevenirea efectelor colaterale producerii în
exces de energie electrică asupra mediului.
Gomez Pascual Jose Luis – administrator;
Galina Porohonciuc- director comercial și deservirea clienților;
Maria Bucșa – contabil șef.
Numărul de angajați: 613
La momentul actual Premier Energy este cel mai mare furnizor de energie electrică din Republica
Moldova. Întreprinderea deservește peste 939 de mii de locuri de consum în centrul și sudul țării.

3
 Capitolul I. ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
Pentru realizarea activității economico-financiare a întreprinderii se formează un careva patrimoniu,
care reprezintă o combinație de resurse economice. Eficiența utilizării acestor resurse în mare parte va
determina performanțele întreprinderii. În procesul analizei patrimoniului se examinează activele, indiferent
de sursa acoperirilor. Situația patrimonială se examinează prin următoarele aspecte:
- structura și componența activului;
- durata perioadei de utilizare;
- destinația utilizării;
- apartenența activelor întreprinderii (deoarece careva active pot fi luate în arendă);

Structura financiară a întreprinderii reprezintă totalitatea resurselor financiare utilizate ca un raport

dintre finanțarea pe termen lung și scurt și raportul dintre capitalul propriu și capitalul împrumutat.
Capitalul propriu este format din următoarele componente:
- capitalul social;
- capitalul de rezervă și acumulările ;
- profitul net (pierdere netă);
- profitul nerepartizat;
- alte elemente de capital.
Structura financiară se determină în conformitate cu următoarele criterii:
1.Costul mediu ponderat (CMP)
2.Criteriul rentabilității – dacă întreprinderea este rentabilă este indicat să se apeleze la diferite
împrumuturi, însă cu condiția că rentabilitatea preconizată să fie mai mare decât costul împrumuturilor.
R >d, unde d este rata dobânzii.
3.Criteriul destinației fondurilor – presupune că investițiile pe termen lung și procurarea
imobilizărilor trebuie să fie efectuate din contul capitalului propriu și împrumutat pe termen lung iar
mijloacele circulante din contul fondului de rulment și a împrumuturilor pe termen scurt.
Pentru a determina posibilitatea și capacitatea de îndatorare a întreprinderii Premier Energy vom
calcula următorii indicatori:
1)Capacitatea maximă de îndatorare (CMI) – acest indicator ne arată ce sumă maximală de datorii
poate avea întreprinderea.
𝑪𝑴𝑰𝟐𝟎𝟏𝟗 = 𝟐 × 𝐂𝐏 = 2 × 208.939.364 = 417.878.728 MDL
𝑪𝑴𝑰𝟐𝟎𝟐𝟎 = 𝟐 × 𝐂𝐏 = 2 × 70.223.242 = 140.446.484 MDL

Concluzie: în urma calculelor efectuate am determinat inițial că întreprinderea Premier Energy are o
capacitate maximă de îndatorare la începutul perioadei de gestiune în valoare de 417.878.728 MDL. La
sfârșitul perioadei de gestiune această capacitate maximă de îndatorare scade aproximativ de 3 ori, ajungând
4
la valoarea de 140.446.484 MDL.
2) Capacitatea de îndatorare globală (CIG) – indicatorul respectiv ne arată dacă întreprinderea se
mai poate îndatora și cu cât dacă este posibil.

𝑫𝑻𝐋 + 𝐃𝐓𝐒
𝑪𝐈𝐆 = ≤𝟐
𝑪𝑷

0 + 361.760.392
𝐶𝐼𝐺2019 = = 1,73 < 2
208.939.364

0 + 526.685.582
𝐶𝐼𝐺2020 = = 7,50 > 2
70.223.242

𝑫𝑻𝐋 + 𝐃𝐓𝐒 𝟐
𝑪𝐈𝐆 = ≤
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒑𝒂𝒔𝐢𝐯 𝟑

0 + 361.760.392 2
𝐶𝐼𝐺2019 = = 0,63 <
570.699.756 3

0 + 526.685.582 2
𝐶𝐼𝐺2020 = = 0,88 >
598.779.163 3

Concluzie: după o analiză a datelor obținute în urma calculului capacității de îndatorare globale, putem
menționa faptul că întreprinderea la începutul perioadei de gestiune poate să se mai îndatoreze cu încă
56.118.336 MDL, deoarece coeficientul (1,73) nu depășește norma admisă (2). În schimb, la sfârșitul
perioadei de gestiune coeficientul capacității de îndatorare globale depășește de 3,75 ori norma admisă.
Acest fapt este cauzat în special de majorarea datoriilor curente pe care le are Premier Energy care sunt în
sumă de 526.685.582 MDL. Prin urmare, întreprinderea nu mai poate spera și nu se recomandă contractarea
de noi împrumuturi.

3) Coeficientul de îndatorare pe termen lung (CIT) – acest indicator ne arată în ce măsură

întreprinderea din totalul posbilităților de împrumut se poate îndatora pe termen lung.

