ANALIZA JUDETULUI SIBIU

CUPRINS: • Prezentarea generala a Judetului Sibiu

• Realizarea analizei D.E.S.T.E.P.
• Misiunea, viziunea si prioritatile
strategice pentru dezvoltarea economic-
sociala a Judetului Sibiu
• Obiective Strategice
• Elaborarea planului de implementare a
strategiei
• Indicatorii de evaluare a implementarii
strategige
• Propuneri de imbunatatiri si concluzii
 Judeţul Sibiu este situat în centrul României, în partea
de sud a Transilvaniei, la o distanta de 273 km de
Bucuresti.
Din suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu de
PREZENTAREA 543.248 ha ponderea principală este reprezentată
GENERALA A de terenuri agricole (56%) şi terenuri cu vegetaţie
forestieră (37%), restul terenurilor ocupând doar
JUDETULUI 7% din suprafaţa totală.
SIBIU Încadrându-se între judeţele de mărime mijlocie,
judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului
Transilvaniei cu o suprafaţă de 5433 km², ceea ce
reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, clasându-se pe
locul 24 din acest punct de vedere, şi 15,9% din
teritoriul Regiunii Centru.
 Populaţia judeţului Sibiu era de 397.322
locuitori la recensamantul din 2011 (faţă de
421.724 in 2002), dintre care 192.714 de gen
masculin şi 204.608 de gen feminin.
REALIZAREA Populaţia este într-un procent covârşitor,
ANALIZEI 90,6% fiind de naţionalitate română şi
preponderent ortodoxă, urmând în ordine cea
D.E.S.T.E.P maghiară avand 3,6%, rromă 4,1%, germana de
1,6% si alte nationalitati 0,1%. Judeţul reuneşte 188
de localităţi, între acestea, două fiind municipii
(Sibiu şi Mediaş), nouă oraşe (Agnita, Avrig,

FACTORII Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea

Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu), lor
DEMOGRAFICI adăugându-li-se 53 de comune. Reşedinţa judeţului
este municipiul omonim, Sibiu, oraş cunoscut sub
numele de Hermannstadt şi având o vechime de
peste opt secole (a fost menţionat prima dată într-
un document oficial din 1192).
 Sporul natural in anul 2015, avea o
valoare de -0,80/00 (la 1000 locuitori), județul
Sibiu situându-se pe poziția 5 din 42, cu una din
cele mai mari valori a sporului natural din
România, semnificativ mai mare decât media
națională (-3,30/00 ). Tendința de evoluție a
sporului natural este descrescătoare, (curbă de
regresie Polinomială).
In anul 2015, rata natalității avea o
valoare de 9,3 0/00 (născuți vii la 1.000
locuitori), județul Sibiu situându-se pe poziția 9
din 42, cu una din cele mai mari rate a
natalității din România, semnificativ mai mare
decât media națională (8,40/00).
 Produsul intern brut realizat la
nivelul județului Sibiu în anul 2009
însumează 11.406 milioane lei prețuri
FACTORII curente. Structura acestuia relevă
ECONOMICI predominanța sectorului serviciilor și a
industriei (48,6% respectiv 35,1% din
total), cota agriculturii fiind de doar 5%
din PIB iar cea a sectorului
construcțiilor de 11,3%.
Județul Sibiu dispune de un potențial agricol semnificativ. Terenurile arabile
însumează aproximativ 117 mii hectare, pășunile aproape 108 mii hectare,
fânețele cca 73 mii hectare, iar livezile peste 5000 hectare.
Suprafața arabilă cultivată este în continuă diminuare, în anul 2009 aceasta
reprezentând doar 47,4% din terenurile arabile. Predomină cultura cerealelor
– 67,4% din total, urmate de furaje –16,1 din suprafața cultivată și de cartofi
–8,6%. Alte suprafețe importante sunt cultivate cu legume.
• Principalele resurse energetice ale județului Sibiu sunt hidroenergia și
biomasa. Potențialul energetic al râului Olt și al afluenților săi (Sadu, Cibin Rășinari) este
valorificat prin 4 hidrocentrale a căror putere instalată însumează 58 MW și prin alte
câteva centrale de putere mică și microhidrocentrale amplasate pe cursul unor râuri mai
mici (Sadu, Cibin, Rășinari, Sebeș).
• Turismul beneficiază în județul Sibiu de un potențial important, reprezentat de cadrul
natural deosebit și de obiectivele sale culturale de certă valoare.
• Arealul montan, prin Munții Făgăraș (supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și
masivității lor), Munții Cindrel, și Munții Lotrului constituie principala zonă de atracție
turistică a județului Sibiu.
• În județul Sibiu se află una din cele mai vechi stațiuni de iarnă ale României – stațiunea
Păltiniș, situată la o altitudine de peste 1400 m. În munții Făgăraș, pe traseul spectaculos al
Transfăgărășanului, la Bâlea, se dezvoltă în prezent o nouă stațiune de iarnă, care datorită
altitudinii ridicate permite practicarea sporturilor de iarnă (inclusiv a sporturilor extreme)
timp de 6 luni pe an.