𝑫𝑻𝐋 𝑫𝑻𝑳 𝟏
𝑪𝐈𝐓 = = ≤
𝑪𝒂𝒑. 𝒑𝒆𝒓𝒎𝒂𝒏𝒆𝒏𝒕 𝑪𝑷 + 𝑫𝑻𝑳 𝟐

0 1
𝐶𝐼𝑇2019 = =0<
208.939.364 + 0 2

0 1
𝐶𝐼𝑇2020 = =0<
70.223.242 + 0 2
5
 𝑫𝑻𝐋
𝑪𝐈𝐓 = ≤𝟏
𝑪𝑷
0
𝐶𝐼𝑇2019 = =0<1
208.939.364
0
𝐶𝐼𝑇2020 = =0<1
70.223.242

Concluzie: Cu toate că coeficientul de îndatorare pe termen lung este în limitele normei admise,
întreprinderea Premier Energy nu se poate îndatora din cauza datoriilor curente care au crescut considerabil
pe parcursul perioadei de gestiune, iar capitalul propriu s-a micșorat.
Efectele pe care le are îndatorarea asupra rentabilității întreprinderii se exprimă prin prisma efectului
de Levier Financiar (efectul de îndatorare). Efectul de îndatorare este pozitiv dacă rentabilitatea este
superioară fără de rata dobînzii și obține o valoare negativă când aceasta este inferioară ratei dobânzii.
𝑪Î
𝑬𝐋𝐅 = (𝟏 − 𝐜𝐨𝐭𝐚 𝐢 𝒎𝒑) × × (𝑹 − 𝒅)
𝑪𝑷

Efectul la levier financiar ne arată cu cât se va modifica rentabilitatea întreprinderii în dependență de

utilizarea capitalului împrumutat. ELF se regăsește numai în cazurile când întreprinderea are capital
împrumutat, astfel are loc efectul 0. În caz că ELF este cu – asta înseamnă că utilizarea unei astfel de
structuri a capitalului nu este rezonabilă deoarece va genera pierderi și va duce la micșorarea rentabilității
financiare.

6
 Capitolul II. POLITICA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
Politica financiară reprezintă o parte componentă a politicii generale a întreprinderii având o
influenţă deosebită asupra constituirii, repartizării şi folosirii fondurilor în scopul realizării programelor
economice curente şi de dezvoltare a creşterii eficienţei ciclurilor operaţionale şi de investiţii precum şi a
întregii activităţi.
Politica financiară a întreprinderii Premier Energy este axată pe obținerea unui echilibru între
cheltuieli și venituri, astfel încât întreprinderea să poată funcționa eficient și să își îndeplinească obiectivele
strategice.
În ceea ce privește cheltuielile, Premier Energy se concentrează pe reducerea costurilor și pe
gestionarea eficientă a resurselor financiare, astfel încât să poată maximiza profiturile și să își îndeplinească
obiectivele de dezvoltare. În același timp, întreprinderea investește în tehnologie și în dezvoltarea de noi
produse și servicii pentru a-și extinde gama de activități și pentru a-și îmbunătăți eficiența.
Satisfacția clientului este prioritară, de aceea, întreprinderea implementează tehnologii eficiente pentru
a oferi servicii şi soluţii noi, ce îndeplinesc cerințele legale și sunt adaptate la necesitățile
consumatorilor pentru confortul și bunăstarea lor. Printr-un dialog activ, compania tinde continuu să ofere
clienţilor săi o deservire calitativă prin optimizarea proceselor de interacțiune şi utilizarea unor canale de
comunicare accesibile și diversificate. Relația coerentă și comunicarea fluentă, activă și bidirecțională cu
mediul constituie un aspect strategic de primă importanță pentru Premier Energy. Din acest motiv, în cadrul
strategiei generale a companiei au fost definite linii de acțiune și angajamente specifice, orientate către
grupurile de interes, concentrate asupra generării de valoare prin stabilirea și dezvoltarea unor principii
solide de acțiune, care să permită o creștere sustenabilă pe termen lung.
În general, politica financiară a Premier Energy se concentrează pe maximizarea performanței
financiare prin reducerea costurilor și prin diversificarea sursei de venituri, astfel încât să poată îndeplini
obiectivele de dezvoltare și să își mențină poziția de lider în industria energetică din Moldova.

7
 Capitolul III. EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII
Investiţiile reprezintă plasarea unor sume de bani fie de stat, fie de agenţi economici, pentru crearea
de noi mijloace fixe productive şi neproductive, pentru reconstruirea, lărgirea şi modernizarea celor
existente. Scopul investiţii este obţinerea unei rentabilităţi în viitor.
Elementele principale ale unei investiții:
a)suma investiției
b) durata de viață a investiției
c) rata de actualizare
d) venitul net
e) valoarea reziduală
Pentru a se decide asupra proiectului optim de investire este necesară o analiză a fiecărui proiect prin
care să se determine profitul aşteptat obţinut de fiecare proiect. In acest scop se pot utiliza mai multe
criterii:
1)Criteriul ,,valoarea actualizată netă’’ (VAN) care se determină prin formula:
𝒕
𝑪𝑭𝒏 𝑽𝑹
𝑽𝑨𝑵 = −𝑪𝐈 + ∑ 𝒏
+
( 𝟏 + 𝒓) ( 𝟏 + 𝒓) 𝒕
𝒏=𝟏

unde:
CI – suma investiției;
t – durata de viață;
CF – încasări din numerar ;
r – rata de actualizare ;
VR – valoarea reziduală.
Acest indicator ne arată transformarea valorii viitoare și reactualizarea ei comparative la valoarea de
astăzi. Acest indicator poate avea 3 rezultate:
 >0, investiția se va recupera și va produce surplus de venit;
 <0, investiția nu se va recupera, ceea ce va cauza pierderi întreprinderii;

 =0, investiția se va recupera, dar nu va aduce avantaje.

Neajunsurile acestui criteriu sunt:

- VAN permite să stabilim dacă proiectul investițional este sau nu rentabil, dar nu scoate în evidență
informația relativă și comparativă a acestui proiect.
- VAN nu ține cont de criteriul termenului de recuperare.
- VAN depinde de rata de actualizare ce se ia în calcul motiv pentru care aceasta trebuie stabilită
corect.

8
 2) Rata internă de rentabilitate (RIR) – ne arată nivelul minimum al rentabilității acceptabile sau
este este indicatorul rentabilității care face ca VAN să fie egală cu 0.
𝒕
𝑪𝑭𝒏 𝑽𝑹
𝟎 = −𝑪𝐈 + ∑ 𝒏
+
(𝟏 + 𝑹𝐈𝐑) (𝟏 + 𝑹𝐈𝐑)𝒕
𝒏=𝟏

𝑽𝑨𝑵𝒎𝒂𝒙
𝑹𝐈𝐑 = 𝒓𝒎𝐢𝐧 + (𝒓𝒎𝐚𝐱 − 𝒓𝒎𝐢𝐧 ) ×
𝑽𝑨𝑵𝒎𝒂𝒙 + |𝑽𝑨𝑵𝒎𝐢𝐧 |
Conform acestui criteriu proiectul investițional se acceptă cu condiția că RIR va fi mai mare decât
costul capitalului.

3) Criteriul termenului de recuperare (TR)

𝑪𝐈
𝑻𝑹 =
𝑪𝑭
∑𝒕𝒏=𝟏
( 𝟏 + 𝒓) 𝒏
𝒕

𝑪𝐈
𝑻𝑹 =
𝑪𝑭𝒏

unde:
CI – suma investiției;
CF – încasări din numerar.

Conform acestui criteriu este mai convenabil proiectul investițional care are cel mai scurt termen de
recuperare. Neajunsul la acest criteriu se manifestă prin faptul că ne arată numai cât de repede se
recuperează investiția fără a reflecta profitabilitatea ei. De aceea, acest criteriu se analizează de obicei
împreună cu criteriul rentabilității, care presupune că cel mai convenabil proiect est acel care ne asigură un
nivel de rentabilitate mai mare.

𝑽𝑨𝑵
𝑹= × 𝟏𝟎𝟎%
𝑪𝐈

unde:
R – rentabilitatea;
VAN – valoarea actualizată netă;
CI – suma investiției.

9
 Capitolul IV. FINANȚAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE
Imobilizări necorporale reprezintă imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială, pot fi
utilizate o perioadă mai mare de 1 an în activităţile întreprinderii sau sunt destinate pentru a fi predate în
folosinţă (închiriate) persoanelor juridice sau fizice. Acestea sunt totalitatea de drepturi juridice în urma
folosirii cărora întreprinderea obţine anumite avantaje economice. Componentele imobilizări necorporale
sunt: Licenţe, Brevete, Francizele, Mărcile de comerţ, programe informatice etc.
Imobilizări corporale reprezintă imobilizările care îmbracă o formă fizica naturală si pot fi utilizate o
perioadă mai mare de 1 an în activitatea economic- financiară a întreprinderii cu scopul obţinerii unor
avantaje economice.
Mijloacele fixe nu se consumă la prima utilizare și nu-și scimbă forma naturală, iaar valoare lor se
recuperează treptat includerea în costurile mai multor exerciții financiare sub formă de uzură.
 uzura fizică – reprezintă pierderea valorii MF în rezultatul uzării și micşorării capacităților tehnice.
 uzura morală – reprezintă pierderea valorică a MF din motivul apariției unor asemănări MF cu
capacități de producție mai performante și cu o productivitate mai înaltă.