•
 FACTORII SOCIALI
UN INDICATOR CARE SE REFERĂ DE ASEMENEA LA DINAMICA COMUNITĂŢII SIBIENE ESTE OCUPAREA

FORŢEI DE MUNCĂ. CONFORM DATELOR FURNIZATE DE AJOFM, ÎN PREZENT, ÎN MUNICIPIUL SIBIU

EXISTĂ UN NUMĂR DE 4324 DE ŞOMERI ŞI APROXIMATIV 70.000 DE LOCURI DE MUNCĂ OCUPATE ÎN

PREZENT. PONDEREA ŞOMERILOR ÎN POPULAŢIA CU VÂRSTE ÎNTRE 18 ŞI 62 DE ANI DIN MUNICIPIUL SIBIU

ESTE DE 4%, ACEASTA ÎN CONTEXTUL ÎN CARE ACEASTĂ PONDERE LA NIVELUL JUDEŢULUI SIBIU ESTE

DE 8,4% IAR PE ŢARĂ ESTE DE 8,1% CONFORM ANOFM.

ÎN JUDEŢUL SIBIU FUNCŢIONEAZĂ 9 SPITALE PUBLICE, DIN CARE 4 SPITALE GENERALE (SPITALUL CLINIC

JUDEŢEAN DE URGENŢĂ SIBIU, SPITALUL MUNICIPAL MEDIAŞ, SPITALUL ORĂŞENESC CISNĂDIE ŞI

SPITALUL ORĂŞENESC AGNITA), 3 SPITALE DE SPECIALITATE (SPITALUL CLINIC DE PEDIATRIE, SPITALUL

DE PNEUMOFTIZIOLOGIE ŞI SPITALUL DE PSIHIATRIE “DR. GH. PREDA”, TOATE ÎN MUNICIPIUL SIBIU), 27

PROIECT STRATEGIA DIRECŢIEI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU 2008-2013, DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

SIBIU, 2008 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI SIBIU PENTRU PERIOADA 2012 – 2020 98 SPITALUL

GENERAL CĂI FERATE SIBIU ŞI SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ SIBIU.