Fondul de amortizare se crează pentru acumularea transferurilor de costuri a activelor prin

intermediul calcului uzurii anuale. El se folosește pentru recuperarea activelor și reînoirea ATL. Fondul de
amorțire se calculează prin înmulțirea valorii uzuale cu norma uzuală anuală.
FAan=Vuz*Nrm.uz
Pentru calcularea uzurii activelor pe TL se folosesc metodele:
- metoda liniară
- metoda proporțională producției fabricate
- metoda accelerată
- degresivă cu rată descrescătoare

Pentru aprecierea eficienței folosirilor mijloacelor fixe (ATL) se calculează și se folosesc următorii
indicatori:
𝐀𝐓𝐋 𝟐
𝟏)𝐑𝐚𝐭𝐚 𝐢𝐦𝐨𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳ă𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 = ≤
𝐓𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝟑

26.021.800 2
Rata imobilizărilor 2019 = = 0,05 <
570.699.756 3

16.418.412 2
Rata imobilizărilor 2020 = = 0,03 <
598.779.163 3

10
 𝐮𝐳𝐮𝐫𝐚 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭ă
𝟐) 𝐂𝐨𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐮𝐳𝐮𝐫ă 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭ă =
𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐚 𝐌𝐅

𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 − 𝐮𝐳𝐮𝐫𝐚 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭ă

𝟑) 𝐂𝐨𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 =
𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐚 𝐌𝐅

𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐌𝐅 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 î𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐭ă

𝟒)𝐂𝐨𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐫𝐞î𝐧𝐨𝐢𝐫𝐞 𝐚 𝐌𝐅 =
𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐌𝐅 𝐥𝐚 𝐬𝐟 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐞𝐢

894.302
Coeficientul de reînoire a MF = = 0,92
972.130

𝐦𝐚ș𝐢𝐧𝐢, 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐚𝐣𝐞, 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐥𝐚ț𝐢𝐢

𝟓)𝐂𝐨𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐚 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜ă 𝐚 𝐌𝐅 =
𝐭𝐨𝐭𝐚𝐥 𝐌𝐅

774.502
Compoziția tehnologică a MF 2019 = = 0,87
894.302

579.333
Compoziția tehnologică a MF 2020 = = 0,60
972.130

𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐨𝐛ț𝐢𝐧𝐮𝐭
𝟔)𝐑𝐞𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐌𝐅 = × 𝟏𝟎𝟎%
𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐞 𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥ă 𝐚 𝐌𝐅

𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞

𝟕)𝐑𝐚𝐧𝐝𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐌𝐅 =
𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐞 𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥𝐚 𝐚 𝐌𝐅

𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐞 𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥ă 𝐝𝐞 𝐌𝐅

𝟖)𝐍𝐞𝐜𝐞𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐌𝐅 =
𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞

𝑴𝑭𝐈𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞 𝑴𝑭𝐢𝐞ș𝐢𝐭𝐞
̅̅̅̅̅̅̅ = 𝑴𝑭î𝐧𝐜 +
𝑽𝑴𝑭 ×𝒏− ×𝒏
𝟏𝟐 𝟏𝟐

N- nr. de luni rămase până la sfârșitul anului, începând cu luna următoare.

11
 Capitolul V. GESTIUNEA ACTIVELOR CIRCULANTE LA ÎNTREPRINDERE
Activele circulante reprezintă acea parte a activului întreprinderii care se caracterizează prin
transformarea permanentă a formelor funcţionale prin consumarea lor într-un singur ciclu de exploatare şi
transmiterea valorii integrale asupra produselor în care se încorporează.
Caracterul continuu al procesului de producţie, însoţit de cel a vânzării dă naştere de nevoi
permanente de resurse financiare pentru acoperirea cheltuielelor determinate de volum de activitate
desfăşurată de întreprindere. Nevoile de finanţare pe termen scurt ale întreprinderii, care reprezintă nevoi
permanente, pot fi finanţate atât din resurse interne cât şi din resurse externe.
Sursele interne se referă în primul rând la profitul net care trebuie să fie în proporţii raţionale,
repartizat între plata divedendelor şi fondul de dezvoltare economică, divizat la rîndul său în fonduri de
investiţii în active fixe şi fondul de investiţii în active circulante (stocuri de materie primă intrate în procesul
de producţie).
Partea din resursele financiare care asigură finanţarea permanentă a activelor circulante se numeşte
fond de rulment. Din punct de vedere contabil, fondul de rulment reprezintă excidentul de capital permanent
faţă de imobilizările în active imobilizate.

Fond de rulment = Capital permanent - Active imobilizate

După conţinutul lui fondul de rulment poate fi:

- Fondul de rulment brut (FRB)- este fondul de rulment total, desemnează toate elementele de active
circulante posibile de a fi transformate în bani în termen mai mic de un an, adică să se reînnoiască
parcurgând fazele ciclului de exploatare.
FRB = SMM + IFS + MB + Creanțe
FRB 2019 = 0 + 0 + 180.010.043 + 377.113.356 = 557.123.399 MDL
FRB 2020 = 0 + 148.098.913 + 97.315.680 + 337.695.592 = 583.110.185 MDL
Concluzie: fondul de rulment brut reprezintă capitalul de lucru brut iar în urma calculelor efectuate,
am obținut că valoarea fondului de rulment brut la începutul perioadei de gestiune constituie 557.123.399
MDL, iar la sfârșitul perioadei de gestiune valoarea acestuia a crescut până la 583.110.185 MDL.

- Fond de rulment net (FRN) - este parte din capitalul permanent care este utilizat pentru finanţarea
activelor curente.
FRN = Capital permanent – DTL
FRN 2019 = 208.939.364 – 0 = 208.939.364 MDL
FRN 2020 = 70.223.242 – 0 = 70.223.242 MDL
Concluzie: fondul de rulment net reprezintă parte din capitalul permanent care este utilizat pentru
12
finanţarea activelor curente iar în urma calculelor efectuate, am obținut că valoarea fondului de rulment net
la începutul perioadei de gestiune constituie 208.939.364 MDL, iar la sfârșitul perioadei de gestiune
valoarea acestuia a scăzut de 3 ori ajungând la 70.223.242 MDL.

- Fond de rulment propriu (FRP) - reprezintă excedentul capitalului propriu faţă de activele
imobilizate şi arată autonomia de care dispune o întreprindere în finanţarea investiţiilor în activele curente.
FRP = CP – Imob.
FRP 2019 = 208.939.364 – 26.021.800 = 182.917.564 MDL
FRP 2020 = 70.223.242 − 16.418.412 = 53.804.830 MDL
Concluzie: Fondul de rulment propriu se calculează prin scăderea capitalului propriu și a activelor pe
termen lung, constituind 182.917.564 MDL la începutul perioadei de gestiune, iar la sfârșitul perioadei de
gestiune valoarea acestuia se reduce până la 53.804.830 MDL.

- Fond de rulment străin (FRS)- reprezintă datoriile la termen.

FRS = FRN – FRP
FRS 2019 = 208.939.364 - 182.917.564 = 26.021.800 MDL
FRS 2020 = 70.223.242 − 53.804.830 = 16.418.412 MDL
Concluzie: în concluzie privind rezultatele de mai sus, întreprinderea dată are destule surse de
finantare si observam ca pe acest plan au un avantaj. Observam ca la inceputul perioadei are un FRS în
valoare de 26.021.800 MDL, ulterior pe parcursul perioadei de gestiune, acesta scade cu aproximativ 10 mln
MDL.

Viteza de rotaţie şi eficienţa activelor circulante

Folosirea eficientă a activelor circulante presupune existenţa la întreprindere a unui stoc optim de
materie primă şi materială, asigurarea ritmicităţii producţii, optimizarea(minimizarea) duratei de
transformare a acesteia în mijloace băneşti; precum şi estimarea posibilităţilor de plasare pe termen scurt a
mijloacelor băneşti temporar disponibile cu scopul obţinerii unor venituri din dobînzi.
Drumul pe care îl parcurge activele circulante din forma iniţială pînă la întoarcerea în forma lor
iniţială se numeşte circuit(rotaţie).
Indicatorii care măsoară eficiența utilizării activelor circulante:
1)Coeficientul de rotație
𝑽𝑵
𝒌=
𝑴𝑪
VN- vânzări nete
MC- mijloace circulante

13
 Acest indicator ne arată câte cicluri depline înfăptuiesc mijloacele circulante într-o perioadă anumită
de timp.
2) Durata de rotație
𝟑𝟔𝟓
𝑫=
𝒌
Acest indicator ne arată în câte zile se face o rotație completă.

3)Efectul de încetinire sau accelerare a vitezei de rotații

𝑽𝑽 𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕
𝑬𝒇 = × (𝑫𝟏 − 𝑫𝟎)
𝟑𝟔𝟓

4)Ciclul de conversie
𝑺𝑴𝑴
𝑪𝑪𝑵𝒔𝒔𝒎 = × 𝟑𝟔𝟓
𝑽𝑽

𝑪𝒓𝒆𝒂𝒏ț𝒆
𝑷𝑪𝑪 = × 𝟑𝟔𝟓
𝑽𝑽

𝑫𝑻𝑺
𝑷î.𝒑. = × 𝟑𝟔𝟓
𝑪𝑽

14
 Capitolul VI. ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR
Funcționarea normală a activității economice este însoțită de o circulație a mijloacelor bănești.
Fenomenul acesta este reflectat în situațiile financiare, în anexa 4 Situația fluxului de numerar.
După esența sa, fluxurile de numerar reprezintă încasările și plățile mijloacelor bănești, efectuate în
cursul perioadei de gestiune. Diferența dintre suma încasărilor și suma plăților, constituie fluxul net de
numerar.
Analiza fluxului de numerar are următoarele obiective:
1. determinarea sumei de numerar, generate de activitatea operațională;
2. identificarea altor surse de proveniență a mijloacelor bănești;
3. determinarea direcțiilor de utilizare numerarului, obținut în cursul activității întreprinderii;
4. stabilirea surselor de finanțare a investițiilor;
5. stabilirea surselor de rambursare a împrumuturilor;
6. identificarea posibilității de plată a dividendelor;
7. depistarea cauzelor scăderii soldului de numerar în condițiile de creștere a profitului.
Aprecierea generală a fluxurilor de numerar presupune examinarea acestora pe tipuri de activitate în
dinamică; compararea acestora cu perioada precedentă, cu indicatorii planificați; determinarea abaterii
absolute, ritmului de creștere, procentului de realizare a planului.
Întrucât încasările și plățile sunt operațiuni cotidiene iar asigurarea echilibrată financiar necesită
asigurarea unei egalități între încasări și plăți este necesar sa se organizeze la nivel de întreprindere un
departament aparte preocupat de evidența acestor operațiuni numit trezorerie reprezentând ansamblul de
activități și operațiuni, efectuate de o structură specializată referitoare la gestiunea încasărilor și plăților
astfel încât să fie asigurată în permanență o armonie corespunzătoare între cele 2 categorii de operațiuni.
Trezoreria netă =Active curente-Datorii curente
Trezoreria netă 2019 = 544.677.956 – 361.760.392 = 182.917.564 MDL
Trezoreria netă 2020 = 582.360.751 – 526.685.582 = 55.675.169 MDL