 FACTORII TEHNOLOGICI
Programul “Electrificare 2007-2009” a asigurat cofinanţarea proiectelor de investiţii pentru electrificarea
localităţilor, prin acordarea de transferuri către bugetele locale din bugetul Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative (ulterior redenumit Ministerul Administraţiei şi Internelor), în limita fondurilor
alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie. Până la 30 iunie 2009, termenul limită de depunere a
proiectelor pentru acest program, au întocmit documentaţiile următoarele administraţii locale:
Porumbacu, Jina, Sălişte, Tălmaciu, Cristian, Orlat, Şura Mare, Loamneş. Energia electrică livrată
clienţilor la nivelul anului 2008 de către Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice
Transilvania Sud prin Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Sibiu se clasifică după
tipul consumatorilor astfel: Energie electrica livrata
Energie
electrica
Energie
livrata
electrica
0
livrata
21% Energie
electrica
livrata
43%

Energie
electrica
livrata
36%
FACTORII La nivelul judeţului Sibiu nu sunt probleme
semnificative din punct de vedere al poluării
ECOLOGICI aerului. Municipiul Sibiu face parte din categoria
zonelor cu grad de poluare medie, poluarea
datorându-se în special traficului rutier intens.
Principalele surse fixe de poluare atmosferică sunt
identificate în unităţi industriale, amplasate în
localităţile Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu, iar cele
mobile sunt identificate prin traficul rutier.
Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine
hidrografice principale, B.H. Olt şi B.H. Mureş,
ale căror cursuri de apă totalizează o lungime de
1331 km în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin,
Hîrtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul
hidrografic Mureş (râul Tîrnava Mare şi afluenţi
direcţi).
 Municipiul Sibiu este administrat de
un primar și un consiliu local compus
din 23 consilieri. Primarul, Astrid
Fodor, de la Forumul Democrat al
FACTORII Germanilor din România, a fost ales

POLITICI în 2016. Începând cu alegerile locale din

2016, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:
 • Misiunea administratiei publice sibiene este ”de a
fi permanent in slujba comunitatii locale pentru a
MISIUNEA, rezolva nevoile acesteia, asigurand astfel
imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor
VIZIUNEA SI Municiupiului Sibiu.„
PRIORITATIL • Viziunea noastra strategica: in 2020 Sibiul va fi
E ”un oras inteligent, al solutiilor ecologice, avand
ca principal motor al dezvoltarii in aceasta directie
STRATEGICE exploatarea potentialuluituristic, devenind un
PENTRU orasin care este placut sa locuiesti, sa faci afaceri
si turism.”
DEZVOLTAR • Orașul își propune să se ghideze după un set de
EA patru principii care se susțin reciproc și reprezintă
punctul de pornire în elaborarea viziunii si misiunii
ECONOMIC- de dezvoltare și a obiectivelor strategice și
SOCIALA A sectoriale si anume: Asumarea pozitiei de lider
regional, Oras al Culturii, Buna guvernanta si
JUDETULUI cetatenie activă, Dezvoltare durabilă si integrată.
SIBIU
OBIECTIVE STRATEGIGE

OBIECTIVUL STRATEGIC 1 – DIN OBIECTIVUL STRATEGIC 2 – OBIECTIVUL STRATEGIC 3 –

POZITIA DE LIDER REGIONAL, CALITATEA RIDICATA A VIETII BUNA GUVERNANTA
SIBIUL SUSTINE DEZVOLTAREA DIN ORAS ATRAGE UN CAPITAL STIMULEAZA IMPLICAREA ACTIVA
ECONOMICA A ZONEI DE SUD A UMAN COMPETITIV A COMUNITATII
TRANSILVANIEI
ELABORAREA PLANULUI DE IMPLEMENTARE A
STRATEGIEI