Concluzie: În urma calculelor efectuate am dedus că valorile trezoreriei nete la începutul perioadei de
gestiune au înregistrat valori pozitive în valoare de 182.917.564 MDL, iar la finalul perioadei de gestiune
valoarea trezoreriei nete a scăzut până la suma de 55.675.169 MDL.
În cazul în care trezoreria este negativă, atunci ea relevă un dezechilibru financiar la încheierea
exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Situația de
tensiune asupra trezoreriei limitează autonomia financiară pe termen scurt. Dependența financiară nu trebuie
obligatoriu considerată o stare de insolvabilitate. Întreprinderea poate să funcționeze și să prospere, dacă
partenerii financiari ai acesteia acceptă menținerea resurselor de trezorerie încredințate pentru acoperirea
pasivului exigibil.
15
 Capitolul VII. ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
Analiza financiară constituie un instrument managerial care contribuie la cunoasterea situaţiei
financiare a întreprinderii, a factorilor şi cauzelor care au determinat-o în constientizarea trecutului și
prezentului, în vederea fundamentării obiectivelor strategice de menţinere şi dezvoltare a întreprinderii într-
un mediu concurenţial.
Prin intermediul analizei financiare, se stabilesc punctele forte şi punctele slabe ale gestiunii
financiare, având la bază anumite norme şi criterii, se dă o explicare a cauzelor obţinerii unor rezultate
nesatisfacătoare şi se propun căi de îmbunătăţire a lor.
Funcţiile analizei financiare sunt:
 de informare;
 de evaluare a potenţialului tehnico-economic;
 de apreciere a eficienţei patrimoniului întreprinderii;
 de realizare a relaţiilor cu mediul extern.
Analiza performanțelor financiare
Prin performanță financiară se are în vedere relația dintre veniturile și cheltuielile entității prezentate
în situația de profit și pierdere pentru perioada de gestiune.
Veniturile – creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma
intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale
capitalului propriu, cu excepția celor legate de contribuțiile proprietarilor;
Cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de
ieșiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creșteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale
capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor;
Rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferență dintre veniturile și cheltuielile
perioadei de gestiune.
Profit (pierdere) până la impozitare (𝑃𝑃𝐼) indică rezultatul financiar după impozitare, determinat
prin suma rezultatului din activitatea operațională și rezultatul din alte activități.
Profit net (pierdere netă) – (PN) al perioadei de gestiune indică rezultatul financiar după impozitare,
care rămâne la dispoziția entității și este determinat ca diferența dintre profitul (pierderea) până la
impozitare și cheltuielile privind impozitul pe venit. Acest indicator trebuie să coincidă cu indicatorul
respectiv rândului 360 din bilanț. Se poate vorbi de profit atunci când veniturile totale ale activității unei
firme depășesc cheltuielile totale, profitul reprezentând execedentul de venit peste cheltuielile efectuate de
întreprindere.

16
 Indicatorii rentabilității activității economico-financiare a întreprinderii și analiza lor
Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienței, care exprimă capacitatea entității de a obține profit
prin utilizarea factorilor de producție și a capitalurilor indiferent de proveniența acestora. Mărimea absolută
a profitabilității este reflectată de profit, iar gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii
aduce profit, este reflectat în rata rentabilității (indicator al mărimii relative al rentabilității).
Formula de bază în determinarea rentabilității este:
𝒆𝒇𝒆𝒄𝒕
𝑹= × 𝟏𝟎𝟎%
𝒆𝒇𝒐𝒓𝒕

În literatura de specialitate, indicatorii rentabilității sunt grupați în 3 categorii:

1. indicatori ai rentabilității producției și vânzărilor;
2. indicatori ai rentabilității activelor;
3. indicatori ai rentabilității capitalului.

Tabelul 3.1
Indicatori de rentabilitate și modul de calcul a acestora
Indicatori Modul de calcul Specificare
1.Rentabilitatea producției
1.1.Rentabilitatea resurselor 𝑃𝑏 Exprimă eficiența efortului materializat în
𝑅𝑅𝐶 = × 100
consumate 𝐶𝑉 costuri, adică profitul brut la un leu costul
vânzărilor.
1.2.Rentabilitatea vânzărilor 𝑃𝑏 Reflectă profitul brut obținut la un leu
𝑅𝑉𝑉 = × 100
𝑉𝑉 venituri din vânzări.
2.Rentabilitatea activelor
2.1.Rentabilitatea economică 𝑃𝑁 Reflectă profitul net câștigat în medie la
𝑅𝑒𝑐 = × 100
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 un leu total active.
3.Rentabilitatea capitalului
3.1. Rentabilitatea capitalului Exprimă eficiența cu care este utilizat
propriu (financiară) 𝑃𝑁 capitalul propriu pentru obținerea
𝑅𝑓 = × 100
𝐶𝑃 profitului net.
3.2. Rentabilitatea capitalului Exprimă eficiența cu care este utilizat
permanent 𝑃𝑃𝐼 capitalul permanent pentru obținerea
𝑅𝑐.𝑝𝑒𝑟𝑚 = × 100
𝐶𝑎𝑝. 𝑝𝑒𝑟𝑚
profitului net sau profitului până la
impozitare.

17
Calculul indicatorilor rentabilității activității economice a întreprinderii Premier Energy

1) Rentabilitatea resurselor consumate

𝑷𝒃
𝑹𝑹𝑪 = × 𝟏𝟎𝟎%
𝑪𝑽
90.378.481
𝑅𝑅𝐶2019 = × 100% = 1,96%
4.602.584.821
87.694.916
𝑅𝑅𝐶2020 = × 100% = 2,12%
4.136.524.996

2) Rentabilitatea vânzărilor

𝑷𝒃
𝑹𝑽𝑽 = × 𝟏𝟎𝟎%
𝑽𝑽

90.378.481
𝑅𝑉𝑉2019 = × 100% = 1,93%
4.692.963.302
87.694.916
𝑅𝑉𝑉2020 = × 100% = 2,08%
4.224.219.912

3) Rentabilitatea economică

𝑷𝑵
𝑹𝒆𝒄 = × 𝟏𝟎𝟎%
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆
61.985.227
𝑅𝑒𝑐2019 = × 100% = 10,86%
570.699.756

31.522.769
𝑅𝑒𝑐2020 = × 100% = 5,26%
598.779.163

4) Rentabilitatea capitalului propriu (financiară)

𝐏𝐍
𝐑= × 𝟏𝟎𝟎%
𝐂𝐏

61.985.227
𝑅 2019 = × 100% = 29,67%
208.939.364

31.522.769
𝑅 2020 = × 100% = 44,89%
70.223.242

5) Rentabilitatea capitalului permanent

𝐏𝐏𝐈
𝐑 𝐜.𝐩𝐞𝐫𝐦 = × 𝟏𝟎𝟎%
𝐂𝐚𝐩. 𝐩𝐞𝐫𝐦

18
 70.171.910
𝑅𝑐.𝑝𝑒𝑟𝑚 2019 = × 100% = 33,58%
208.939.364

55.241.677
𝑅𝑐.𝑝𝑒𝑟𝑚 2020 = × 100% = 78,67%
70.223.242

Concluzie: În urma calculelor efectuate pentru indicatorii rentabilității activității economice, putem
observa că rentabilitatea resurselor consumate la începutul perioadei de gestiune constituia 1,96%, iar la
sfârșitul perioadei de gestiune constituie 2,12%, astfel majorându-se cu 0,16%. Rentabilitatea vânzărilor
fiind un indicator care exprimă relația dintre rezultatul financiar și veniturile din vânzări, a înregistrat la
întreprinderea Premier Energy o creștere relativ mică de 0,17% de la începutul perioadei până la sfârșitul
acesteia. Rentabilitatea economică a întreprinderii reflectă procentul din cât de profitabile sunt activele în
generarea de venituri. În situația noastră, la începutul perioadei de gestiunea rentabilitatea economică
înregistra 10,86%, pe când la sfârșitul perioadei aceasta a scăzut relativ de 2 ori, ajungând la 5,26%. Acest
decalaj este cauzat în special de profitul net care s-a micșorat aproximativ cu 30 mln MDL, dar și totalului
de active care s-a majorat considerabil. Rentabilitatea financiară exprimă eficiența cu care este utilizat
capitalul propriu pentru obținerea profitului net. În urma calculării acestui indicator, putem observa că la
începutul perioadei de gestiune rentabilitatea financiară înregistrează 29,67%. Pe parcursul perioadei
rentabilitatea a înregistrat o creștere cu 15,22%, astfel la sfârșitul perioadei aceasta ajunge la 44,89%, o
situație relativ normală pentru întreprindere și performanțele sale. Rentabilitatea capitalului permanent a
înregistrat o creștere în decursul perioadei de gestiune cu 35,09%, ceea ce reflectă creșterea eficienței cu
care este utilizat capitalul permanent pentru obținerea profitului până la impozitare.