Primul obiectiv strategic asumat de către Municipiul Sibiu vizează domeniul industriilor
inovative și, implicit, diversificarea ofertei de locuri de muncă. Continuând procesul de
atragere a unor investiții productive, început prin dezvoltarea Platformei Industriale Vest, se
vor identifica și valorifica spațiile construite și neocupate vizându-se reabilitarea și
modernizarea acestora. Introducerea acestora în circuit economic, prin începerea de noi
activități, va avea un efect direct asupra creșterii masei economice și demografice a
municipiului. O a doua direcție de acțiune vizează continuarea procesului de punere în valoare
a unui patrimoniu cultural și istoric complex, capitalizând potențialul regional. Statutul de
Capitală Culturală Europeană a reprezentat o oportunitate de regenerare a zonei centrului
istoric, de mobilizare a creativității comunității, de atragere de turiști și recunoaștere
internațională a Sibiului. In același timp, programul de regenerare a ridicat funcționalitatea și
atractivitatea zonei contribuind la creșterea economiei locale, prin dezvoltarea infrastructurii
HoReCa și a serviciilor suport necesare dezvoltării și operării acestei infrastructuri. Prin
acordarea politicilor locale la politicile culturale europene, conform documentului privind
concluziile Consiliului Europei și ale reprezentanților guvernelor statelor membre referitoare la
planul de lucru în domeniul culturii (2015-2018), Sibiul abordează patrimoniul cultural ca
parte integrată a fenomenului cultural european, accesibil și favorabil incluziunii sociale,
vizând promovarea diversității culturale și susținerea sectoarelor culturale ca parte a unei
economii creative și inovative.
INDICATORII DE EVALUARE A IMPLEMENTARII
STRATEGIGE

• Orașul Sibiu și-a propus să își ridice economia prin evoluția

turismului. Deja știm că localitatea este destul de bine familiarizată
cu acest aspect și treaba merge destul de bine însă au apărut
câteva probleme ce împiedică anual un număr tot mai mare de
turiști să viziteze orașul. Mulți dintre aceștia aleg ca mijloc de
transport autovehicule proprii, ori autocare deoarece biletul de
avion este mai scump. Aici intervine problema drumurilor prost
asfaltate, deteriorate care afectează bunăstarea mașinilor și
confortul cu care turiștii pot ajunge în oraș.
PROPUNERI DE IMBUNATATIRI SI CONCLUZII

Din punctul nostru de vedere implicarea cetățenilor în dezvoltarea orașului

este foarte importantă deoarece ei sunt cei mai apropiați de viața cotidiană,
de lucrurile mici care fac diferența în oraș. Ei pot da un feedback cât mai bun
în privința calității vieții în Sibiu, deci ei ar trebui să aibă un aport mare
asupra evoluției municipiului.

Concluzionând, considerăm că orașul Sibiu este unul din cele mai frumoase,
îngrijite și valorificate orașe din România. S-a pus un accent mare asupra
dezvoltării armonioase economice și culturale ale municipiului. Ar trebui să
luăm exemplu, noi, bucureștenii și să ne preocupe și pe noi într-o măsură
măcar aproape la fel de mare pe localnicii Sibiului acest aspect.
BIBLIOGRAFIE • https://www.anofm.ro/index.html?agentie=Sibiu

• http://www.dspsibiu.ro/images/rapoarte/Raport_activitate_2016.pdf

• https://www.sibiu.ro/index.php/primaria/comunicat/primria-sibiu-va-
implementa-o-nou-tehnologie-de-lucru-in-domeniul-it

• http://www.turnulsfatului.ro/wp-content/uploads/2017/04/extras-din-
Strategia-integrata-de-dezvolare-urbana-Sibiu-2015-2023.pdf

• http://www.prefecturasibiu.ro/resources/PLANURI-
ECONOMICE/PE2.pdf

• https://www.oradesibiu.ro/2017/02/14/natalitate-spor-natural-si-
speranta-de-viata-peste-media-nationala-la-sibiu/

• https://www.oradesibiu.ro/2017/02/14/natalitate-spor-natural-si-
speranta-de-viata-peste-media-nationala-la-sibiu/

• http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2015/10/Strategia-de-
dezvoltare-a-judetului-Sibiu-pentru-perioada-2012-2020_finala.pdf

• http://www.sibiu.ro/index.php/primaria/dezvoltarea_economica

• http://www.comunamosna.ro/informatii-publice/strategia-de-dezvoltare-
economico-sociala-2014-2020/