Indicatorii lichidității și analiza lor

Indicatorii lichidităţii măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiunile financiare pe
termen scurt prin activele sale curente,adica transformarea activelor sale în bani, iar gradul de lichiditate
caracterizează capacitatea de plată a întreprinderii.Gradul în care întreprinderea poate face faţă datoriilor pe
termer scurt se numeşte solvabilitate, care se măsoară prin intermediul ratelor de lichiditate:
1. Rata lichidităţii curente (Lc) - indicatorul pune în evidenţă importanţa şi calitatea bunurilor
deţinute de întreprindere la care ea poate face apel atunci când este nevoită să-şi achite, la scadenţă,
datoriile contractate pe termen scurt. Nivelul trebuie să fie mai mare ca l. Practica mondială apreciază că
valorile cuprinse între 1.7-2 indică o situaţie financiară favorabilă care insuflă încredere creditorilor.

𝐌𝐂
𝐋𝐂 =
𝐃𝐓𝐒

19
 544.677.956
LC 2019 = = 1,51
361.760.392

582.360.751
LC 2020 = = 1,11
526.685.582

Concluzie: Întreprinderea are o stare de solvabilitate în perspectivă curentă scăzută, deoarece

coeficienții lichidității curente nu depășesc limitele admisibile nici la inceputul perioadei de gestiune si nici
la sfarsitul perioadei de gestiune.

2. Rata lichidităţii relative(intermediare) Li - pune în evidenţă capacitatea întreprinderii de a-şi

achita datoriile devenite scadente fără a fi obligată să-şi vândă stocurile. Nivelul coeficientului trebuie să
fie, de regulă- 0.7- 1.

𝐌𝐂 − 𝐒𝐌𝐌
𝐋𝐢 =
𝐃𝐓𝐒

544.677.956 − 0
Li 2019 = = 1,51
361.760.392

582.360.751 − 0
Li 2020 = = 1,11
526.685.582

Concluzie: Întreprinderea are o stare de solvabilitate în perspectivă imediată și medie bună, deoarece
coeficienții lichidității intermediere depășesc cu puțin limitele admisibile si la inceputul perioadei de gestiune
si la sfarsitul perioadei de gestiune.

3. Rata lichidităţii imediate (L) - teoria economică apreciază că o valoare de 0.2-0.25 ar exprima
raţionalitatea unei întreprinderi bine administrate din punct de vedere financiar.

𝐌𝐁 + 𝐈𝐅𝐒
𝐋=
𝐃𝐓𝐒

180.010.043 + 0
L 2019 = = 0,49
361.760.392

97.315.680 + 148.098.913
L 2020 = = 0,46
526.685.582
20
 Concluzie: Acest indicator ne arată capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile curente din
contul mijloacelor banești, iar în urma calculelor efectuate putem afirma că întreprinderea are mai mult
decat limita stabilita, prin urmare aceasta are o capacitatea înaltă de plată a datoriilor.

CONCLUZIE

Pot afirma că în ciuda capacităților de îndatorare depășite compania are o rentabilitate stabil pozitivă,
o trezorărie extinsă ce permite ca activitatea operațională în interiorul ei să fie una constantă. Analizând
bilanțul putem observa că entitatea nu contractează credite sau împrumuturi pe termen lung, ci se bazează
dimpotrivă pe cele pe termen scurt, ceea ce ajută la venerarea rapidă a veniturilor și plata cheltuielilor.
În urma analizării fondului de rulment observăm că imobilizările sunt finantate din surse proprii fara
necesitatea apelării la capital împrumutat. Conform anexei nr.1 Premier Energy se implică activ în investiții
ce țin de activitatea firmei întru dezvoltarea si modernizarea prestărilor de servicii. Mijloacele circulante
sunt folosite precaut, astfel ele alcâtuind o rotație în medie la 49 zile.
Analiza financiară arată că Rentabilitatea activelor rezultate din calcularea acesteia conform mai
multor metode este mereu pozitivă, ceea ce ne arată folosirea corectă a patrimoniului și obținerea profitului
din cheltuielile depuse și folosirea resurselor în cadrul întreprinderii iar posibilitatea întreprinderii de a-și
onora obligațiunile curente din contul mijloacelor circulante, dupa c observările efectuate, întreprinderea
respectă intervalele stabilite, Creantele reprezinta drepturi ale entitatii ce decurg din tranzactii sau
evenimente trecute si din stingerea carora se asteapta intrari (majorari) de resurse care incorporeaza
beneficii economice. Mai pot sublinia din politica contabilă: Imobilizarile necorporale includ licente,
programe inforinatice si alte imobilizari(în care au fost investite sume mari de bani în anul 2021)
Imobilizarile corporale includ in principal echipamente de calcul, mijloace de transport, mobilier In
componenta mijloacelor fixe sunt incluse obiectele cu valoarea de peste 6.000 MDL si cu durata de utilizare
de peste un an.

21
22